784 matches
-
obiect sau despre un eveniment al ambianței (sau al lumii lui interioare), dar se expune totodată și percepției partenerului, "furinzând informații ce pot fi constatate, înregistrate, apreciate, dând astfel prilejul să i se pună un diagnostic și să se facă inferențe asupra sentimentelor, inteligenței și personalității sale" (idem, p. 226). Percepția umană nu se reduce doar la o reflectare (activă) a stimulilor fizici în diferitele segmente ale sistemului nervos central; ea poate fi înțeleasă și ca "oglindire a omului în alt
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
lui [a textului trebuie] să fie însoțită de un aport semantic reînnoit constant"; (c) meta-regula de non-contradicție: "dezvoltarea lui [a textului trebuie] să nu introducă nici un element semantic exprimat sau presupus de o ocurență anterioară sau deductibilă din aceasta prin inferență"; (d) meta-regula de relație: "trebuie ca faptele pe care le denotă [un text] în lumea reprezentată să fie legate" (Reboul & Moeschler, 2010, p. 59). Așadar, atât în comunicarea interpersonală, cât și în cea didactică/educațională, mesajul/discursul optim implică: (a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
logicul din gîndire, din activitatea cogitațională, și dacă există o analogie între ea și limbajele logice, construite ca instrumente ale matematicii, logicii sau ale altor discipline formale 288. Pe de altă parte, dacă logica studiază coordonatele gîndirii, concretizată în studiul inferențelor sau al raționării, constatările ei trebuie să se aplice acestei realități. Dar, la fel ca gîndirea propriu-zisă, limba este, măcar în latura ei abstractă, un fapt spiritual realizat cu ajutorul gîndirii. De aceea, este legitimă preocuparea de a afla în ce măsură limba
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
concert de state democratice. În ansamblu, oferim o evaluare sistematică a teoriilor sistemului internațional printr-un studiu comparativ al strategiilor de stat din primul deceniu al perioadei post-Război Rece. În prezent, tendințele globale rămân neclare și este dificil să facem inferențe. Totuși, informațiile și analiza din acest studiu ar trebui să fie utile pentru înțelegerea schimbărilor istorice care au avut loc în sistemul internațional în perioada 1989-1999. La rândul lor, aceste informații noi pot influența marile teorii care modelează felul în
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
precedente, prin elementul adverbial ci). Evident, complexității logico-semantice a conectorului îi corespunde un grad similar de complexitate logico-semantică a frazei (enunțului-tip) construit cu ajutorul acestuia. 4.1.2. Tiparul pragmasemantic al unui corector-tip constă în tipul, numărul și forța inferențelor pragmatice (implicaturilor4- convenționale sau conversaționale generalizate) pe care le generează, ca urmare a utilizării sale într-un enunț-tip (deci în oricare ocurență particulară). 4.1.2.1. Fiecărui conector îi sunt specifice (dacă îi sunt asociate) anumite implicaturi convenționale
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
interviu în "Cotidianul", 23.VI.2008) (14) Cu o cultură diversă și modernă, dar și cu o istorie plină de culoare, India e un ținut al contrastelor unice ("Tv Mania", 30.VI.2008), unde adversativul evocă și corectează o virtuală inferență discursivă pripită, făcută în baza primei părți a enunțului, aflată în opoziție cu cea de a doua - corecția având loc prin asocierea (realizată de și) celor două fapte în aparent contrast. 5.2.2.2. Marcată comunicativ (pragmasemantic) este utilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
gândirii și limbajului nostru, dar o trăsătură care eludează puterile noastre de expresie“47. „Logica limbajului“ și „logica lumii“ nu sunt în Tractatus două ordini distincte. Nu poate fi vorba despre explicarea logicii limbajului prin logica lumii sau de o inferență de la logica limbajului la logica lumii. Nu trebuie să știm nimic despre obiecte independente de limbaj pentru a putea determina dacă printr-un anumit simbolism putem da de o descriere adevărată sau falsă a faptelor. Oricât de surprinzător ar putea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
dur. (Log. Phil. Abh., nr. 5.5563.) Suntem prizonierii iluziei că ceea ce este deosebit, profund, ceea ce este esențial în cercetarea noastră este că ea năzuiește să prindă esența incomparabilă a limbajului. Adică ordinea care există între noțiunile de propoziție, cuvânt, inferență, adevăr, experiență ș.a.m.d. Această ordine este o supra-ordine - pentru a spune așa - între supra-noțiuni. În timp ce, totuși, cuvintele «limbaj», «experiență», «lume», dacă au o folosire, trebuie să aibă una tot atât de umilă ca și cuvintele «masă», «lampă», «ușă».“ 82 L.
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lor externe.64 Iar David Pears sintetizează ceea ce este comun interpretării lui Kripke și interpretării pe care o dă el considerațiilor lui Wittgenstein despre „urmarea unei reguli“ în felul următor: „Cercetarea lui Wittgenstein asupra urmării de reguli, ca și cercetarea inferenței cauzale de către Hume, ajunge la o concluzie naturalistă. Există, cum s-a observat, diferențe de accent între cele două cercetări, dar ideea fundamentală este în ambele cazuri aceeași: corectitudinea unei practici poate fi judecată doar pe baza standardelor ei interne
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Russell observa că față de acel „vălmășag de fanatisme învrăjbite între ele“, care domină istoria intelectuală a omenirii, una dintre puținele forțe care îi apropie pe oameni este ceea ce numește „veracitatea științifică“, „deprinderea de a ne sprijini credințele pe observații și inferențe atât de impersonale și atât de lipsite de înclinații locale și temperamentale cât este omenește cu putință“. Este forța care poate contribui la „o diminuare a fanatismului printr-o capacitate sporită de simpatie și înțelegere reciprocă“3. De progresul în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
că are mai mult decât oricare altul capacitatea de a înțelege ceea ce aduce nou studiul său. Într-adevăr, în „Introducerea“ lui Russell, Tractatus-ul este prezentat drept o contribuție la analiza propozițiilor care descriu fapte, a naturii propozițiilor logicii și a inferenței. Russell identifica, de fapt, în studiul lui Wittgenstein ceea ce răspundea propriilor sale preocupări. Teoria cunoașterii, principiile cunoașterii fizice, etica și misticul erau, după Russell, tot atâtea teme care sunt tratate succesiv în lucrare.15 Lui nu-i era clar că
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
termeni legali (contractuali sau instituționali). Yamagishi și Yamagishi (1994) propun distincția dintre „Încredere” (trust) și „asigurare” (assurance). Studiile de psihologie socială au confirmat această distincție: Încrederea se referă la expectații referitoare la comportamentul pro-social al unui anumit actor, bazate pe inferențe despre trăsăturile personale și intențiile partenerului, În timp ce asigurarea se referă la expectații ce se bazează, dimpotrivă, pe cunoștința unei structuri instituționale care Încurajează un comportament pro-social mai degrabă decât unul oportunist. Încrederea generată de relațiile de reciprocitate determină, la rândul
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
schimburilor reciproce sunt esențiale pentru dezvoltarea Încrederii și angajamentelor consideră Blau (1964). În aceeași ordine de idei, Yamagishi și Yamagishi (1994) propun distincția dintre Încredere (trust) și asigurare (assurance). Încrederea se referă la expectații privind un anumit comportament bazate pe inferențe privind trăsăturile personale și intențiile partenerului. În baza unor studii etnografice, Larson (1992) identifică 3 faze de constituire a diadelor antreprenoriale Între firme, bazate pe Încredere (și nu pe contracte): istoria relațiilor personale și a reputația personală și a firmei
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
felul acesta, riscurile, iar cealaltă are posibilitatea să-și demonstreze credibilitatea; generarea mecanismelor de integrare operațională și strategică, precum și a mecanismelor de control social (bazat În special pe reputație, obligații morale, Într-un cuvânt, autocontrol). Încrederea generează așteptări pe baza inferențelor privind istoria relațiilor anterioare și a trăsăturilor personale ale partenerului. Este așadar un produs structural contextualizat ce nu poate fi transformat În capital decât prin intermediul structurii rețelei și nu În cadrul schimburilor impersonale, de piață. Pe de altă parte, asigurarea are
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cercetarea empirică a comunicării. 1 Susținem că tehnica analizei de conținut se plasează astfel în poziția unică de metodologie, centrată primordial pe analiza mesajului, mai ales sub forma sa scrisă. Textul înlocuiește ceea ce este studiat. El reprezintă baza interpretărilor și inferențelor ulterioare și a concluziilor derivate din ele. O asemenea abordare asigură suportul necesar pentru angajarea în procesul analitic atât a tehnicilor cantitative de ordin statistic cât și a tehnicilor calitative interpretative. În acest scop se folosește tehnica de analiză avansată
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
eu cred că există o mai mare plauzibilitate. Dacă modul de viață al unei specii este guvernat mai mult de moștenirea genetică decît de experiența transmisă inter-generațional, atunci se va schimba mai greu. Totuși, trebuie să fim prudenți cînd facem inferențe, însă acesta nu e un motiv care să ne împiedice; ce altă cale avem la dispoziție? Interesul științific pentru acest subiect a crescut în ultimele două-trei decenii și a afectat percepțiile actuale asupra a numeroase fenomene, inclusiv minciuna. De exemplu
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
termeni se referă la "situarea-în-problemă" a gânditorilor, la criteriile de raționalitate pe care aceștia le iau în considerare, la presupozițiile lor, la teoriile explicite pe care le avansează"46. În măsura în care sunte definite drept "(...) motivații care nu sunt strict reductibile la inferențele logice, fiind ghidate, mai curând, de anumite aspect euristice cu privire la care gânditorul însuși să nu fie întotdeauna pe deplin conștient"47, acestor strategii le-ar putea fi asociat un atribut ideologic, întrucât ele își extrag resursele din cadrul social și politic
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
II, Panthéon-Assas [009] Chevassus-au-Louis, B. (président du groupe de travail) (2009). Approche économique de la biodiversité et de services liés aux écosystèmes. Contribution à la décision publique. Centre d’analyse stratégique (strategie gouv. française), Paris [010] Ciucu, G., Craiu, V. (1973). Inferență statistică. Editura Didactică și Pedagogică, București [011] Colinvaux, P.A. (1973). Introduction to Ecology. Wiley, New York [012] Courgeau, D. (2004). Probabilités, demographie et sciences sociales. Mathematics and Social Sciences, 167, 27-50 [013] Cover, T.M., Thomas, J.A. (1991). Elements of information
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
cognitive ne permite să precizăm sau să înlăturăm ca fiind prea vagi concepte ca socializare sau enculturație. Este clar că, dacă programul de antropologie cognitivă s-ar realiza, dacă aceasta ar reuși să explice cum se fixează credințele, cum funcționează inferența, cum se construiește memoria plecând de la experiențe personale, am asista la o apropiere spectaculoasă între științele naturale și științele sociale. Opoziția natură/cultură nu este, de fapt, decât o construcție, deoarece putem considera că, de fapt, cultura face parte din
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
mult mai scăzută. Fidelitatea scăzută poate fi cauza mai multor factori. Deși cei care au dezvoltat DSM-III și DSM-III R au încercat să stabilească criterii pentru fiecare tulburare, multe dintre aceste criterii erau încă vagi și impuneau clinicianului să facă inferențe despre simptomele clientului sau să se bazeze pe bunăvoința pacientului de a-și expune simptomele. De exemplu, marea majoritate a simptomelor privind tulburările de dispoziție și anxietate sunt experiențe subiective (tristețe, lipsă de speranță); numai pacienții își pot exprima simptomele
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
este considerată o cauză suficientă și proximă a depresiei, (nu și necesară a depresiei) adică prezența ei va garanta că simptomele depresive vor apărea. Fiecare verigă din acest lanț cauzal considerat responsabil de apariția deznădejdii poate constitui o "cauză contribuitoare". Inferențele unei persoane în legătura cu un eveniment crește probabilitatea că acea persoană va deveni deznădăjduită la apariția unui eveniment aversiv. Răspunsul la evenimentele aversive va fi de data aceasta deznădejdea și nu neajutorarea. Așadar, în cazul acestei teorii accentul nu
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
al persoanei pentru evenimentele negative de viață considerate ca importante; 2) tendința generală de a face deducții iraționale în privința consecințelor negative ale evenimentelor negative; 3) tendința generală de a trage concluzii negative despre sine. Au fost identificate trei tipuri de inferențe pe care persoanele le pot face, aceste inferențe modulând măsura în care persoanele dezvoltă sau nu deznădejdea și apoi simptomele deznădejdii depresive în fața evenimentelor negative experimentate: a) inferențe în legătură cu motivul producerii evenimentelor; b) inferențe în legătură cu consecințele ce pot rezulta din
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ca importante; 2) tendința generală de a face deducții iraționale în privința consecințelor negative ale evenimentelor negative; 3) tendința generală de a trage concluzii negative despre sine. Au fost identificate trei tipuri de inferențe pe care persoanele le pot face, aceste inferențe modulând măsura în care persoanele dezvoltă sau nu deznădejdea și apoi simptomele deznădejdii depresive în fața evenimentelor negative experimentate: a) inferențe în legătură cu motivul producerii evenimentelor; b) inferențe în legătură cu consecințele ce pot rezulta din producerea evenimentelor; c) inferențe despre sine date de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a trage concluzii negative despre sine. Au fost identificate trei tipuri de inferențe pe care persoanele le pot face, aceste inferențe modulând măsura în care persoanele dezvoltă sau nu deznădejdea și apoi simptomele deznădejdii depresive în fața evenimentelor negative experimentate: a) inferențe în legătură cu motivul producerii evenimentelor; b) inferențe în legătură cu consecințele ce pot rezulta din producerea evenimentelor; c) inferențe despre sine date de evenimentele care i s-au întâmplat persoanei. Depresia la care se referă teoria disperării sau a deznădejdii ar putea fi
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Au fost identificate trei tipuri de inferențe pe care persoanele le pot face, aceste inferențe modulând măsura în care persoanele dezvoltă sau nu deznădejdea și apoi simptomele deznădejdii depresive în fața evenimentelor negative experimentate: a) inferențe în legătură cu motivul producerii evenimentelor; b) inferențe în legătură cu consecințele ce pot rezulta din producerea evenimentelor; c) inferențe despre sine date de evenimentele care i s-au întâmplat persoanei. Depresia la care se referă teoria disperării sau a deznădejdii ar putea fi caracterizată de cel puțin trei simptome
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]