1,276 matches
-
ne convinge că suntem condamnați la insatisfacție. Proiectul lumii noastre este "insatisfacerea" perpetuă, programul modernizării. Unealta acestui proiect este o formă de organizare inventată de omul modern, întreprinderea. Oamenii au inventat lumi în care oamenii erau materialmente satisfăcuți pentru totdeauna: insatisfacția noastră nu este naturală, este modernă. Ce anume ține lumea noastră? Imposibil ca oamenii să nu aibă nevoi de satisfăcut. Imposibil ca nevoile lor nelimitate să nu evolueze. Imposibil, deci, să fie satisfăcuți de condițiile lor materiale de existență (oricare
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
general în lume, armonia dintre pămînt, apă, oameni, animale, plante: ce idee sublimă și nebunească, nu-i așa? Oamenii moderni sunt încredințați că după lumea lor nu mai urmează nimic, că reprezintă ultima etapă din evoluția umanității. Lume abandonată veșnicei insatisfacții materiale și unui război economic permanent, total și general. Pentru oamenii moderni este imposibil ca cei care refuză modernizarea lumii cea mai bună dintre lumile posibile să nu fie niște întîrziați mintal, oameni care pun în pericol binele umanității. Oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Acest experiment arată impactul costurilor de oportunitate asupra gradului nostru de satisfacție: costurile de oportunitate reprezintă ansamblul pierderilor legate de oportunitățile pe care le eliminăm prin alegere. Cu cât aria ofertei este mai largă, cu atât costurile de oportunitate și insatisfacția sunt mai ridicate. În cazul celor 250 de canale de televiziune, diversitatea alegerii este cu mult superioară limitei optime, situată în jurul valorii de 8. Telespectatorul confruntat cu diversitatea acestei oferte se află, logic, în situația de a fi mai puțin
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de spirit în acel moment. Rezultatele au arătat că tinerele care au văzut reclame în acre apăreau manechine fusiforme aveau o imagine mai proastă despre ele decât cele din al doilea grup. Ele aveau și un scor foarte mare de „insatisfacție corporală”, erau mai demoralizate și se declarau preocupate de regimuri alimentare și de sport. Majoritatea tinerelor par a fi sensibile la acest fenomen, chiar dacă cele mai complexate la început sunt mai vulnerabile decât celelalte. Vederea fotografiilor unor manechine foarte slabe
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
o satisfacție (utilitate) diferită. Astfel, primul măr îi va aduce cea mai intensă satisfacție, al doilea o utilitate marginală mai mică, iar cu fiecare măr mîncat în plus va resimți o utilitate o utilitate din ce în ce mai mică (e posibil chiar o insatisfacție de durată atunci cînd utilitatea marginală va fi mai mică decît zero). Din exemplul dat rezultă că are loc o descreștere a utilității marginale (satisfacției) pe măsură ce se consumă o nouă unitate dintr-un bun (în cazul nostru, mere). Exemplu: Cantitate
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
orientare nouă în numeroase discipline, cum ar fi literatura, filosofia, arta. Astfel, un detractor al postmodernismului, Merquior, a rezumat înțelesurile ce se dau în mod constant acestui concept-etichetă: un stil apărut din epuizarea modernismului (arta epuizării la John Barth) sau insatisfacția față de acest concept în artă și literatură; un curent în filosofia franceză; cea mai recentă perioadă culturală occidentală 95. Anumiți critici consideră că acestei noțiuni nu-i corespunde nimic, iar alții cred că această etapă social-culturală a trecut deja, găsindu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
prin nepotrivirile care se produc între scopuri, idealuri, năzuințe, pe de o parte, mijloace, realități, resurse naturale și umane, pe de altă parte. Opozițiile și dezacordurile prelungite, stările de încordare ce însoțesc așteptările care nu se realizează, generează nemulțumiri, temeri, insatisfacții ori "indignări", cum vedem în lumea de astăzi. Tot mai frecvent în ultimul timp, termenul de "criză" le înglobează. Alteori, crizele sunt ocazionate de răsfrângerile asupra oamenilor a efectelor unor factori naturali perturbatori ori "mai departele-mai aproapele" Dumnezeu creștin, mozaic
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
anterior, precum și menținerea valorii negative a raportului dintre nașteri și decese. România are în prezent 200.000 de copii autiști. Prezentarea situațiilor epistemologice și curriculare ale disciplinelor cele mai strâns legate de "spirit" științele sociale și științele umane oferă alte insatisfacții intelectuale pentru înțelegerea crizelor prezente și a perspectivelor de depășire a lor. La tendința separării reciproce a acestor discipline se adaugă accentuarea îndepărtării științelor naturii de ele, contrar mult-discutatei teme a "interdisciplinarității" impuse de cercetarea complexităților. La diferențele de ordin
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Georgescu (1856-1898) nu ocolea în reprezentarea sa vârsta poetului. În 1891, la doi ani după dispariția poetului, tot Ioan Georgescu realizează și medalionul-relief așezat pe mormântul acestuia la cimitirul Bellu, într-o definiție naturalistă și nu metaforică, așa cum remarcă cu insatisfacție criticul Ion Frunzetti, dar și un bust în pură manieră academică, realizat după fotografia poetului făcută la 27 de ani unde acesta poartă mustață! Acest bust relevă, în opinia lui Petru Comarnescu, "o expresie ... meditativă și duioasă"254, cu toate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aduse în județul nostru din județele excedentare și repartizate pentru județul nostru nu sunt îndestulătoare pentru nevoile populației (subl.ns.)”. Trecând la veșnica și obsesiva problemă a comuniștilor avizi de putere, politica propriei organizații, Bălteanu notează cu vădit năduf, mirare, insatisfacție și venin: „...spiritul economic și politic din județ este foarte agitat. O parte (a tineretului, compl.ns.) este dornic de a se organiza și în mare parte a fost cuprins de tineretul Frontului Plugarilor (subl.ns.), iar cealantă (sic!, n.n.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
1994; Thijssen și de Lange 2005). Fără succes pe scena națională, BNP se prezintă azi ca o alternativă tot mai puternică pe plan local, câștigând un număr tot mai mare de mandate în consiliile locale, făcând apel la temerile și insatisfacțiile legate de imigrare, dezvoltarea urbană și condițiile precare de locuire și de angajare (Borisyuk et al. 2007; Bowyer 2008). BNP și alte partide mici au reușit să influențeze sistemul de partide britanic, forțând partidele clasice, consolidate să-și adapteze strategiile
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pereți <<maxime>> ce dau de gândit - <<Urinarea oprită cu bătae>> sau <<Cel ce urinează aici e un măgar>>”. În consecință, nu este de mirare faptul că redacția ziarului „Bacăul” a întâmpinat vestea transformării comunei în municipiu cu un soi de insatisfacție, specifică evenimentelor fericite, dar nemeritate: „În această ridicare a noastră n-am avut boieri cu dragoste de târgul lor, care să stăruiască pentru noi sau să cheltuiască din avutul propriu pentru a înfrumuseța orașul cu palate, vile sau parcuri. (...) De
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
trăsătura sa esențială. Cînd sînt aplicate domeniilor societății civile și statului sau mecanismelor intermediare, cum sînt partidele politice și negocierile corporatiste, procedurile democratice tind să maximizeze nivelul de reversibilitate sau "biodegradabilitate" a luărilor de decizii. Ele produc dispute și încurajează insatisfacția publică față de condițiile existente, stîrnind uneori chiar mînia și acțiuni directe ale cetățenilor. În perioadele de despotism îndelungat precum acela al lui Salazar în Portugalia sau al lui Brejnev în Rusia lucrurile se prezintă altfel. Timpul pare să stea în loc
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de asemenea, formează conducerea și înțelesul ei pentru marele public și pentru proprii aderenți pe scurt, ceea ce este de fapt mișcarea socială (Rose, 1997). Acoperirea media este un mecanism vital prin care organizațiile pot genera dezbaterea publică despre nemulțumirile și insatisfacțiile lor. Ce trebuie să facă ele pentru a fi prezente în emisiunile de știri și în paginile ziarelor? Studiile empirice arată că patru factori sunt critici (Kielbowicz și Scherer, 1986): 1. Evenimente vizibile, dramatice. Ele sunt importante în mod special
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
se rezumă doar la activitățile desfășurate, ci se referă și la stările subiective trăite de indivizii implicați în aceste activități. Fiind implicați în atingerea unor scopuri comune, membrii școlii interacționează, iar din interacțiunea lor rezultă trăiri oscilând între satisfacție și insatisfacție, încredere și dezamăgire, curaj și descurajare etc. Aceste trăiri influențează în mare măsură bunul mers al școlii, de aceea ele nu trebuie neglijate. Aceste fenomene subiective constituie așa - numitul climat al școlii. Prin „climat” E. Păun desemnează „ambianța intelectuală și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
unul perturbartor pentru membrii școlii. El se referă la percepțiile profesorilor și ale elevilor asupra mediului în care își desfășoară activitatea (caracteristicile relațiilor interpersonale din școală, gradul de motivare și de mobilizare a resurselor umane, stările de satisfacție sau de insatisfacție, gradul de coeziune din școală). Climatul școlii este rezultatul interacțiunii mai multor factori dintre care unii sunt evidenți, alții sunt mai puțin observabili și țin de trăirile subiective ale cadrelor didactice și ale elevilor. Acești ultimi factori sunt mai geru
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
CAPITOLUL II Adolescența II.1 Adolescența - problemă socială Adolescența este subiectul privilegiat și controversat al psihopedagogilor, generator de opinii și discuții contradictorii. Unii o consideră “vârstă ingrată”, alții, dimpotrivă, “vârsta de aur”; pentru unii ea este “vârsta crizelor, anxietății, nesiguranței, insatisfacției”, în timp ce pentru alții este “vârsta marilor elanuri”; este “vârsta contestației, marginalității și subculturii”, dar și “vârsta integrării sociale”; este “vârsta dramei, cu tot ce are ea ca strălucire, dar și ca artificiu” - decretează unii, ba nu, ripostează alții, este “vârsta
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
celelalte atitudini, se află un interes estetic. Componentele atitudinii estetice Principalele componente ale atitudinii estetice sunt: gustul estetic, judecate estetică, idealul estetic, sentimentele și convingerile estetice. Gustul estetic - este capacitatea de a reacționa spontan, printr-un sentiment de satisfacșie sau insatisfacție, față de realizările umane sau operele de artă. Judecata artistică - este un aspect psihic, prin excelență intelectual, ce constă în capacitatea de apreciere a valorilor estetice pe baza unor criterii de evaluare. Judecata răspunde la întrebarea De ce îmi place sau mă
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
superior de concentrare a atenției și gândirii pentru acomodarea cât mai rapidă la specificul conținuturilor de învățare. ¾ Etapa asimilării rapide și în cantități mari a cunoștințelor După toate dificultățile pricinuite de etapa de acomodare (agitație, neliniște, nervozitate, insomnii, sentimente de insatisfacție și incapacitate de înțelegere și învățare etc.Ă simțiȚi că învățaȚi, că vă dezvoltați și îmbogățiȚi intelectul. Folosiți din plin această etapă de maxim randament în învățare și înaintați cât mai repede și cât mai mult în însușirea conținuturilor de
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
accentuarea controlului părinților asupra copilului - privind notele școlare, disciplina școlară; deposedează familia de puterea de a decide asupra copilului - în orientarea școlară ultimul cuvând îl au structurile și evaluările școlare; climatul emoțional al familiei este afectat prin stări de satisfacție, insatisfacție, tensiuni generate de viața școlară a copilului; evaluarea activității parentale - ca rezultat implicit al evaluării școlare a copilului; amenințarea intimității familiei - cadrele didactice caută informații privind viața familială a elevului, iar copilul nu reușește să păstreze anumite secrete ale familiei
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
școlare; contactele cu familia permit școlii și cadrelor didactice legitimarea propriilor decizii; contactele cu părinții lărgesc rețelele de sociabilitate a cadrelor didactice; obligarea cadrelor didactice la o lărgire a orizontului informațional, cultural și pedagogic, fapt ce poate aduce satisfacții și insatisfacții ale cadrelor didactice. (Stănciulescu, E., 1997, pp. 184187) Rezultă un impact reciproc ca și ambivalența impactului între cele două instituții educative, familie și școală, care fac ca diversificarea legăturilor să fie dorită, dar să și genereze unele sentimente de insecuritate
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
așteaptă să fie vreo ședință să afle tot ce mișcă în școală, vrea să fie convinsă că nu fac parte din vreun cerc dubios cu care să mă ocup de cine știe ce prostii. Consecințele implicării autoritare sînt variate, ele încep cu insatisfacția, stresul sau frustrarea produsă adolescenților, pot trece prin frecvente "certuri" între părinți și adolescenți sau să genereze atitudini negative din partea lor. Nu este străin acestui stil impunerea unor decizii autoritare în momentul alegerilor ce privesc adolescentul care, uneori, sînt luate
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în licee. Subiecții, fie părinți, fie profesori sau adolescenți, au invocat dezinteresul unor părinți și concepțiile anacronice ale altora, după cum au pus în evidență lipsa abilităților potrivite ca participarea acestora la activitățile din liceu să nu producă stres, frustrare și insatisfacție elevilor. Analiza a arătat că angajarea părinților în activitățile de învățare de acasă se reduce, în cea mai mare parte, la asigurarea condițiilor materiale și a suportului financiar necesar. De asemenea, ea a evidențiat că unitățile de învățămînt preuniversitar nu
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cer școlii să acorde prioritate obiectivelor instrumentale (efort, disciplină, capacitate de a se descurca în viață), în timp ce părinții aparținând categoriilor superioare așteaptă ca școala să dezvolte autonomia și spiritul critic al copilului. Evaluarea după criterii diferite a activității școlare determină insatisfacții în rândul unor părinți sau cadre didactice și limitează implicarea acestora în viața școlii. Dificultatea de înțelegere a și mai multor părinți este legată de sentimentul că datorează ceva sistemului tradițional. Dacă relația cuiva cu educația este aproape alienată, gradul
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
operează ca factor selector de scopuri și obiective; este raționalizatoare de efort și timp, stimulatoare pentru reușita/performanța celui care învață, incitatoare pentru noi experiențe de internalizare a valorilor. De reținut: învățarea este și producătoare de bariere și obstacole, de insatisfacție, de dependență. Condiționalitatea acțiunii specifică acestei legități vizează: nivelul de maturizare și dezvoltare al celui care învață; experiența lui anterioară; capacitatea de exprimare liberă a personalității sale; nivelul de aspirație; aria de interes; valențele obiectului învățării; cunoașterea rezultatelor, stabilitatea și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]