1,194 matches
-
toate visele sunt coșmaruri" (1970: 169). Punctul meu de vedere este că fantasticul este o categorie estetică mult prea largă pentru a putea fi redusă atât de drastic la terifiant. În definitiv, numai câmpul semantic al termenului implică, virtual, o infinitate de sensuri. Astfel, cred că orice eludează definiția strictă a realului poate fi revendicat, în chip perfect justificat, de semele conceptului; așadar, fantasticul înglobează cu necesitate atât feericul, cât și scenariile SF. Prin opoziție cu acesta, teroarea narativă este limitată
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
din volumul I, Aripa stângă (1996), a tripticului Orbitor (1996-2007). Ceea ce spune Radu G. Țeposu despre poezia lui Cărtărescu se poate aplica, fără mari modificări, și prozei acestuia 103: "Ochiul autorului e avid, înfrigurat, vede enorm și adună în pagină infinitatea fragmentelor percepute, care se mișcă enigmatic, hiperbolic ori microscopic, într-o plasmă. [...] Observația și descrierea, voit neselective, sunt forme de recuperare a omogenității prin cumul, prin aglutinare fabuloasă. Viziunea e stilul" (2006: 74-75). Dar să nu ne lăsăm amăgiți de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
intenționale, era doar "presentiment viu", grecii antici, favorizați și de exemplele unor popoare din jur, au mers mai departe prin filosofie și științe. De aici, au trecut la "un tip uman aparte, care, deși trăiește în finitudine, tinde către polul infinității" (Idem. p. 31) și idealității (15), cum sunt temele infinite, scopurile, adevărurile, valorile adevărate, bunurile veritabile, normele "absolut" valabile. Grecii au mai inițiat "o nouă formă de socializare" și "o nouă formă de comunitate stabilă"; un "spirit cultural universal"; o
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
era îndreptat spre corporalitatea din ordinea spațio-temporală universală. Aceiași termeni se foloseau și în explicațiile date proceselor psihice ale fiecărei persoane, ale fiecărui individ din comunități, familii, popoare. Idealizările mărimilor, maselor, numerelor, figurilor, dreptelor, polilor, suprafețelor au dus la descoperirea infinității matematice. Natura și lumea intuitivă pe care omul și-o formează prin reprezentări se completează cu o lume matematică din care sunt scoase alte obiecte posibile. Știința spiritului însă a rămas mai departe prizoniera obiectivității și a corporalității fizice. Cel
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
La fel cum revelația este plurală, orientată eschatologic, textul se rescrie în continua sa recitire: „The ultimate truth is that the text is a mere play of differences and displacements“. Ca simbol, textul capătă viață și trebuie, așadar, asumat în infinitatea scriiturii sale. Alegoria, după cum spuneam mai sus, „nesocotește“ textul în sensul său literal. Simbolul procedează tocmai prin radicalizarea acestei literalități: ea nu se raportează la o alteritate sem nificantă, ci conține alteritatea ca auto-diferențiere sau, cu termenii lui Derrida, ca
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sale. Alegoria, după cum spuneam mai sus, „nesocotește“ textul în sensul său literal. Simbolul procedează tocmai prin radicalizarea acestei literalități: ea nu se raportează la o alteritate sem nificantă, ci conține alteritatea ca auto-diferențiere sau, cu termenii lui Derrida, ca diferanță. Infinitatea revelației poate locui litera textului doar dacă aceasta își depășește propria situare istorică. Plecând de la aceste repere, poate fi interpretat modul în care Benjamin discută rolul jucat de alegorie în poetica ba rocă. G. Gilloch sintetizează modul în care, în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
citi ceea ce nu a fost niciodată scris“) descrie tipul de lectură arhetipală la care se referă Benjamin: nu interpretare a textului, vizare a unui sens pentru care textul este un pretext, ci considerarea imanentă a textului ca urmă a unei infinități de alte texte legate prin similarități. „Ascunsul“ vizat prin lectură nu este o formă ideală, eterogenă în raport cu materialitatea textului. Rescrierea proiectului kantian pe care o anunță Benjamin respinge această înțelegere. Mai degrabă, textul este el însuși o materialitate „ideală“, o
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
la firesc odată cu recâștigarea libertății. Criticul nu mai este nici pe departe omnisciența omnipotentă, cedându-și mare parte din prerogative editorilor, agenților literari, jurnalismului cultural, catedrelor universitare, cursurilor de creative writing etc. Dispariția Dușmanului focalizant retează patosul verticalității și etalează infinitatea libertăților pe orizontală. Urmează în chip firesc coborârea catargului critico-militar, paralel cu apariția "sferei serviciilor". Războiul, cu tranșeele, generalii și trupele sale, devine simplu joc pe computer, cu partizani uneori la fel de fanatici, dar în libertate și cu muniție de manevră
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
cînd în cînd ideologii autoparalizante. Dar toate societățile civile de pînă acum și cele din prezent conțin puternice tendințe contrare, care ne conferă certitudinea că "societatea" nu are un sens fix și de nestrămutat. Victor Pérez-Diaz a remarcat inteligent că infinitatea și neliniștea mării este un simbol potrivit pentru societățile civile moderne. Dar comparația cu natura pe care a ales-o nu se potrivește perfect 25. Societățile civile distrug credința în presupusul artificiu natural al "societății". Ele chiar stimulează conștiența că
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
nevoia noastră de comunicare deoarece acoperă dimensiunile ei creative. Exprimarea creativității și imaginației include judecăți și raționamente legate de citirea unei cărți, vizionarea unui film sau interpretări ale fenomenelor sociale trăite. Rezultă că folosim imaginația și creativitatea să acoperim o infinitate de posibilități. Capitolul 3 ANATOMIA COMUNICĂRII Comunicarea este dinamică, fie că noi o inițiem și o susținem, fie că doar suntem prinși în ea (ca ascultători, de exemplu), ceva se întâmplă în mod continuu. Comunicarea, chiar simpla citire a unei
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
care coabitează cu informații tot mai specializate și, prin aceasta, tot mai dificil de transmis. Lingviștii s-au cantonat în limitele unei departamentalizări academice, inadecvată, de multe ori, scopului suprem: studierea funcționării limbii și a limbajului, identificabilă la suprafața unei infinități de texte și de discursuri. Ne amintim aici de strălucita formulă saussuriană prin care ni se transmite ideea că "semiologia, morfologia, gramatica, sinonimia, retorica, stilistica, lexicologia formează un întreg inseparabil". Astăzi nu vorbim despre o criză a științelor limbajului ci
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
constituie ceea ce el numește un număr cardinal transfinit, adică un număr cardinal mai mare decât toate numerele cardinale ordinare. Și s-a amuzat să compare aceste numere cardinale transfinite; aranjând într-o ordine convenabilă elementele unui ansamblu care conține o infinitate, a imaginat și ceea ce el numește numerele ordinare transfinite, asupra cărora nu voi insista. Numeroși matematicieni s-au lansat pe urmele sale, punându-și o serie de întrebări de același gen. S-au familiarizat atât de mult cu numerele transfinite
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
nu se mai poate simți acasă, așa cum se simțea în cosmosul antic și medieval. Universul este perceput acum ca fiind străin destinului său individual: îi apare ca o celulă strâmtă în care sufletul său se simte prizonier sau ca o infinitate ce exilează și neliniștește. În fața tăcerii eterne a stelelor și a spațiilor infinite care îi rămân indiferente, omul este singur cu sine însuși. Și fără patrie. Descriind în termeni atât de clari exilarea metafizică a omului modern, însemnarea lui Pascal
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
apar îndoieli cu privire la identificarea imediată dintre progresul științifico-tehnologic și împlinirea culturală și spirituală a omului. "Epistemofilia" și "tehnofilia" autentice au lăsat locul unei atitudini inspirate de precauție și vigilență. Nimeni nu pune la îndoială că extinderea imperiului tehnologic prezintă o infinitate de aspecte pozitive și fascinante, și deschide numeroase potențialități noi. În același timp este greu să trecem sub tăcere neliniștile și preocupările cu privire la eventualitatea amenințătoare în care, deși promovează împlinirea omului, tehno-știința va ajunge să-l smulgă din lumea sa
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
littérature française et de morale (1842), Noël și De la Place aleg câteva texte construite pe principiul reformulării. Astfel, în acest discurs funebru al lui Fléchier la moartea lui Turenne, întâlnim: (5) Ce este o armată? Un trup animat de o infinitate de pasiuni dintre cele mai diferite, pe care un om abil îl pune în mișcare în slujba apărării patriei; o trupă de oameni înarmați care urmează orbește ordinele unui șef, ale cărui intenții nu le sunt cunoscute; o grămadă de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
întreaga noastră capacitate de a înțelege"28. Înlocuirea lui homo sapiens și symbolicum cu homo videns determină și trecerea în plan secund a limbajului abstract în favoarea limbajului perceptiv, infinit mai sărac, intuitiv și lipsit de capacitatea de a genera o infinitate de sensuri și semnificații, precum cel conceptual. Dacă predispozițiile și capacitatea omului de a gândi lumea prin imagini ca reprezentări mentale îl definesc și îl individualizează, fiind legate de natura umană, Sartori discută despre un nou tip de om datorită
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
dea forță imaginarului, mișcări legate de experiențele fiecăruia. Astfel, simbolismul poate deveni social doar în măsura în care susține temerile și visele pe care le trăiește individul. Legătura simbolului cu limbajul este cea care îi dă forță și care face trecerea spre o infinitate de sensuri. Pentru Jürgen Habermas, lumea formelor simbolice este distinctă de cea a imaginilor mitice întrucât se extinde de la reprezentările vizuale și expresiile verbale, la forme care orientează cunoașterea și care conduc în final spre practică. Imaginile mitice condensează impresii
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
simbolurile se desacralizează pentru a dobândi o utilitate la nivel social. Crucea, spre exemplu, este un simbol universal al creștinismului, ale cărui semnificații nu depind de spațiul în care este prezent și care redau o multitudine de interpretări, răspund unei infinități de nevoi, în funcție de felul cum individul și comunitatea se raportează la ele. Cu toate acestea, Crucea Sfântului Andrei a ieșit din planul sacrului pentru a dobândi valoare practică, devenind un semn rutier, care și-a pierdut din semnificația de bază
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de a da semnificație obiectelor, abordare care este amplu dezvoltată în cadrul perspectivei sociale, culturale și istorice a reprezentării. Și astfel, individul preia modelele reprezentaționale pe care le primește de la cei care au puterea să le construiască, este expus la o infinitate de obiecte care conțin deja o imagine formată. În absența unor astfel de modele, care vom vedea că sunt considerate fie categorii, fie clase, fie reprezentări sociale sau stereotipuri, decodificarea ar fi foarte grea și ar implica un timp mult
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
țigancă). „Ce s-a ales din două vieți? / O mână de cuvinte...” (M. Eminescu) Doar pădurea „plânge”, așa, ca să ne reamintească cine suntem - cine rămânem... „un finit (făptură de lumină) într-acest infinit (mărginire a nemărginirilor), scăldându-ne într-o infinitate de visuri...”, cum măiestrit glăsuiește întru eternitate Constantin Noica. <noteist> 1. Gheorghe Andrei Neagu - Nunta neagră. Ed. Valman, 2010 2. Liviu Antonesei - Despre dragoste. Ed. Ars Longa, Iași, 2000, p. 134 3. Ion Barbu - Riga Cripto și lapona Enigel 4
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de grație intelectuală” (cum bine spune Eric G. tilson) care înmiresmează volumul, să conchidem într-o tonalitate degajată (după afirmația lui Noica): suntem și rămânem „un finit (făptură de lumină) într-acest infinit (mărginire a nemărginirilor), scăldându-ne într-o infinitate de visuri...” Mihail Gălățanu Poezia - formă a nedisimulării „Viața noastră e o carte cu șapte peceți...” (Mihail Gălățanu) Trilogia Burta înstelată, Poeme amnioticeși Douăsprezece cântece înaintea nașterii confirmă o mare iubire, un crez. O recunoaștere a maestrului întru cuvânt: Nichita
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Nici o capacitate nu există În stare pură și orice capacitate nu se manifestă decât prin utilizarea conținuturilor”. O capacitate se manifestă doar atunci când se aplică la conținuturi, dar, În același timp, capacitatea de a analiză, poate fi exersată pe o infinitate de conținuturi: o carte, o listă de materiale necesare unui experiment, un text științific, o problemă, un proiect, etc. Un număr mare de capacități dezvoltate În Învățământ sunt cele cognitive, dar nu trebuie uitate capacitățile psihomotrice și nici de cele
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
zis și s-a făcut! Adică a lansat cuvântul Său care s-a concretizat în materie, ca raționalitate ce revelează amprenta iconomiei divine, responsabilă de crearea și pronia Cosmosului. Materia este una și se manifestă integral și plenar într-o infinitate de forme. Nu există două materii, ci una singură. Fizicienii mai noi, în frunte cu Einstein și Heisenberg, au demonstrat că nici aceasta nu există, ci totul este energie concentrată. Deci cuvântul lui Dumnezeu, Care se concretizează în materie, este
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
teza lui Daniélou, argumentând că, în analiza asupra conceptului de progres continuu, acest autor introducea o idee anacronică (medieval vestică) a uniunii mistice în gândirea Sfântului Grigorie. Potrivit lui Mühlenberg, Sfântul Grigorie ar fi vrut să depășească elenismul teologic păgân, considerând infinitatea divină la nivel creștin. Tema nu-i este străină lui Platon, el punând-o în evidență mai ales în Parmenide, Sofistul și Filebos. Aristotel e de părere că infinitul nu poate fi gândit în totalitatea sa; infinit = „în afara căruia există
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
în evidență mai ales în Parmenide, Sofistul și Filebos. Aristotel e de părere că infinitul nu poate fi gândit în totalitatea sa; infinit = „în afara căruia există întotdeauna ceva”. Apeiron-ul platonician poate fi găsit și la Filon ori Plotin. Noțiunea de infinitate divină este decisivă în modurile de abordare și în termenul de uniune mistică. Înaintarea sufletului în dorința sa și cunoașterea divinului sunt nelimitate. Concentrându-și atenția în principal asupra lucrării Contra Eunomium ca și cheie pentru înțelegerea scrierilor spirituale mai
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]