2,597 matches
-
sau reveniri, a programului de integrare educativă; - principiul colaborării continue și intense În educația integrată presupune interacțiuni concrete și frecvente ale unor persoane cu diferite arii de competență. B.3. Principii de intervenție/influențare educativ-integrativătc " B.3. Principii de intervenție/influențare educativ‑integrativă" - principiul mainstreaming-ului rațional, sistematic și continuu se referă la introducerea educabililor cu cerințe speciale În curentul principal al educației cu toate precauțiile de rigoare și cu toată responsabilitatea, cu moderație, tact, dar și cu perseverență și promptitudine; - principiul
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
care vor fi respinse este o procedură destul de complexă, cunoscută ca teoria „pazei la barieră” (gatekeeping). Nu e greu de ghicit că selecția între ce apare și ce nu apare în spațiul public prin mass-media este un excelent procedeu de influențare (și manipulare) a maselor. În fond, în viață, în general, distorsionarea realității nu se face atât prin deformarea conținutului informației (minciună), cât prin omiterea unei părți esențiale a ei. Dacă vrei să prezinți superioritatea unei armate într-o bătălie,spui
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de politețe. Este greu să refuzi să-i vorbești cuiva care ți se adresează politicos, te roagă să-l ajuți în realizarea muncii pe care o are de îndeplinit, care a bătut drumul până la ușa ta etc. b. Dorința de influențare. Cu cât subiectului i se sădește o convingere mai puternică asupra faptului că prin răspunsurile sale va putea contribui la schimbarea unor situații, la ameliorarea unor stări de lucruri care-l privesc direct, el va fi dispus într-o măsură
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
gravitatea situației 4. Să i se ascundă complet adevărul Prin acest aspect se evită necesitatea repetării de către operator a întrebării și, îndeosebi, se elimină nevoia de a da subiectului explicații suplimentare, act care conduce, în cazul întrebărilor de opinie, la influențarea clară a răspunsurilor. Că o astfel deinfluențare este foarte puternică - și deci foarte nocivă pentru cercetare - o dovedește grija pe care cei ce folosesc întrebări de opinie deschise o manifestă pentru felul cum trebuie să se comporte operatorul în relația
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
subiect sau la unul apropiat. Numeroase exemple de experimente metodologice au evidențiat asemenea efecte de contaminare, în majoritatea cazurilor benigne, pentru că sunt întâmplătoare, dar și altele prin care se poate demonstra cum, în urma unei succesiuni de întrebări, se ajunge la influențarea subiecților în a exprima o opinie dorită. De pildă, reluând exemplul de mai sus referitor la înăsprirea pedepselor, la același efect se poate ajunge și dacă întrebarea de bază este precedată de altele, aparent neutre, dar care se referă obstinant
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
că este interesat- de problemele generale ale semenilor săi, să-și convingă interlocutorul că-i înțelege durerile și necazurile. Desigur, dacă sunt prea accentuate, aceste însușiri pot aveaunefect contrar celui dorit. Implicarea operatorului în problemele personale ale subiectului contribuie la influențarea răspunsurilor acestuia din urmă și provoacă deformări constante în aprecierea informației solicitate prin chestionar. Este evident că operatorului i se cere un anumit grad de inteligență și un anumit nivel de instrucție care să-i permită să se adapteze la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sub forma caracteristicilor, sunt considerate a fi factorii explicativi (cauze). Cuvântul „explicație” are în statistică un înțeles foarte clar și, în ciuda învelișului lingvistic al expresiilor folosite, nu se face nici o trimitere la dezbaterile filosofice fierbinți asupra noțiunilor de cauză, determinism, influențare etc. Explicație statistică înseamnă reducerea varianței unei variabile atunci când se cunoaște poziția indivizilor după o altă variabilă (sau mai multe). Aceasta se mai poate exprima spunând că, prin introducerea celei de a doua variabile, se reduce gradul de nedeterminare privitor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
economie de spațiu și timp, deformează clar sensul constatărilor, fie prin exagerarea importanței, fie chiar prin deturnarea sensului de la cel real. 4. În procesul de selectare și comprimare a informației transmise, cel care realizează acest lucru poate interveni intenționat în vederea influențării, într-o direcție sau alta, a opiniei publice. De pildă, se pot alege acele întrebări la care răspunsurile sunt cele mai critice față de guvern, să zicem, sau se pot condensa într-o singură rubrică mai multe variante de răspuns, pentru ca
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pildă, ca „demersuri în vederea schimbării de mentalitate”, în funcție de interesele celui care pune eticheta. Totuși, oricât de imprecis ar fi conceptul de manipulare, a vorbi, la modul propriu, de manipularea oamenilor (sau a „opiniei publice”) prin sondaje presupune mai mult decât influențarea opiniilor și comportamentelor acestora; înseamnă cel puțin următoarele trei elemente: (i) cel care o realizează o face în mod conștient, (ii) cel care este manipulat nu este conștient de acest lucru și (iii) cel care manipulează acționează în scopul obținerii
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
manipulat nu este conștient de acest lucru și (iii) cel care manipulează acționează în scopul obținerii unui profit (de orice natură) de pe urma celui manipulat. Dacă nu sunt întrunite toate aceste elemente, nu putem vorbi de manipulare, ci poate doar de influențare, schimbare de opinie sau de atitudine etc. Din acest motiv, nu suntem de acord cu multe din acuzele de manipulare ce se aduc celor care produc sau folosesc sondaje. Un autor francez, pe care l-am mai citat (Kessler, 2002
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Research, Sage Publications, Londra. Javeau, Claude (1990), L’Enquête par questionnaire, Éditions de l’Université de Bruxelles, Bruxelles. Kahneman, D., Miller, D. (1986), „Norm theory: Comparing reality to its alternatives”, Psychological Review, 93. Kapferer, Jean-Noël (2002), Căile persuasiunii. Modul de influențare a comportamentelor prin mass-media și publicitate, Comunicare.ro, București. Katz, E., Lazarsfeld, F. (1955), Personal Influence: The Part-played by People in the Flow of Mass-communications, Free-Press, Glencoe. Kelly, Harold (1976), „Processes of Causal Attribution”, în P. Hollander și G. Hunt
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
X-a, în care ni se vorbește pe larg despre educația morală. Cu toate că Stagiritul susține că, în genere, dar mai ales pentru mulțimea oamenilor de rănd care nu au nici o influență, totuși el recunoaște că ele au o putere de influențare asupra celor ce și-au format deja un caracter moral prin deprindere, prin asimilarea de habitudini comportamentale din mediul social, sub influența părinților, a educatorilor și a legilor: „Dar, așa cum arată lucrurile, ele (argumentele)... par să aibă o anume putere
Despre educaţia morală la Aristotel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Constantina Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2280]
-
obține rezultatele dorite. Tot în dicționar se precizează că puterea înseamnă capacitatea de a influența purtarea altora în vederea înfăptuirii acelor obiective. Mai precis spus, abilitatea de a influența purtarea altora pentru obținerea rezultatelor dorite. Dar există mai multe modalități de influențare a comportamentului celorlalți. Îi poți constrânge cu amenințări; îi poți stimula oferindu-le o răsplată; sau îi poți atrage și coopta să-ți împărtășească dorințele. Unii gândesc puterea în chip limitat, în termeni de comandă și coerciție. Experimentezi acest fenomen
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
studenți din alte țări vin în Statele Unite să-și finalizeze studiile."15 Puterea blândă este o realitate semnificativă. Chiar și marele realist britanic E.H. Carr considera în 1939 că puterea internațională se împarte în trei categorii: militară, economică și de influențare a opiniei.16 Cei care neagă importanța puterii blânde sunt asemenea oamenilor care nu înțeleg puterea seducției. În timpul unei întâlniri cu președintele John F. Kennedy, vârstnicul om politic John J. McCloy și-a manifestat zgomotos indignarea față de atenția acordată popularității
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
le revină 80% din câștigurile mondiale înregistrate în industria cinematografică, pe când televiziunea americană a înregistrat în ultimii ani un regres pe piața internațională. Televiziunea se adresează unei piețe mai segmentate, iar conținutul local s-a dovedit mult mai important în influențarea publicului național decât privirea strecurată asupra culturii Statelor Unite prin intermediul unui produs tipic american.67 Studiile Nielson Media Research au demonstrat că 71% din topul primelor zece programe urmărite în fiecare din cele 60 de țări supuse sondajelor erau producții locale
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
hotărârii NATO de a urma o politică cu două "piste", pe de o parte amplasând rachete, iar pe de altă parte negociind îndepărtarea rachetelor sovietice cu rază medie de acțiune, Uniunea Sovietică a răspuns cu o campanie ce urmărea deopotrivă influențarea opiniei publice europene și împiedicarea amplasării rachetelor americane. Temele Statelor Unite subliniau natura multilaterală a deciziilor NATO, încurajau guvernele europene să preia conducerea și se foloseau de participanți americani neguvernamentali precum oamenii de știință pentru a contracara argumentele sovietice. Deși sondaje
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
de alte instituții. În procesul politic, puterea și influența pot să nu fie întemeiate pe avuție, cu toate că aceasta devine din ce in ce mai importantă, ci pe opinia publică și pe voturi. Procesul politic găzduiește, de asemenea, dezvoltarea unor interese organizate, speciale, în scopul influențării rezultatului, în cadrul unui sistem. Tipurile de bunuri și servicii oferite diferă foarte mult de la sectorul public la cel privat, desi privatizarea a estompat această diferență. Sectorul privat se bazează pe cererea pieței și are drept scop satisfacerea nevoilor consumatorului. Astfel
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
la naștere determinate genetic, precum și unul din factorii care contribuie la condiționarea calității interacțiunilor psiho-sociale cum ar fi stilul de atașament. Variațiile gradului în care sunt prezente la naștere dimensiuni de temperament precum căutarea noutății, evitarea monotoniei, agresivitatea contribuie la influențarea calității tranzacțiilor dintre copil și aceia care-l îngrijesc, în definitiv a stilului de atașament. Hay (1980) a precizat că un atașament sigur este o preachiziție fundamentală a învățării. Acest cercetător a afirmat că până și urmărirea figurii de atașament
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
de a face față pericolului: să fugă sau să se ascundă" (p. 78). Relații bazate pe modificarea caracteristicilor partenerilor de interacțiune și relații în care caracteristicile partenerilor de interacțiune nu se modifică în mod esențial În funcție de modul/de gradul de influențare reciprocă a partenerilor implicați într-o interacțiune distingem (Milcu, 2005): Relații interpersonale bazate pe modificarea caracteristicilor partenerilor de interacțiune. În acest context, vorbim despre: • acomodarea cu partenerul: avem de-a face cu un proces de adaptare sau de ajustare mutuală
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
bunului plac. În această ultimă situație nu mai este vorba despre concurență, ci despre dictatură. Nu contează decât relațiile personale cu arbitrul/cu juriul și interesele și necesitățile arbitrului. Totodată, în asemenea situații, intervenția ("pila") devine un mijloc real de influențare a aprecierii făcute de către arbitru. Este de presupus faptul că persoana cu cele mai multe (și mai "tari") "relații"21 se va bucura de cea mai mare protecție și va ieși învingătoare. Când alegerea câștigătorului rămâne la latitudinea bunului plac al arbitrului
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
exprimare a vulnerabilității și de conformare la un rol pasiv pentru femei. Această teorie populară și intrigantă nu a fost studiată considerabil în cercetările empirice. O perspectivă diferită referitoare la aceasta, este rolul fiecărui sex în procesul de socializare și influențarea felului cum bărbații și femeile fac față simptomelor de distres și dacă dezvoltă tulburări de anxietate. În primul rând, normele împotriva cărora arată anxietate pot determina mai mult bărbații decât femeile să se confrunte cu obiectele fobice și situațiile de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
266-70) a apărat această anulare, interpret-tările recente tind să o vadă ca pe o greșeală diplomatică (Herring 1973). Acest împrumut era un posibil stimulent de ordin economic; în loc de această anulare unilaterală, renegocierea sa după război ar fi putut contribui la influențarea comportamentului sovieticilor. Anularea s-a întîmplat exact în momentul în care era cea mai mare nevoie de aceste credite, adică în momentul în care s-a sfîrșit războiul și Uniunea Sovietică avea nevoie urgentă de bani pentru reconstrucția țării, pe
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
subliniem că spre deosebire de viața animalelor, care este ghidată de instincte mai mult decât de regulile comportării în grup, ființele umane sunt mult mai dependente de organizarea socială. De aceea, formele instituționalizării sociale sunt presupuse că joacă un rol major în influențarea acțiunilor umane și este sarcina sociologiei să descopere cum aceste forme operează asupra persoanei precum și cum acestea apar, se dezvoltă, interacționează una cu alta, decad și dispar. Una dintre cele mai importante structuri instituționale este familia subiectul unui important domeniu
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
comportării membrilor societății sau grupurilor sociale în cadrul modelelor de norme, prescripții și conduite acceptate nu poate fi concepută în absența controlului social, a mijloacelor variate de realizare a acestuia. De aceea, în orice societate există un sistem de mijloace de influențare și integrare a membrilor săi, de pro-movare și apărare a normelor și valorilor sociale care îi sunt proprii, de orientare a indivizilor spre îndeplinirea așteptărilor și necesităților societății din care fac parte și de respingere și reprimare a conduitelor deviante
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de gen determină identificarea femeilor ca fiind vulnerabile, inferioare. Ca atare, ele vor accepta protecția bărbaților, apreciați ca fiind mai puternici, mai abili decât ele în aproprierea de resurse și gestionarea lor. Violența simbolică se regăsește ca o formă de influențare socială atât a comportamentelor individuale, cât și a celor instituționale. Din perspectiva interacționismului simbolic, voi considera că relațiile sociale sunt rezultatele interacțiunilor mediate de simboluri și filtrate subiectiv de către indivizi condiționați sociocultural. Mai precis, oamenii sunt influențați în receptarea existenței
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]