984 matches
-
puterea lui nu a putut fi zăgăzuită. Ovidiu l-a descoperit pe Dumnezeu în exilul său de la Tomis și de aceea credința lui, născută în cele mai vitrege condiții, va fi cu atât mai puternică. Patria pământească, Roma, depravată și ingrată, nu mai merita râvna și nostalgia întoarcerii. Exilul lui Ovidiu este pentru Vintilă Horia o ficțiune de compensație, o cale întortocheată de cunoaștere a divinității. Numai dezvăluie cu adevărat sensurile salvatoare, de mântuire prin suferință și recuperare a patriei cerești
Dumnezeul exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9609_a_10934]
-
apariție pe stradă nu ar fi taxată imediat drept semn de recunoaștere între poponari. 3. Soțiile scriitorilor. Oricît ar părea de imposibil, premiile reprezintă pentru ele aproape tot ce și-au dorit în viață. Viața acestor făpturi e grea, scurtă, ingrată. Mai întîi trebuie să recunoască pe deplin geniul consortului, pentru că dacă nu-l recunosc înseamnă că și-au ratat existența. Dar dacă-l recunosc doar ele n-au făcut nimic, așa că acum intervin premiile: le dau acestor biete femei, de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5551_a_6876]
-
îmi spunea că s-a dedicat literaturii române dintr-o pornire patriotică, deși ar fi putut lesnicios să se ocupe de scriitorii străini și să obțină în felul acesta o mult mai largă recunoaștere. În ce mă privește, din pricina anilor ingrați ai începutului de activitate publicistică, urmați de alți ani, numeroși, de "provincializare" forțată, id est de proiectare într-un mediu izolat, lipsit de biblioteci bune, n-am fost pus în fața unei asemenea opțiuni. Dar n-am cîtuși de puțin senzația
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
ediție, integrală și critică, de care literele române beneficiază pînă-n prezent. Dar... e suficient atît? în optica cititorului comun, numele editorului e aspirat îndeobște de cel al autorului editat, riscînd a se anonimiza ori cel puțin a primi doar o ingrată conotație marginală. De facto însă, un editor de calitate se cuvine a fi un istoric literar cu o temeinică pregătire, nu doar dedat la migala trudei pe porțiuni specializate, ci și dispunînd de-o perspectivă asupra ansamblului. în cazuri ideale
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
de onestitate intelectuală și de comunicare culturală. Însă nu pot minți, nu pot spune fraze frumoase, festive, panglici de cuvinte, simple sau spectaculoase, numai pentru a fi politicos, circumstanțial, înțelegător și îngăduitor, numai pentru că circumstanțele politice au fost și sunt ingrate, insurmontabile. E oare decent să-mi exprim aceste temeri și acest scepticism? Nu știu. Dar cred că e onest. Literatura basarabeană este, pentru mine, oglinda unei drame a conștiinței naționale. Dar este și o dramă a neputinței estetice, a carenței
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
fizice corespunzătoare cerințelor acestuia. Acestor două atâmplări le datorez mica mea experiență în domeniul respectiv și, ca urmare a ceea ce am păstrat în amintire de la ele, dansurile orientale stilizate ale coregrafei Nawal mi s-au părut situate într-o zonă ingrată: nici la originea lor frustă, autentică, nici complet preluate, cu fantezie, ca punct de pornire pentru un dans cult. Ele păreau rămase undeva într-o zonă de amatorism, cu toată dexteritatea mișcărilor executate de dansatoare din bazin și cu toată
Orient francofon by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10972_a_12297]
-
profesorii au devenit un fel de sub-brigadieri, iar elevii niște argați debili ai țăranului român care, altfel, ocupa multe pagini glorioase în manualele de română și istorie. Trimiși, ca o disprețuită carne de tun, mereu acolo unde lucrurile erau mai ingrate și efortul mai inutil, profesorii români au acumulat o imensă doză de resentiment. Nu mă miră că majoritatea susținătorilor partidelor extremiste provin tocmai din rândul profesorimii gimnaziale și liceale. Sunt oameni care, decenii la rând, au sperat într-o soartă
Teoria formelor fără fonduri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17366_a_18691]
-
citez nume - erau destule. În ansamblu, se serba aproape "sacrificarea" mea. Norocoasa mea generație se împlinise cu un număr însemnat de nou veniți, ca și de poeți pe drept recuperați din cei ce debutaseră înaintea noastră, în condiții și mai ingrate. M-am dezolat, la început, cu senzația de a mă fi rostogolit din triada 1960 (Cezar Baltag, Ilie Constantin, Nichita Stănescu); apoi, mi-am repetat că a fi tratat cu asprime de timpuriu putea fi și o șansă... Și iată
Lucrează timpul pentru noi? by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8270_a_9595]
-
abia scăpată de urgia Potopului, să se hrănească bine, căci le-a zis - "tot ce mișcă și ce trăiește să vă fie de mâncare" Putem să spunem: un paradis. Deși altfel croit, pe bază de muncă, de muncă... Dar... omenire ingrată! Specie trufașă, recalcitrantă!... De la un timp, oamenii prăsindu-se, evoluând, se poate iar spune, și-au zis : "Haidem să ne facem un oraș și un turn al cărui vârf să ajungă la cer, și să ne facem faimă înainte de a
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12308_a_13633]
-
războiului, la Iași și Odessa, se aliază cu generalul Averescu, închipuind, firește și cu alții, o Ligă a Poporului, o nouă grupare politică. În ianuarie-martie 1918 se formează chiar un guvern Averescu, Argetoianu ocupînd portofoliul Justiției, guvern ce avea misiunea ingrată să pregătească pacea cu inamicul care, va fi însă repede înlocuit cu un guvern Al. Marghiloman. Și în tot acest timp Argetoianu era de un antiliberalism exacerbat, acuzîndu-l pe Ion I.C. Brătianu drept cauză a înfrîngerilor militare. A mai fost
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
felul, de la crima lui Cain la jazz și blues. Meditațiile sale nu ocolesc teme precum liberul arbitru, hazardul, mediocritatea, stilul macho, destinul cărților, Andrei Tarkovski, educația, puterea de a ierta, justiția, conflictul civilizațiilor și chiar antiamericanismul lumii contemporane. Firește, destinul ingrat al scriitorului în această epocă de asalt al mass-media nu-l putea lăsa indiferent pe moralist, care își vede astfel propria utilitate: "Despre scriitorul moral, etic, demn și responsabil întru Credința sa creștină, despre acest artist autentic în conflictul său
Dumnezeu și lumea de azi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9465_a_10790]
-
de unde gustul său pentru exotism, vădit și în traducerile cu care se îndeletnicea, nu numai din lirica americană ci și din cele ale Indiei și Persiei. Era acesta, desigur, și un mod de-a se eschiva de la cerințele unei epoci ingrate ce l-a împiedicat a-și publica volumul pe care-l am în față, datat 1947. Volumul dobîndise cu un an înainte măgulitorul premiu „Ion Minulescu”, decernat de un juriu compus din Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Perpessicius, Camil
O restituție emoționantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4014_a_5339]
-
Marina Constantinescu Cît de frumoasă si cît de ingrată este povestea asta cu actoria. Trebuie să stai si să astepți să fii văzut, distribuit, să faci frumos sau nu, trebuie să existe un manager care să gîndească un repertoriu pentru oamenii din trupa lui, încercînd să nu-i omoare
Trei americani la Comedie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6501_a_7826]
-
atrag în chip aparte atenția, emise fiind din acea dureroasă "marginalitate" care i-a ascuțit luciditatea, i-a clarificat perspectiva, "marginalitate" cu care a fost nevoit a se lupta fără pauză. Ele alcătuiesc fișele prețioase ale unei diferențieri în cadrul timpului ingrat care-i jugula cuvîntul. Constituie o instanță de judecată, străină atît de tabelele euforice ale oficialității anexioniste și corupătoare, cît și de punctul de vedere nu o dată convențional, "adus din condei", dintr-un condei excesiv de generos, al criticii zise liberale
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]
-
lui Carol cel Mare și de invaziile barbare. Iată cum cartea de față îmbină cele două teme majore ale profesorului emerit de la Paris X - Nanterre, interesându-se cu deosebire de Evul Mediu timpuriu (așa-zisa "epocă întunecată"), calificat tacit ca "ingrat" - și precedând, întrucâtva anonim (la data apariției cărții), mult frecventata epocă mai înainte amintită. Autorul își alege, în plus, o temă ades neglijată cât privește intervalul istoric ales - și anume educația. Volumul își stabilește o serie de standarde teoretice - prin
Cultura la barbari by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14869_a_16194]
-
forță a unor foști - membri, bunăoară supleanți în C.C. - cei plini fiind prea bătrâni aceasta a fost voința electoratului, în niște alegeri cu ofertă inhibantă. Nu este exclus ca alegătorii din 2004 să se găsească într-o situație încă mai ingrată, deși a gândi un viitor în care să-ți faci despre politicienii români o idee mai rea decât astăzi pretinde eforturi. Pe d-nii Iliescu-Năstase, uniți sau dezbinați, i-a adus la putere tripleta Diaconescu-Roman-Stoica, în proporții nedecelabile. Pe dl Corneliu
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
crud anonimat pînă la strălucitul său debut editorial, în 1970, cu romanul amintit, circumstanță ce nu i-a schimbat însă existența chinuită. E de presupus că moartea sa timpurie, la nici 55 de ani, nu e fără relație cu caracterul ingrat al acesteia. Radu Petrescu era un om scund, cu o înfățișare resignată, oarecum ștearsă, cu o rostire molcomă de parcă ar fi adoptat, cu o ironică bunăvoință, condiția de ins perpetuu marginalizat. Într-o amplă și foarte aplicată cercetare pe care
Marele Radu Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5004_a_6329]
-
aud; doar atunci cînd cîntă respectînd natura vocii sale, în pasajele lirice sună foarte frumos. Cristiana Popescu a fost o Sentă energică, decisă, călcînd apăsat (este și opțiunea regiei) dar efortul vocal mult prea mare, a depășit-o. În rolul ingrat al lui Erik, Gabriel Năstase a cîntat impetuos, mai puțin preocupat de stil. Marius Brenciu a fost Cîrmaciul, excelent în actul I, ca și Mihnea Lamatic un Daland convingător cu o muzicalitate firească. Corectă, Adriana Alexandru. După cum spuneam la început
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
și casnică, domestică - a vechii lumii și a rosturilor ei. Din această perspectivă, reacțiile colerice ale tânărului cocoloșit sunt și ele mai mult decât expresia unui temperament. Fiul denaturat care n-a voit să vină la înmormântarea tatălui și nepotul ingrat din prezent continuă să se opună ordinii burgheze. Epoca nouă și cea veche dau curățeniei accepții complet diferite. Și nu este deloc greu de ghicit care dintre ele o curăță pe cealaltă. Încă tânărul scriitor ar trebui să fie fericit
Spovedania unui convins by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10761_a_12086]
-
devotament și competență de exigențele de comentariu și informație de istorie literară. Notele, suficient de dezvoltate și uneori chiar construite ca fragmente dintr-o interpretare mai amplă, relevă disponibilitatea Ecaterinei }arălungă spre o posibilă monografie despre Petru Dumitriu. Misiunile mai ingrate de textolog (pentru cercetarea variantelor) și de istoric literar (pentru a reconstitui mai detaliat contextul documentar) cad în penumbră. Ecaterina }arălungă pune în aplicare proiectul de sumar gândit chiar de autor și intermediat de Eugen Simion. Avem deci o ediție
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
barcă, pentru festivitatea de premiere!) Dintre fostele colege de ambarcațiune, la Arad locuiesc Mitana Botez, Ileana Nemeth și Elisabeth Lazăr. Își aduce aminte de experimentata cârmăciță Ștefania Borisov, de dragul căreia slăbeau fetele pentru a nu o pune într-o situație ingrată. Au fost însă și situații mai tensionate între trăgătoare și alte cârmăcițe, adevăratul antrenor din barcă; la un antrenament, în Polonia, au lăsat-o la ponton și au înlocuit-o cu o halteră... Într-un an - era sportivă consacrată - trebuia
Agenda2005-14-05-senyational3 () [Corola-journal/Journalistic/283564_a_284893]
-
barcă, pentru festivitatea de premiere!) Dintre fostele colege de ambarcațiune, la Arad locuiesc Mitana Botez, Ileana Nemeth și Elisabeth Lazăr. Își aduce aminte de experimentata cârmăciță Ștefania Borisov, de dragul căreia slăbeau fetele pentru a nu o pune într-o situație ingrată. Au fost însă și situații mai tensionate între trăgătoare și alte cârmăcițe, adevăratul antrenor din barcă; la un antrenament, în Polonia, au lăsat-o la ponton și au înlocuit-o cu o halteră... Într-un an - era sportivă consacrată - trebuia
Agenda2005-14-05-senyational3 () [Corola-journal/Journalistic/283564_a_284893]
-
Bratu Iulian Făt Frumos îi zice calului: - Băi calule, eu urc în turn la Ileana Cosânzeana. Tu stai aici pe loc, în caz că vine zmeul să sar direct pe tine și să fugim. Calul, ce să zică, asta-i sarcina lui ingrată... Făt Frumos urcă în turn... După un timp, aud ciocănituri la ușă. Făt Frumos se azvârle pe fereastră, Ileana se aranjează și deschide ușa. Când colo, ce să vadă? La ușă, calul. - Auzi, spune-i lui Făt Frumos că afară
Bancul Zilei: Făt Frumos urcă la Ileana Cosânzeana by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63352_a_64677]
-
până la 1989, despre care am scris în această pagină. Destul de târziu față de momentul apariției îl semnalez și pe celălalt, încununat cu premiul de istorie literară al Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor. O cronică de acest fel are o misiune ingrată, fiind obligată la descrierea caracteristicilor formale ale unui dicționar. Voi prelua, ca punct de sprijin, unele din explicațiile furnizate în prefață și în indicațiile pentru utilizarea dicționarului. Prea multe speculații nu încap aici și nici nu e locul lor într-
Istoria romanului tradus în România by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8701_a_10026]
-
Nicolae Labiș (despre care se spune în paranteză "mort la vârsta de 21 de ani, dar poet autentic de o puternică sensibilitate"), Al. Andrițoiu, la care se adaugă numele câtorva "poeți valoroși ai naționalităților conlocuitoare" (p. 123). Surprinde, desigur, modul ingrat, meschin, în care este introdus Nicolae Labiș în panoramă, împins în fundal. Geo Dumitrescu, fără vreun volum publicat în acest interval, trecea printr-o perioadă de indezirabil, fiind exclus în 1954 din PMR și reprimit abia în 1963. Oarecum neașteptată
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]