772 matches
-
sunând și vâjâind, asupră-i sosi. Inorogul, întâi huietul apei audzind, apoi și chipul groznicii jigănii vădzind, îndată vicleșugul mai denainte gătit simți și fără nici o împotrivire spre nesățioasă vânarea lui să dede. Crocodilul acmu fălcile pentru ca să-l înghiță căscând, Inorogul, toată fața vicleșugului și izbânda vicleanului într-un cuvânt cuprinzând, dzisă: "(Satură-te de singe nevinovat, Coarbe, de carile pururea flămând și nesăturat ai fost)""23. În acest moment, mișcarea se suspendă, scena parcă încremenește, iar Crocodilul devine atent și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
încremenește, iar Crocodilul devine atent și caută să afle pricina acestei situații, motivația sa etică, în loc să profite de prilejul pe are îl are de a-și devora, rapace, cum îl recomandă absolut toate sursele, prada: "Crocodilul, cuvânt ca acesta de la Inorog audzind, lăcomiia fălcilor își înfrână și numele Corbului la mijloc adus ce va să fie cu de-adins cercetă (că spurcatul Hameleon nici crocodilului tot vicleșugul descoperisă). Inorogul deodată nici împotrivă, nici după voie ceva răspundzind, ca mielul spre giunghere
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cum îl recomandă absolut toate sursele, prada: "Crocodilul, cuvânt ca acesta de la Inorog audzind, lăcomiia fălcilor își înfrână și numele Corbului la mijloc adus ce va să fie cu de-adins cercetă (că spurcatul Hameleon nici crocodilului tot vicleșugul descoperisă). Inorogul deodată nici împotrivă, nici după voie ceva răspundzind, ca mielul spre giunghere adus, mulcom tăcea și numai dintr-adâncul inimii: "O, dreptate, o, izbândă!" striga"24. Prin urmare, monstrul este sensibil la nedreptatea care i s-a făcut Inorogului, își
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
descoperisă). Inorogul deodată nici împotrivă, nici după voie ceva răspundzind, ca mielul spre giunghere adus, mulcom tăcea și numai dintr-adâncul inimii: "O, dreptate, o, izbândă!" striga"24. Prin urmare, monstrul este sensibil la nedreptatea care i s-a făcut Inorogului, își stăpânește instinctul și se transformă într-o ființă perfect rațională. Pe de altă parte, dacă citim cu atenție întregul episod, ne dăm seama că ambele personaje interpretează o partitură al cărei final îl cam bănuiesc: Inorogul își avertizează direct
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
s-a făcut Inorogului, își stăpânește instinctul și se transformă într-o ființă perfect rațională. Pe de altă parte, dacă citim cu atenție întregul episod, ne dăm seama că ambele personaje interpretează o partitură al cărei final îl cam bănuiesc: Inorogul își avertizează direct inamicul: "bine cunosc că nici trupul mieu de stomahul tău a să mistui, nici cornul mieu de gâtlejul tău a să înghiți poate"25. Crocodilul știe și el prea bine acest lucru. L-a știut, de altfel
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
prea bine acest lucru. L-a știut, de altfel, de la bun început, așa că nu îndestularea pântecului a urmărit el, prin cruțarea Hameleonului, ci un alt avantaj: aceea de a-și răscumpăra, la rândul său, datoria pe care o avea față de Inorog. Acesta din urmă nu ezită, de altfel, să i-o reamintească: "Ce tu acmu, o, jiganie (de ieste la neamul crocodililor pomenirea binelui), adu-ți aminte că odânăoară în marginea a trii ape, la cetatea carea cheia a doaă monarhii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu întoarcă binele făcut cândva; asta îl deosebește de Hameleon, față de care se arată capabil de o conduită morală net superioară. Autorul surprinde foarte bine ezitarea Crocodilului, neobișnuit să facă față unor astfel de procese de conștiință: "Crocodilul, aceste a Inorogului vârtoase cuvinte audzind, nici ce voroviia de tot înțelegea, nici ce ar face și de carea întâi s-ar apuca alegea. Una, căci dinții lui de acea poamă și grumadzii de acea bucățea a nu fi, după cuvântul Inorogului, bine
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a Inorogului vârtoase cuvinte audzind, nici ce voroviia de tot înțelegea, nici ce ar face și de carea întâi s-ar apuca alegea. Una, căci dinții lui de acea poamă și grumadzii de acea bucățea a nu fi, după cuvântul Inorogului, bine videa, alta, că de binele carile de la Inorog odânăoară vădzusă, aminte-i aducându-și, și rușine îi viniia, și mâniia i să scorniia (că la cei ce binele a răsplăti nu știu, din pomenire întâi rușine, iară din rușine
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
tot înțelegea, nici ce ar face și de carea întâi s-ar apuca alegea. Una, căci dinții lui de acea poamă și grumadzii de acea bucățea a nu fi, după cuvântul Inorogului, bine videa, alta, că de binele carile de la Inorog odânăoară vădzusă, aminte-i aducându-și, și rușine îi viniia, și mâniia i să scorniia (că la cei ce binele a răsplăti nu știu, din pomenire întâi rușine, iară din rușine mânie să scornește). Ce până mai pre urmă, pre
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
scorniia (că la cei ce binele a răsplăti nu știu, din pomenire întâi rușine, iară din rușine mânie să scornește). Ce până mai pre urmă, pre binele obiceinic, răutatea din fire biruind (că cu nemilostivirea neamul crocodililor vestit ieste), pre Inorog la bârlogul său dusă, unde preste acea noapte poprit îl ținu"27. Deocamdată, să observăm că fiara aceasta nu este sclava instinctului, că fălcile sale, înarmate cu niște colți care i-au făcut faima, nu i-au înăbușit cu totul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mod repetat Cantemir cititorii, nu ar permite asemenea efuziuni etice. Și totuși, Crocodilul nu mai este un monstru, ci devine un personaj pozitiv, reconvertit la calea cea dreaptă. Neputând acționa chiar de capul său, el se oferă să intermedieze negocierile Inorogului cu împăratul crocodililor, participând, fără preget, la răscumpărarea eroului hăituit de toată lumea. Prin urmare, din agent al răului, Crocodilul devine unul al instaurării dreptății. Mai ales că, aflăm din gura Inorogului, către finalul cărții, tot el este cel care restabilește
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de capul său, el se oferă să intermedieze negocierile Inorogului cu împăratul crocodililor, participând, fără preget, la răscumpărarea eroului hăituit de toată lumea. Prin urmare, din agent al răului, Crocodilul devine unul al instaurării dreptății. Mai ales că, aflăm din gura Inorogului, către finalul cărții, tot el este cel care restabilește echilibrul, dându-i ticălosului Hameleon pedeapsa ce i se cuvine: "Iară Hameleonul, în groapa carea singur au săpat, într-aceiași singur au cădzut; precum odânăoară pre mine fălcilor crocodilului nevinovat mă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
București, 1972, p. 372. 63 Ibidem, pp. 376-377. 64 Vezi Dan Horia Mazilu, Varlam și Ioasaf. Istoria unei cărți, Editura Minerva, București, 1981. Pentru un comentariu amănunțit asupra acestei legendei și a variantelor sale europene, vezi Cătălina Velculescu, capitolul Parabola inorogului: prăbușire sau acensiune, în vol. Cărți populare și cultura română, pp. 8-13. 65 Cristina Bogdan, Avatarurile unui simbol escatologic (calul) în iconografia monumentelor de cult din Țara Românească (secolele XVIII-XIX), în vol. Lumea animalelor: realități, reprezentări, simboluri, volum îngrijit de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Idem, p. 726. 5 Cornel Mihai Ionescu, op. cit., p. 30. 6 O bună observație, în acest sens, la Mircea Muthu, Literatura română și spiritul sud-est european, Editura Minerva, București, 1976, p. 87: "Fără a fi totală, antropomorfizarea prin acțiune a Inorogului și a celorlalte lighioane nu înseamnă abandonarea, de către Cantemir, a platformei creștin-otodoxe." 7 Cel mai bun studiu asupra rolului sentențiilor și detentei moraliste a alegoriei cantemiriene este cel al lui Eugen Simion, Cantemir, moralistul, în vol. Dimitrie Cantemir. Sesiune de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
273. 24 Ibidem. 25 Bruno Faidutti, op. cit., tome I, p. 24. 26 Physiologos. Le bestiaire des bestiaires..., p. 155. Într-o ipostază feroce de-a dreptul, de animal de pradă, îl înfățișează cel mai vechi Fiziolog redactat în limba română: "Inorogul este gadină mare și cu un corn în frunte, mare. Și easte ager și agiunge pre căprioară și o loveaște cu cornul și o împunge. Deci tot o poartă în corn 40 de dzile până putredeaște și cade din corn
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Nu este exclus ca această versiune să se datoreze și unei confuzii a animalului, căci, ne încredințează Maria Golescu, multă vreme "învățații noștri au putut face mențiune despre el fără a ști totuși cum arată". Vezi Maria Golescu, Cum arată inorogul, și ce știu românii despre el, în "Cercetări folclorice", nr. 1, 1947, p. 61. 27 Fiziologul latin, în vol. Fiziologul latin. Richard de Fournival, Bestiarul iubirii, ediție îngrijită, traducere din latină și franceza veche, note și studiu de Anca Crivăț
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fecioară, unicornul nu se mai culcă în poala ei, ci ucide fata coruptă și nefecioară". Cf. Patrick Darcheville, Du dragon à la licorne. Simbolique des animaux fabuleaux, Guy Trédaniel Éditeur, Paris, 2005, p. 166. 36 Vezi Maria Golescu, Cum arată inorogul și ce știu românii despre el, p. 68. 37 În Împărțeala dintâi. Cozmografie, ce să zice împărțeala pământului pre hotară și pre alte seamne ce sânt în cercurile ceriului, în vol. Povestea Țărilor Asiei. Cosmografie veche românească, ed. cit., pp.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
alte seamne ce sânt în cercurile ceriului, în vol. Povestea Țărilor Asiei. Cosmografie veche românească, ed. cit., pp. 117-119, apare doar o descriere care imită modelul occidental: "De ceaia parte de besearecă sânt grajduri de țin și hrănescu într-însele inorogi. Aceaia fiară iaste de mare ca un strânjicu, cornu are în frunte negru și lungu de doi sau de trei coț, părul le iaste [...], capul ca de cerb, în grumazi scurți, coama rară, genunchele, picioarele supțiri, ca de cerbu. Aceale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
București, 1972, p. 372. 131 Ibidem, p. 376-377. 132 Vezi Dan Horia Mazilu, Varlam și Ioasaf. Istoria unei cărți, Editura Minerva, București, 1981. Pentru un comentariu amănunțit asupra acestei legendei și a variantelor sale europene, vezi Cătălina Velculescu, capitolul Parabola inorogului: prăbușire sau acensiune, în vol. Cărți populare și cultura română, p. 8-13. 133 Cristina Bogdan, Avatarurile unui simbol escatologic (calul) în iconografia monumentelor de cult din Țara Românească (secolele XVIII-XIX), în vol. Lumea animalelor: realități, reprezentări, simboluri, volum îngrijit de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Idem, p. 726. 281 Cornel Mihai Ionescu, op. cit., p. 30. 282 O bună observație, în acest sens, la Mircea Muthu, Literatura română și spiritul sud-est european, Editura Minerva, București, 1976, p. 87: "Fără a fi totală, antropomorfizarea prin acțiune a Inorogului și a celorlalte lighioane nu înseamnă abandonarea, de către Cantemir, a platformei creștin-otodoxe." 283 Cel mai bun studiu asupra rolului sentențiilor și detentei moraliste a alegoriei cantemiriene este cel al lui Eugen Simion, Cantemir, moralistul, în vol. Dimitrie Cantemir. Sesiune de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
273. 311 Ibidem. 312 Bruno Faidutti, op. cit., tome I, p. 24. 313 Physiologos. Le bestiaire des bestiaires..., p. 155. Într-o ipostază feroce de-a dreptul, de animal de pradă, îl înfățișează cel mai vechi Fiziolog redactat în limba română: "Inorogul este gadină mare și cu un corn în frunte, mare. Și easte ager și agiunge pre căprioară și o loveaște cu cornul și o împunge. Deci tot o poartă în corn 40 de dzile până putredeaște și cade din corn
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Nu este exclus ca această versiune să se datoreze și unei confuzii a animalului, căci, ne încredințează Maria Golescu, multă vreme "învățații noștri au putut face mențiune despre el fără a ști totuși cum arată". Vezi Maria Golescu, Cum arată inorogul, și ce știu românii despre el, în "Cercetări folclorice", nr. 1, 1947, p. 61. 314 Fiziologul latin, în vol. Fiziologul latin. Richard de Fournival, Bestiarul iubirii, ediție îngrijită, traducere din latină și franceza veche, note și studiu de Anca Crivăț
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fecioară, unicornul nu se mai culcă în poala ei, ci ucide fata coruptă și nefecioară". Cf. Parick Darcheville, Du dragon à la licorne. Simbolique des animaux fabuleaux, Guy Trédaniel Éditeur, Paris, 2005, p. 166. 323 Vezi Maria Golescu, Cum arată inorogul și ce știu românii despre el, p. 68. 324 În Împărțeala dintâi. Cozmografie, ce să zice împărțeala pământului pre hotară și pre alte seamne ce sânt în cercurile ceriului, în vol. Povestea Țărilor Asiei. Cosmografie veche românească, ed. cit., p.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
alte seamne ce sânt în cercurile ceriului, în vol. Povestea Țărilor Asiei. Cosmografie veche românească, ed. cit., p. 117-119, apare doar o descriere care imită modelul occidental: "De ceaia parte de besearecă sânt grajduri de țin și hrănescu într-însele inorogi. Aceaia fiară iaste de mare ca un strânjicu, cornu are în frunte negru și lungu de doi sau de trei coț, părul le iaste [...], capul ca de cerb, în grumazi scurți, coama rară, genunchele, picioarele supțiri, ca de cerbu. Aceale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în număr mare cei care sunt lipsiți, în această vânătoare, de prezență de spirit". 585 Dimitrie Cantemir, op. cit., pp. 687-688. 586 Idem, p 688. 587 Ibidem. 588 Idem, p. 690. 589 Ibidem. 590 Idem, p. 755. ----------------------------------------------------------------------- DIMITRIE CANTEMIR. PERSPECTIVE INTERDISCIPLINARE Inorogul la Porțile Orientului 4 1 BOGDAN CREȚU
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]