2,210 matches
-
și este de fapt capul familiei, are o concepție strict patriarhală relativ la viața familială. Pentru ea, autoritatea bărbatului este un fapt indiscutabil, sădit prin educația și exemplul familiei părintești, prin tradiția religioasă și socială și printr-o inconștientă admitere a inferiorității femeii. Cazurile când bărbatul este pus, din cauze economice sau sanitare, în imposibilitate de a câștiga, sunt privite cu resemnare, ca o anomalie, și munca femeii, care se impune în asemenea cazuri, este luată ca o necesitate dureroasă. Văduvele, divorțatele
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
îl întâmpină în muncă și din recunoașterea dezorientării lui. Secția Tineretului Asociației pentru emanciparea femeii, conștient de stăvilarul opus tineretului în general și mai ales celui feminin, conștient că numai o luptă feministă hotărâtă ar putea aduce abolirea stării de inferioritate a femeii în ce privește drepturile sale, conștientă că activitatea feministă strâns unită și larg primitoare a asociației nu va fi numai un mijloc de câștigare a dezideratelor noastre tinerești, ci și o școală de demnitate și de orientare în ce privește îndatoririle noastre
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
lucra cu râvnă pentru refacerea țării, ca să curme specula și sabotajul economic exercitate de reacționari. Femeile din toate categoriile sociale și-au raliat vocile lor la vocea d-nei Mihaela Manase care a combătut legile nedrepte ce pun pe femeie în inferioritate din punct de vedere juridic, cerând reforma legii matrimoniale. Raportul d-nei Ana Pauker, referitor la situația politică a femeii, arată că adevărata democrație nu poate exista acolo unde femeile sunt lipsite de drepturi politice. Acest raport a determinat pe multe
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a femeii, arată că adevărata democrație nu poate exista acolo unde femeile sunt lipsite de drepturi politice. Acest raport a determinat pe multe delegate să ceară cuvântul pentru a combate politica reacționarilor care vor să mențină femeia în stare de inferioritate. Din discuțiile la acest raport în care d-na Ana Pauker atribuie luptei unite a femeilor împotriva rămășițelor fasciste un rol hotărâtor în opera de consolidare a păcii, precum și mai târziu din discursul delegatei sovietice d-na Leontieva ca și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Forțat să activeze În clandestinitate după adoptarea Legii Mârzescu, În 1924, PCdR nu a reușit să Își creeze o bază de masă În rândurile clasei muncitoare. Conflictele dintre diferite grupări și atitudinea de Încurajare a Cominternului au accentuat complexul de inferioritate al partidului. Acest complex a marcat elitele comunismului românesc, de la prima generație cominternistă, la Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu. Kremlinul a Întreținut permanent, În funcție de interesele sale, facțiunile apărute În Partidul Comunist de la București, Începând cu conflictele dintre foștii militanți socialiști și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Pătrășcanu În 1948. Ceea ce i-a unit pe Dej și Pauker a fost oroarea de orice direcție intelectual-liberală care ar fi putut să apară În partid și loialitatea față de Moscova. Ceea ce Îi despărțea a fost, În primul rând, complexul de inferioritate al celui care venise târziu În partid și care se simțea stingher Între veteranii cominterniști, ca Pauker sau Luca. Epurarea „grupului Pauker-Luca-Georgescu” a fost pregătită cu mare discreție, de către Dej, Bodnăraș, Chișinevschi și Moghioroș. Prestigiul politic al Anei Pauker se
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
situația În care ne găsim, eliberați de comunism. În aceste condiții, din motive care pot fi analizate, În special În zona arabă, a islamismului radical neofundamentalist, Îndârjit, resentimentar, Întemeiat pe un complex de superioritate care traduce un imens complex de inferioritate, dar și În partea noastră - conform titlului lui André Glucksmann, Occident contra Occident -, În Europa Occidentală, Statele Unite și largi părți din America Latină, vedem o crescândă neîncredere În valorile civilizației liberale. Aceasta este privită ca fiind plăpândă și puțin nătângă, o
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Ne ajutau și la teme. 1. Evaluare pozitivă generală a liceului 2. Relații sociale bune cu colegii de clasă 3. Mândria de a fi într-un liceu anume 4. Stigmatizare și izolare 5. Curiozitatea elevilor din clasele normale 6. Sentimentul inferiorității 7. Unicitatea sinelui 8. Foarte mare implicare din partea liceului 9. Foarte mare implicare din partea liceului. 1. Afirmația pozitivă pune accentul pe faptul că liceul a fost bun pentru ea. 2. Se referă la clasa ei, nu la liceu în general
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
elevi 3. Mândrie în școală 4. Discriminare și stigmatizare venite din partea sistemului 5. Identitatea personală, ca elev 6. Unicitatea sinelui 7. Participarea la un program experimental. 8. Evaluare pozitivă a școlii, pe ansamblu 9. Probleme sociale - izolare și complexe de inferioritate 10. Mult efort dedicat studiului 1. Activități sociale pozitive în școală 2. Eterogenitatea clasei de elevi și integrarea lor. 3. Sentimentul exersării libertății de alegere. 4. Evaluare pozitivă a școlii, pe ansamblu 5. Prieteni buni 6. Profesori buni 7. Minimalizarea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
programului experimental care sunt acum adulți tineri, cât și cei de vârstă mijlocie zugrăvesc în relatările lor imaginea unei minorități. În profilele ambelor grupe categoriile care trimit la probleme sociale ocupă primele locuri; izolare, segregare, discriminare, stigmatizare și complexe de inferioritate (categoriile 2 și 6 în grupa de vârstă mijlocie, respectiv 4 și 9 în grupa adulților tineri) - toate fiind de obicei atribuite, de-a lungul relatărilor, unor atitudini negative venite din partea majorității, adică a corpului de elevi din liceu sau
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
alta, că, împotrivindu-se așa-ziselor produse sufletești ale păgânismului și unor învățături socotite eretice, a declanșat o îngustare a orizontului intelectual chiar pentru cărturarii timpurilor, “îngustare în care trebuie să căutăm una din cauzele de căpetenie ale exclusivismului și inferiorității culturii medievale”. O carte lipsită de complexe care motivează declinul Occidentului medieval, dar și al Orientului bizantin, punându-ne în contact cu posibilitățile de desfășurare intelectuală ale europeanului, remarcând atât meritele celui din Apus, cât și pe ale celui din
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
este fondul de idei care a generat asemănări. Legătura cu Europa (care în accepțiunea occidentală a veacului al XVII-lea se întindea până la Viena), calea de acces spre scrieri, ideologii, concepte politice și religioase a cucerit intelectualitatea popoarelor aflate în inferioritate politică. În acest sens, viața culturală a principatului transilvan găzduiește o adevărată înflorire culturală, determină un interesant dialog cu Occidentul. Procesul de consolidare economică este urmat îndeaproape de unul de emancipare culturală, domnia lui Gabriel Bethlen și a celor doi
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
slovacii au descoperit posibilitatea legăturii cu Europa, au găsit calea de acces spre scrieri, ideologii, concepte politice și religioase. Mai târziu, reformismul lui Iosif al II-lea a deschis larg drumul Iluminismului, a cucerit intelectualitatea progresistă a popoarelor aflate în inferioritate politică. Noile școli înființate în Transilvania, în Serbia și Ungaria, dar mai ales frecventarea marilor centre universitare precum Viena, Roma, Göttingen și Lwow au contribuit la formarea unei elite în rândul căreia excelează clerul și profesorii. În aceste condiții apar
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
rapiditate și eficiență, iar rolul coordonator al rabinului este foarte bine înțeles de fiecare evreu și în cadrul fiecărei comunități. Mai vedem că acolo unde se întâmplă fărădelegi, evreul reacționează prompt, nicicând nu se lasă umilit, așezat într-o stare de inferioritate, știința lui de carte oferindu-i prilejul apărării intereselor particulare, dar și general umane. Pentru informații de detaliu din viața social-economică și culturală a unor comunități din Balcani, alături de sursele citate mai amintim: J.S. Emanuel, Histoire des Israelits de Salonique
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Varlaam”. Stăniloae pune aici În discuție cele trei puncte esențiale ale controversei, și anume: importanța științei profane pentru mântuirea omului; rugăciunea inimii; vederea luminii dumnezeiești; deosebirea dintre ființa lui Dumnezeu și energiile Sale. În deplin acord cu Palamas, Stăniloae susține inferioritatea științei profane, inclusiv a filozofiei, față de Învățătura Duhului Sfânt. După el există, pe de o parte, o știință intelectuală, al cărei motor principal este rațiunea omenească și, pe de altă parte, o știință spirituală, transmisă omului prin har. Prima este
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
apăsare morală, pe care o apropie de melancolie, sentimentul de depresie vitală. Durerea morală este resimțită ca o pedeapsă pentru greșelile sau păcatele comise de către individ. Ea se asociază cu ideile de culpabilitate și pune persoana Într-o stare de inferioritate și regresiune (J. Delay și P. Pichotă. Această durere nu are un caracter corporal și nici psihic, ci este raportată la valorile morale. Durerea morală este similară chinului. Ea reprezintă plata individului pentru greșelile comise, sau pedeapsa pentru păcatele sale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mele În raport cu ale celuilalt sau ale celorlalți. Aceste calități mă apropie, mă Îndepărtează sau, dimpotrivă, ele nu prezintă nici un fel de interes pentru mine. În felul acesta, relațiile mele cu celălalt se Împart În: - raporturi de rang, privind superioritatea sau inferioritatea mea față de celălalt; - raporturi de ajutor sau de protecție; - raporturi de dominare; - raporturi legate de statut și rol, sau În ce măsură celălalt poate sau nu să mă Înlocuiască; - raporturi de concurență sau de colaborare; - raporturi deschise, de apropiere, sau Închise, de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
dorința de putere, autoritate, dominanță, dorința de a se impune În fața celorlalți. În plan axiologic, acest tip ilustrează și Împlinește valorile ideale, sacrificiul de sine, expansivitatea și eroismul; Tendință de superioritate Zona tipurilor teoretice (pasiveă Tendință anxioasă EUL Tendință la inferioritate Tendință agresivă Zona tipurilor pragmatice (activeă 2. tendința de inferioritate se raportează la pulsiunile primare, fundamentale, ale inconștientului și se caracterizează prin nevoia de libertate, dorința de schimbare, căutare, evadare, realizarea propriilor dorințe, apetențe, Înclinația către aventură; 3. tendința de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În fața celorlalți. În plan axiologic, acest tip ilustrează și Împlinește valorile ideale, sacrificiul de sine, expansivitatea și eroismul; Tendință de superioritate Zona tipurilor teoretice (pasiveă Tendință anxioasă EUL Tendință la inferioritate Tendință agresivă Zona tipurilor pragmatice (activeă 2. tendința de inferioritate se raportează la pulsiunile primare, fundamentale, ale inconștientului și se caracterizează prin nevoia de libertate, dorința de schimbare, căutare, evadare, realizarea propriilor dorințe, apetențe, Înclinația către aventură; 3. tendința de agresivitate concentrează tendințele proiectate către viitor. Ele sunt specifice tipului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
securității și curajul de a acționa, autostimularea prin succesele obținute În viață, existența unui suport moral-religios. Factorii negativi sunt reprezentați de absența unei educații și instrucții corespunzătoare; prezența unor modele negative În formarea personalității și imitarea acestora, eșecuri, complexe de inferioritate și culpabilitate, claustrarea cu privarea de libertate, teroarea psihică sau tortura fizică, mizeria, sărăcia, foamea, lipsa de Încredere În sine și situațiile repetate de eșec, existența unor boli cronice invalidante; absența unui suport moral-religios. Este firesc, având În vedere factorii
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
rândul ei „Închisă” În interiorul unor limite care-i sunt impuse de condițiile de viață exterioare sau interioare ei. Caracteristicile persoanei-limită sunt: starea de neliniște și tensiune interioară, o mare Încărcătură emoțional-afectivă, dificil de suportat, situații conflictuale sau complexe de culpabilitate, inferioritate etc., sentimentul unui pericol, mai mult sau mai puțin definit, insecuritate, impresia de incapacitate de a se putea apăra, centrarea atenției și activității asupra unei singure „teme” legate de nesiguranța și pericolul care amenință individul, dificultăți de adaptare, de angajare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Așa cum s-a dezvoltat În raport cu modelele care i-au fost oferite și pe care și le-a interiorizat. Factorii formator-modelatori ai persoanei și ai vieții acesteia, atât negativi (eșecuri, suferințe cronice, somatice sau psihice, frustrări, situații castratoare, culpabilizări, situații de inferioritate etc.Ă, cât și factorii pozitivi (educație și cultură, instrucție, contactul cu modele pozitive, exemplare, succesul, interiorizarea unor valori morale și cultural-spiritualeă contribuie În mod decisiv la configurarea unei anumite forme de existență a persoanei. Nu numai tipul de persoană
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
petrece În cazul situațiilor neclare, incerte, care-mi trezesc aceeași gamă de sentimente negative, obligându-mă să mă retrag. Este oare, evitarea În acest caz, o atitudine defetistă, de lașitate, o ezitare care să mă pună Într-o situație de inferioritate? Nicidecum. Conduitele de evitare a conflictelor sunt atitudini morale atât de autoconservare, cât și de depășire a unor situații Închise ale vieții, de confruntare absurdă, inutilă, care devalorizează individul atunci când apelează la aceste soluții. Virgiliu spunea: Arma amens capio - recurg
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ceva care Îi aparține, sau se referă la natura sa. La baza acestor pulsiuni agresive stă adversitatea sau ura agresorului față de victima sa Orice prejudiciu, din punct de vedere psihologic, are la bază sentimente morale negative: ură, invidie, complexe de inferioritate, frustrări personale, carențe afective, de educație etc. Prejudicierea altuia presupune că Între cele două persoane există o anumită relație negativă, tensionată, de adversitate, de concurență, iar diferendele dintre cei doi nu se pot rezolva pe alte căi sau prin alte
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
antivalori care au dus la formarea unui supraeu slab sau imoral, fapt care permite ca pulsiunile agresive primare ale Inconștientului să fie eliberate cu ușurință sub formă de conduite violente. Aceste persoane sunt complexate, dominate În special de complexul de inferioritate. Ele sunt persoane marginalizate social, cu probleme serioase de adaptare-integrare socială. Actele psihomorale negative ale unui individ, care aduc prejudicii altuia sau altora, au la bază natura personalității sale, a Eului său. Incapacitatea de a fi ca ceilalți, creează o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]