796 matches
-
mai bună explicație ca fiind contextuală: (i) deoarece poate varia contextul în care inferența la cea mai bună explicație este garantată: cât de importante sunt astfel de inferențe poate varia de la o situație epistemică la alta; (ii) deoarece tipul de inferență garantat poate varia în funcție de tipul și gradul de cunoaștere "background" relevant (T. Day și H. Kincaid 1994: 282). Dacă avem în vedere disputa realism / antirealism, factorii contextuali relevanți pentru evaluarea inferenței la cea mai bună explicație sunt, după Day și
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
o situație epistemică la alta; (ii) deoarece tipul de inferență garantat poate varia în funcție de tipul și gradul de cunoaștere "background" relevant (T. Day și H. Kincaid 1994: 282). Dacă avem în vedere disputa realism / antirealism, factorii contextuali relevanți pentru evaluarea inferenței la cea mai bună explicație sunt, după Day și Kincade, cunoașterea "background", evidența internă vs. evidența externă și scopurile. Aceste dispute asupra realismului sunt adesea confuze deoarece ambele tabere ignoră factorii contextuali și asumpțiile care sunt esențiale pentru IBE" (T.
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
după Day și Kincade, cunoașterea "background", evidența internă vs. evidența externă și scopurile. Aceste dispute asupra realismului sunt adesea confuze deoarece ambele tabere ignoră factorii contextuali și asumpțiile care sunt esențiale pentru IBE" (T. Day și H. Kincaid 1994: 290). Inferența la cea mai bună explicație nu are nici o forță, de exemplu, dacă este folosită de realist în încercarea de a răspunde scepticului, deoarece acesta îi va permite realistului prea puține asumpții și îl va lipsi astfel de baza de care
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
dacă este folosită de realist în încercarea de a răspunde scepticului, deoarece acesta îi va permite realistului prea puține asumpții și îl va lipsi astfel de baza de care are nevoie pentru construcția sa. Pentru a se putea folosi de inferența la cea mai bună explicație, realistul trebuie, în primul rând să arate că teoriile antirealiste ale științei eșuează, iar în al doilea rând să dea o explicație clară a situației în care succesul științei argumentează pentru realism, asta deoarece, după cum
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
sau pe adevărul enunțurilor despre acestea." (Ladyman 1998: 422) În primul caz, i.e. i trecerea de la observabil la neobservabil, se proceda astfel: teoriile au succes predictiv ==> ceea ce spun ele despre partea observabila a lumii este adevărat; dacă ne folosim de inferența la cea mai buna explicație ajungem la concluzia că trebuie să fie adevărat și ceea ce spun ele despre entitățile și procesele care stau în spatele acestei părți observabile. Acesta strategie de a susține o poziție realista se lovește de problema discontinuității
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Neeuclidiană, 46-49, 52-55, 57, 89, 93 * Hiperbolică, 48-52 * Eliptică, 52 * Riemanniană, 82 * Minkowskiană, 18, 70-73 Helmholtz, Hermann von, 55, 81, 82 Hilbert, David, 45, 55, 56, 57, 59, 67, 69, 90, 122, 123 Holism, 11, 18, 95, 97-100, 127, 183 Inferența la cea mai bună explicație, 188, 195, 197, 208 Kant, Immanuel, 10, 15, 17, 20, 23-30, 32, 33, 35, 36, 38, 40-45, 52-54, 57, 59, 60, 62, 66-69, 74, 76, 82, 83, 86, 88, 89, 93, 94, 127-129, 131, 219
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
altă judecată sintetică din care să poată fi dedusă, dar niciodată în sine" (CRP, p. 59). Acest fragment poate fi interpretat în două feluri. Pe de o parte ne putem gândi că ce vrea să spună Kant este că deși inferența matematică este analitică, teoremele matematice sunt sintetice, iar asta pentru că axiomele sunt sintetice. O altă interpretare o găsim în Friedman (1985: 489-490). Pentru a înțelege argumentele lui Friedman, trebuie să menționăm câteva deosebiri care apar între traducerea românească a textului
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
adăugirea mea) este aceea de a oferi această rectificare - de a da formă reacției adecvate față de eveniment"142! Pentru a își demonstra teza, criticul se întoarce spre textul adresei de la Coatesville, identificând în discurs suficiente dovezi textuale care să confirme "inferența"143 sa. Într-adevăr, în "viziunea" lui Chapman nu există loc pentru "acceptarea" (care ar echivala unei aprobări) a primului tip de răspuns la interpelarea efectuată de adresa de la Coatesville: Chapman nu poate presupune existența unui astfel de public, care
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
la raționamentul profesorului Black din superba sa analiză a adresei de la Coatesville. Consecința directă pe care Black o extrage din raționamentul pe care tocmai l-a parcurs, îndrumat, pas cu pas, de Jay Chapman însuși în acest periplu, în baza inferențelor textuale care legitimează interpretarea sa a adresei de la Coatesville, este că, în acest moment, publicul vizat de pastor în discursul său are nu numai "o reacție morală", ci și o "viziune morală"158 pe temeiul căreia să își construiască și
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Black și cel dramatic al lui Burke) este una legată strict de presupozițiile teoretice care legitimează și, în același timp, dau expresie fiecăreia dintre cele două metode de cercetare critico-retorice. Pe de o parte, cum ne amintim, Black plecase de la inferențele pe care le putem face, în baza conținutului ideologic al textului unui discurs, cu privire la identitatea autorului și/sau a publicului căruia discursul respectiv se adresează. Criticul deducea, astfel, necesitatea introducerii unor termeni teoretici, cu rol strict analitic, așa numitele "first
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
lui "ceea ce este prezent""797. Răspunsurile la anumite întrebări constituie tot atâtea întreprinderi discursive care ascund, în aceeași măsură în care revelează: ele exprimă un conținut care adresează întrebarea pusă, în timp ce nu exprimă răspunsurile la toate întrebările nepuse. Mai mult, inferențele bazate pe astfel de răspunsuri funcționează, cel mai adesea, în interesul celor care "controlează atât cunoașterea, cât și puterea pe care aceasta o oferă"798. Principiul al șaptelea al retoricii critice atestă că "fragmentele conțin potențialul pentru interpretări polisemice, mai
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
improbabilă 235: "femeia părea (s. m.) de vreo 50 de ani"236, "bătrânul părea (s.m.) că se mânie din nou"237. Verbul a părea a fost analizat în literatura de specialitate ca fiind "cel mai adesea interpretabil", el semnalează "o inferență, mai mult decât o percepție directă" și nu poate indica "relatarea, preluarea informației de la altcineva"238. Gramaticalizarea incertitudinii se realizează și prin utilizarea lui ca și cum: îl priveau ca și cum n-ar fi fost acolo, lângă ei", "ca și cum nu l-ar fi
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
obiectelor a lui Meinong, dialectica, teoria intuitivă a mulțimilor. Într-un alt studiu 820, ei desfășoară un larg câmp de aplicații ale logicii paraconsistente, de la teologie până la teoriile logicii înseși, mai exact teorii ale unor noțiuni logice mai largi, precum inferența, erorile, modalitățile, opiniile, probabilitatea și inducția, vaguitatea și raționalitatea. Concluzia lor, cuprinsă în studiul citat anterior, este că ceea ce blochează adoptarea premiselor logicii paraconsistente este credința oarecum irațională în consistență, pe care nu ezită să o numească "ideologia consistenței"821
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
prezența conștiinței, ceea ce ne permită să limităm extensional clasa ființelor cu interese la animalele superioare 151. Să acceptăm atunci că au interese ființele care au dorințe. Concepția tare despre interese și dorințe, care presupune existența unei minți capabilă să facă inferențe practice în vederea îndeplinirii unui scop, poate fi descrisă pe baza unui set de condiții 152: O propoziție de forma "A dorește X" este adevărată dacă și numai dacă: 1. A este dispus să încerce să realizeze X. 2. A încearcă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
X în modul în care o face deoarece A a efectuat anterior un raționament practic cu privire la felul în care poate fi obținut X sau un alt rezultat asemănător cu X, unde angajarea într-un raționament practic include atât efectuarea unei inferențe pornind de la opinii de forma "Y este un mijloc pentru a obține X", cât și elaborarea și testarea ipotezelor cu ajutorul cărora asemenea opinii sunt obținute și revizuite. 3. Acest raționament practic este făcut în mod conștient cel puțin potențial. Dacă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sisteme sau situații" (Dicționar de Filozofie, 1978: 27). Raporturile analogice se realizează în grade diferite. Sub aspect structural, există un grad complet de realizare a analogiei (izomorfism de structură) și/ sau unul parțial (homomorfismul). În logică, raționamentul prin analogie sau inferență se bazează pe elementele asemănătoare, analogice dintre două sau mai multe obiecte. Cercetarea metaforei conceptuale/ terminologice din sfera științei se realizează în cadrul general al unor relații logice de echivalență, de implicație reciprocă a modelului preconceptual (ca domeniu-sursă) și a lexicului
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
fie determinată de modalitățile prin care oamenii își explică lucrurile, de felul în care dezvoltă opinii atât despre ei, cât și despre alte persoane, despre cauzalitatea percepțiilor neobișnuite ori despre evenimente negative din viață. Paranoicii ajung la idei delirante prin inferențe bazate pe mult mai puține date decât le trebuie oamenilor obișnuiți, ei se grăbesc să tragă concluzii și dezvoltă astfel interpretări delirante ale evenimentelor curente. Chiar dacă ei solicită mai puține date pentru a lua decizii de probabilitate în comparație cu grupul de
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
alte tipuri de cercetare, trebuie evitată capcana interpretărilor de tip cauzal: dacă două evenimente sau fenomene se asociază într-un anumit context, între ele se pot stabili și alte relații decît cele de tipul cauză-efect. -În cercetarea istorică, faptele și inferențele nu trebuie confundate. Un exemplu concludent poate fi interpretarea inadecvată a unui fapt educațional: un articol legislativ poate menționa că învățămîntul de zece ani este obligatoriu pentru toți copiii, dar acest fapt nu echivalează cu valorizarea de către societate a școlii
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
radio și frica de a deveni victimă a criminalității există o relație statistic semnificativă. Particularități ale cogniției sociale în construirea opiniilor despre criminalitate În legătură cu dimensiunea psihologică a opiniei publice s-au conturat numeroase teorii: omul de știință ingenuu, leneșul cognitiv, inferența corespondenței etc. (Chelcea, 2002, 42-52). În cele ce urmează voi semnala aspectele psihologice ce intervin în construirea opiniilor despre criminalitate (vezi Ericson, 1992, 121-124). Suprageneralizarea În general, tendința de a face generalizări pornind de la un singur caz este foarte puternică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
au în comun” (Moscovici, 1998, p. 151). Autorul ne oferă un exemplu plastic și amuzant pentru a observa importanța categorisirii în procesul de învățare: dacă de pe o planetă îndepărtată, izolată de orice fel de informație (unde mecanismele de percepție și inferență au evoluat complet diferit decât pe planeta noastră), vine un extraterestru, el va trebui să facă față unei cantități imense de informație, nereușind să o interpreteze. Pentru oameni, un asemenea proces este simplu datorită categorisirii; astfel, vom întâlni categoriile: clădiri
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ceea ce știau înainte? Ulterior, exercițiul poate fi reluat introducându-se un alt obiect în „cutia misterioasă” și cu un alt voluntar. Autorul subliniază că o asemenea metodă de optimizare a abilităților de observare „include recunoașterea patternurilor, identificarea caracteristicilor, dezvoltarea de inferențe și construirea de ipoteze” (apud Campbell, Campbell și Dickinson, 2004, p. 227). După Ioan Cerghit (1997), deosebim următoarele forme: a) observarea spontană și neorganizată; b) observarea enumerativă și descriptivă; c) observarea ca formă de cercetare organizată și sistematică, bazată pe
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
această raționalitate pentru care semnificativul este cea mai înaltă categorie, această raționalitate pe care am denumit-o semnificantă? Raționalitatea definește domeniul exercitării rațiunii. La rândul ei rațiunea trimite la gândirea abstractă, discursivă, la facultatea logică a spiritului uman caracterizată de inferențe explicite, adică de raționament. Raționalismul, curentul istoric din teoria cunoașterii, exagerează tocmai rolul acestei facultăți. El stabilește ca sursa cunoașterii este gândirea logică, rațională, activitatea intelectuală opusă și superioară cunoașterii empirice, experimentale sau sensibile. Dar numai în contextul primei tematizări
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
măsurătorile indirecte decurge din modul de realizare a chestionarului, din moment de convingerile cele mai puternice ale profesorilor emerg din propriile răspunsuri ale profesorilor la chestionarele cu întrebări deschise. În al doilea rând, pentru validitatea de construct se pot face inferențe pe baza corelațiilor semnificative existente între măsurătorile directe și indirecte ale celor trei constructe. Scorare Se face suma scorurilor obținute de fiecare subiect la itemii fiecărui factor pentru a calcula scorul subiectului la factorul respectiv. Analiza datelor Pentru analiza datelor
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
definiții și clasificări pe baza utilizării regulilor specifice. - Să determine corectitudinea logică a definițiilor și clasificărilor. - Să opereze corect cu termeni specifici și formule logice. - Să construiască exemple în limbaj natural și în limbaj formal pe baza unor scheme de inferență date. - Să identifice/să pună în evidență, într-un text dat, tipurile de propoziții și raporturile între propoziții, raționamentele, tipul de argumentare și structura argumentativă, *erorile de argumentare în comunicarea prin limbajul natural. - Să analizeze argumente (validitatea, *erorile de argumentare
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
argument. III. CONȚINUTURI Argumentarea 1. Ce este argumentarea? 2. Structura argumentării Analiza logică a argumentelor 1. Termenii: - definire; - caracterizare generală; - raporturi între termeni. 2. Propoziții: - tipuri de propoziții (categorice, compuse); - raporturi între propoziții categorice. 3. Raționamente: - definire; - caracterizare generală. 4. Inferențe imediate cu propoziții categorice (conversiunea și obversiunea). 5. Definirea și clasificarea: - caracterizare generală; - corectitudinea în definire și clasificare; - *tipuri de definiții; - *forme de clasificare. ● Tipuri de argumentare 1. Inductivă (inducția completă, inducția științifică, metode de cercetare inductivă) 2. Deductivă: - *SiLogismul
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]