777 matches
-
dor, desigur, desigur - și totuși, ce-o fi fost cu acești părinți evrei, ce anume, de-au reușit să ne facă pe noi, pe băieții evrei, să ne credem, pe de-o parte, prinți, pe de-o parte unici ca inorogul, geniali și sclipitori cum n-au mai fost alții la fel de geniali și sclipitori în întreaga istorie a copilăriei - mântuitori și perfecțiunea întruchipată, pe de-o parte, și niște căcăței bâlbâiți, nepricepuți, nesimțiți, neajutorați, egoiști și răi, niște mici ingrați, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
inepuizabil, golite de sens și de participare, cuvinte, cuvinte și cuvinte. Dezorientat, clipeam din ochi la toate mutrele alea de gorilă, de miss Piggy, de arabi, de stafii, de capitaliști în putrefacție, de pușcăriași, de mumii, de elefanți și de inorogi, clipeam din ochi, înghesuit de peste tot, și 138 continuam să le strig în față versuri absurde: "Să ne coborâm în rîpa/Care-i Dumnezeu când cască/ Să ne scufundăm în lacul/Cu mătăsuri verzi de broască..." Riff-urile de chitară explodau
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
mult, se aduna lângă umărul meu, mă trăgea și mă împingea până mă urnea din loc. Cu câtă plăcere hălăduiam printre peștii cu pielea plesnită, vopsiți artificial, din sala peștilor! Rechinii, narvalul cu dintele de doi metri care crease legenda inorogului, diavolul de mare, rombic, de patru metri pe diagonală, ca un zmeu de piele neagră, neîncăpînd în vitrine, erau așezați deasupra lor. Iar înăuntru, în zeci de cilindri de sticlă, putrezeau în zeamă albăstruie pești palizi, cu ochi bulbucați: peștele-balon
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
care ferește de dragoste. Prințese în fir de aur, cu părul de calcedonie și pirită, rătăcind printr-o pădure amară, luminată de nori trandafirii. Prințese oglindindu-și buzele triste în heleșteul verde ca smaraldul, în care picură o lacrimă de inorog. Prințese care-și omoară ursitul cu dulci prăjituri otrăvite și-și fac inel dintr-o șuviță castanie din părul lui, tăiată cu foarfece negru. Prințese cu maghiran ofilit între degete pale, cu ochi azurii, depărtați, cu sânii sferici și tremurători
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mână, iar dintr-un scaun de bucătărie am improvizat, cu câteva perne și un cearceaf, un adevărat tron cu baldachin, demn de-o regină. Sucind forfecuța cu o grație ca de pe altă lume, Puia decupa din foaia de aur un inorog și un leu, pe care i-am lipit, față în față, pe spătarul tronului. După ce-am strâns de pe jos cârpele și hârtiile care ne rămăseseră, am adus o pălărie veche a unchiului Ștefan și-am început marile trageri la
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Doamna Ana... "Doamna Ana! surîde Mihai unui gînd bizar. Fără ea..." Văd că surîzi, arată Liliana spre vitrina unui magazin frumos ornată, înseamnă că-ți place și ție... "De la mansarda în care te-am adus, dacă nu va coborî un inorog, măcar un cal de rasă... fie chiar și un armăsar... i-a strigat o dată Doamna Ana oricum, n-ai să mai rămîi o mîrțoagă de moldomocofan!" Așa se face că și acum, aflat în mica piață, în fața unei femei revăzute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
două încăperi gîndite de arhitect pentru mături și pentru femeia de serviciu... După aproape un an de zile, a coborît definitiv într-o dimineață la rugămintea femeii să nu mai calce vreodată pe acolo. Era, într-adevăr, un altul, nu inorog, dar nici mîrțoagă de moldomocofan, cum urcase, "armăsar tînăr și sălbatic, pe care ei abia așteaptă să pună frîul"... Cum să scrie un roman fără să rupă ceva din aceste două femei pe care vrea să le uite cu obstinație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
cîțiva peri negri crescuți pe obraz. Discuțiile telefonice cu doamna Ella fuseseră pentru el o încîntare, deși, încet-încet, acele momente se transformaseră pentru tînărul de-atunci în veritabilă piatră de încercare, pe care el, cel coborît de la mansardă, chiar dacă nu inorog, dar măcar de rasă, știa cum s-o atace . Reușea să găsească întotdeauna subiect de discuție și simțea cînd trebuie să se oprească. Acum însă își dă seama că e pradă unor întrebări tot mai neliniștitoare: dacă Ella a însemnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
Ce înseamnă Sainte-Beuve sau Gundolf pe lângă creatorii mari? Călinescu ne apare mare prin carențele celorlalte domenii." Miercuri, 15 noiembrie 1978 Am terminat de citit ultimul volum de nuvele al lui Eliade, În curte la Dionis, apărut anul trecut în "Caietele Inorogului". La ceaiul de dimineață, discuția revine, cu acest prilej, la Eliade. "Ce mă uimește la Eliade este capacitatea lui de a lua în serios locurile comune ale religiilor, lucru pe care îl vezi când îi citești literatura. Știi cât de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nu și pentru femei!”. Revista 22, aprilie, 1998 Pâinea și cuțitul În calitatea mea de „feministă de serviciu” în tot soiul de situații, m-am gândit o vreme ce reacție aș putea avea față de articolul lui Mircea Dinescu: „Vaca și inorogul”. În stilul său savuros, alunecat în „Ciao Darwin”, Dinescu insultă o consilieră prezidențială (Elena Udrea) căreia îi spune „vacă”, o vede din perspectiva „ugerului” și a „copitelor date cu ojă”. După primul moment când am vrut să reacționez, m-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
de stat”. Pe de altă parte, într-un editorial publicat la revista 22, în luna mai 2005, ați fost de acord cu criticile lui Mircea Dinescu la adresa consilierei prezidențiale Elena Udrea într-un articol pe care îl intitula: „Vaca și inorogul”. Spuneați că a o insulta comparând-o cu o vacă nu reprezintă un caz de discriminare și nici de misoginism. Nu este această remarcă misogină? El nu s-a referit inițial la faptul că este incompetentă pentru că este femeie. Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
mătușa Banu citind În ceștile de cafea și pe Petite-Ma alungând deochiul, moștenise În cele din urmă ateismul sceptic al maică-sii. Și trăsese concluzia că totul se reducea la o chestie de interpretare. Dacă erai În căutare de inorogi roșii, nu-ți trebuia mult ca să Începi să-i vezi peste tot. La fel, dacă exista vreodată vreo legătură Între materialul divinatoriu - fie că era vorba de cești de cafea sau plumb turnat - și procesul de interpretare, aceasta nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
și În afara deșertului. În același fel, ceea ce ochiul oamenilor vedea Într-o bucată de plumb fumuriu nu putea fi redus la forma care se ivea acolo. Dacă priveai Îndelung și cu destulă credință, puteai să dai chiar și peste un inorog roșu. Însă În ciuda vechii ei neîncrederi, acum că Petite-Ma Își amintise procedura acelei practici, Asya nu intenționa să se opună. Afecțiunea ei pentru Petite-Ma era prea profundă pentru a refuza oferta. — Bine. A ridicat din umeri. Era, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
colindă (inițierea maritală a fetei). Sau poate că scenariul colindei a involuat în această direcție din alte motive, devenind astfel propice pentru a intra în rândul colindelor „de fată”. O situație în multe privințe asemănătoare se întâlnește în legenda prinderii inorogului (asimilat de multe ori cu boul sălbatic ; cf. 68, 69), prin expunerea afară din cetate, la poalele unui copac din pădure, a unei fecioare. Este o legendă cu rădăcini arhaice, care a beneficiat de o carieră prodigioasă în literatura și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
legendă cu rădăcini arhaice, care a beneficiat de o carieră prodigioasă în literatura și iconografia euro peană medievală (70). Iată un pasaj din Floarea darurilor, într-o veche tălmăcire românească : „Și poți să asemeni nesocotința unii hieri, ce-i zic inorog, carele are multă dulceață ca să șază lângă fată și, deacă veade vreo fată, el îndată merge la dânsa și adoarme în brațele ei ; și atuncea vin vânătorii de-l prind” (67, p. 109). Elementul erotic transpare, în acest caz, destul de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Este vorba de o relație magico-erotică în măsură să îmblânzească („lege”) fiara. De data aceasta, fecioara uzează de „legături” mai subtile și mai imateriale chiar decât cele folosite de zeii aseni în vederea legării monstrului licomorf Fenrir. Relația dintre fecioară și inorog a fost diferit valorizată în Evul Mediu, în funcție de perspectiva din care a fost abordată legenda. Pentru alchimiști, de exemplu, fecioara întruchipa aspectul feminin și pasiv al mercurului, în timp ce licornul simboliza forța sălbatică, neîmblânzită, masculină a spiritus mercurialis (vezi și aspectul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lui Samson sau Heracles) răpunând un leu, nu cu ajutorul armelor, ci prin „forța dragostei” (84, p. 91). în aceste cazuri, eroina își asumă toate prerogativele, eroul dispărând complet din economia emblemei (tipul 5 din cadrul schemei tipologice propuse). În legenda răpunerii inorogului, situația nu este radical diferită. Chiar dacă eroul (vânătorul) nu a dispărut complet, el rămâne un personaj secundar și anonim. Singurul lui merit/rol este acela de a prinde fiara, supusă („legată”) deja de fecioară. Ei vor mâna sălbăticiunea în cetate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
popoarele păgâne. Întocmai ca și Sfântul Pavel, nici eu n-am să preget „în privegheri adeseori, în foame, în sete și în frig”. Pentru că eu am de răspândit învățăturile Domnului în Japonia. Tocmai insulele acela mici care seamănă cu un inorog sunt meleagul pe care mi l-a dat Dumnezeu de cucerit, iar sentimentul că ele sunt câmpul meu de luptă mă cuprinde chiar și acum, după ce am ajuns în Nueva España, mai puternic de fiecare dată când îmi spun rugăciunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
clipă, fără teamă, doar cu emoția că voi da seama în fața lui Dumnezeu. Așadar, la capitolul proiecte îmi place să nu deconspir. Vreau să fac surprize. Oricum, n-am pus în cui instrumentele mele de scris din ATELIERUL DE POTCOVIT INOROGI. În încheierea acestei discuții (maraton?) te rog să dai un răspuns la o întrebare pe care nu ți-am pus-o...! Răspunsul la întrebarea ta ne(spusă) este: "?!". Îți mulțumesc fratern. Iași, ianuarie 2003 MUZEUL LITERATURII ROMÂNE (Revista "Antiteze", nr.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
alternativ... 290 Echim VANCEA A trăi în România poate fi un loc comun...! A trăi în Maramureș este un certificat de valoare 304 Lucian VASILIU Într-un fel Iașul mi-a devenit tată... discuție liberă cu Lucian Vasiliu, potcovarul de inorogi Error! Bookmark not defined. Matei VIȘNIEC Când mă întorc la Rădăuți mă izbesc de o persoană care sunt tot eu și care continuă să trăiască acolo și care îmi surâde ironic în față și-mi spune: chiar nu îți dai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dar rămâne singur cuc în pădurea întunecată, până când se întâmplă de-adevăratelea ceva. Am auzit pași sau ceva care lăsa să se bănuiască pași. Crengi care trosneau pe pământul pădurii. Vreun animal mai mare? Vreo scroafă de mistreț? Poate chiar inorogul? Oare am rămas locului și am evitat să fac vreun zgomot, s-a oprit oare în loc și acela, animal, om sau ființă fantastică, orice o fi fost cel care sau ceea ce pășea prin pădurea întunecată? A apărut Cineva, când mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
perpetuu în gât să nu mai scoată triluri hâșcâite, ca o vioară dezacordată. Lumea ar avea nevoie de perfecțiune. Eu nu gândesc perfecțiunea. Zidurile mele sunt neatinse. Sunt aceeași fortăreață de la începuturi. De aceea te încorci noapte de noapte. Labirintul Inorogului avea zidurile de neatins. Tezeu încă nu a murit. Ariadna trăiește-n fiecare femeie. Mai evadează corbii din cetate?” Ei, da “, îmi șoptește Umbra zugrăvindu-mi arabescuri peste față. Uneori prostia se plimbă năucă, strâmbă gura a sictir și scuipă
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
V. Tînăr, sfîrșitul. V. pe patul de spital îi observ pe cei ce se agită în jurul meu. Crivățul inimii mele nu reușește să se potolească sub căldura afecțiunii lor. V. tînăr, incolor. Sînt împresurat de ființe transparente, de minotauri și inorogi tăiați dintr-un abur sticlos, forfotind în jur cu scrîșnete de copite, dezmierdîndu-se cu capul sau luptîndu-se. V. scriitorul față cu moartea. S-a trezit cu ea alături și era să dispere că există. Apoi, a început să urle, să
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Colecțtia INOROG 35 H.M. van den Brink sa născut în anul 1956 și trăiește în Olanda. Reputat jurnalist, redactor șef al rețelei olandeze de televiziune VPRO, el desfășoară o prodigioasă acrivitate, publicând numeroase articole privitoare la politica și cultura Țărilor de Jos
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
parte din Clubul de carte Institutul European, beneficiind totodată de reduceri semnificative de preț. Astfel: Suma minimă (RON) Suma maximă (RON) Reducere (%) 0 20 5 20 50 10 50 100 15 100 150 20 150 200 25 200 30 Colecția: INOROG (selectiv) Lacrima interioară, Solo Juster Sertarul cu iluzii, Felix Caroly Rămîi peste noapte, Michael Köhlmeier Bella, Jean Giradoux Dispariția orașului Iași, Cătălin Mihuleac Ziua de ieri nu s-a sfîrșit. Milionar la marginea imperiului, Constantin Dram Ce ți-e scris
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]