1,822 matches
-
generației mele s-o treacă, cu jertfa de sânge cunoscută și cu experiența de viață atât de asemănătoare cu a generației părinților noștri, din care am ieșit, sufletește, întăriți și imuni la multe din greutățile ulterioare. A trebuit să se insinueze, prin amenințare tăvălugul concentraționar al unor rânduieli străine nouă, spre a “imobiliza” pentru o jumătate de veac de-atunci încolo, gândul și fapta istorică a nației, și chiar cea personală a fiecăruia. Amprentă de haos și anarhie morală, de înstrăinare
GRAD DE GENERAL CU TARAF DE LĂUTARI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371234_a_372563]
-
să vie, cu griji mari să-l cuprindă, / Voi ști să-i îmblânzesc unda, cu inima mea, tremurândă”. Întocmai ca autorul “Cuvintelor potrivite” - poeta se întreabă: “De ce-aș fi tristă?” Însă la Arghezi, unda de tristețe răzbate și se insinuează, deși toate par împlinite: “De ce-aș fi trist ? Că nu știu mai bine să frământ / Cu sunet de vioară urciorul de pamânt // Nu mi-e clădită casa de sită peste Trotuș, / În pajiștea cu crânguri ? De ce-aș fi
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
ani de după revoluție eram amenințat cu bătaia printr-un gest iar mai târziu bătut lângă o trecere de pietoni de nu m-am dezmeticit decât lângă o șosea pe un bolovan, aflând mai târziu că mi-au spart stânca temporală. Insinuau prin diferite semne că îmi place același sex încât mai târziu am ajuns sa-mi controlez fiecare gest pentru ca să nu se interpreteze greșit. Colegii mă evitau, nu reușeam să mă acomodez și am ajuns să mă simt străin în țara
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE!14 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371274_a_372603]
-
CE SE RĂSUCESC ÎN PĂMÂNT. -MULTI DEMNITARI PUȚINĂ DEMNITATE -EXISTĂ DIFERENȚĂ ÎNTRE JUSTIȚIE ȘI RĂZBUNARE. -RĂZBUNAREA ESTE FÂȘIA PE CARE AI DEPĂȘIT-O ÎNAINTE S-O OBSERVI. -A FI ÎMPOTRIVA RĂZBUNĂRII, NU ESTE NEAPĂRAT UN DISCERNĂMÂNT. -A COMITE FAPTE REPROBABILE INSINUÂND REVANȘAREA, CU BUNĂ ȘTIINȚĂ URCI TREPTELE SPRE EȘAFOD. -RĂZBUNAREA ESTE APANAJUL CELOR PUTERNICI,PENTRU CEI SLABI EXISTĂ JUSTIȚIE. -ÎNCĂLCAREA BUNEI CUVIINȚE DIN GELOZIE, ESTE DOVADA SUPREMEI FRUSTRĂRI NECONTROLATE. -CEL CE PROVOACĂ GELOZIA TREBUIE SĂ CONȘTIENTIZEZE RESPONSABILITATEA FAPTEI COMISE. -CINE CREDE
EPIGRAME, SENTINŢE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344735_a_346064]
-
poieni cu dor, stele căzătoare, pomi în floare, grăunți de frig și întuneric, vânt alungând petale, voaluri verzi, anotimpuri, tainele fiecărui răsărit sau liniștea apusurilor. Fără îndoială, culorile favorite ale poetei sunt roșul (trădându-i patima din arderea poetică), verdele (insinuând înflorirea, desprimăvărarea, tinerețea) și albul (puritatea). Indiferent dacă zborul său printre nori o poartă spre aceste stări cromatice, doar gândurile sale - culegându-și sevele din pământul de sub picioare - așteaptă inflorescența verbului a fi, pentru a-l conjuga la toate diatezele
ANA MARIA GÎBU SAU MĂRTURII DESPRE NUANŢELE INFLORESCENŢEI POETICE de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346036_a_347365]
-
inconștiență criminală lăsându-și urmașii fără moștenire de țară”,“muncitorii nu mai sunt o clasă socială. Nici măcar o categorie ocupațională”, “intelectualii de rasă sunt pe cale de dispariție. Snobismul și imposture celor cu diploma ID sunt greu de identificat și se insinuează tot mai perfid în noile modele publice”, “au venit și euroregiunile. Nu mai suntem români. Suntem ardeleni, transilvăneni, olteni, valahi, sau moldoveni sau basarabeni. Mai nou, secui cu țară proprie ... ”, “Se pare că nici Națiune nu mai avem. Civismul sau
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
inconștiență criminală lăsându-și urmașii fără moștenire de țară”,“muncitorii nu mai sunt o clasă socială. Nici măcar o categorie ocupațională”, “intelectualii de rasă sunt pe cale de dispariție. Snobismul și imposture celor cu diploma ID sunt greu de identificat și se insinuează tot mai perfid în noile modele publice”, “au venit și euroregiunile. Nu mai suntem români. Suntem ardeleni, transilvăneni, olteni, valahi, sau moldoveni sau basarabeni. Mai nou, secui cu țară proprie ... ”, “Se pare că nici Națiune nu mai avem. Civismul sau
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
au adormit. -Ați simțit miros de fum în apropiere? întrebă magistratul Comus Lucretius. -Aveam focuri aprinse ilustre și noi și oamenii lui Ahav, aflați mai jos. -Să fi înmiresmat cineva aerul cu ceva? întrebă Ponțiu Pilat intuind ce voia să insinueze magistratul Comus Lucretius. -Oamenii lui Ahav mărite erau treji când am trecut de ei, spuse centurionul. Dacă ar fi trecut cineva de aceștia atunci poate în zbor au trecut. Poate că cineva a înmiresmat aerul, însă cum au trecut de
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
să mă bucur de viață! Trecusem printr-un divorț cu fruntea sus, chiar dacă pe margini au fost destui câini ce nu s-au oprit din lătrat. Câini turbați aproape, câini cu chip de om, cu o poftă extraordinară de a insinua neadevăruri despre motivul divorțului meu, care mă atacau permanent deoarece, simțind că-s un om bun, au considerat c-ar fi un moment prielnic de a mă sfâșia cu vorbe denigratoare. Oameni ce nu cunosc emoția, oameni care nu pot
VIAŢA CA UN MIRACOL... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348905_a_350234]
-
acestea, probabil și datorită numărului lor restrâns, sunt portretizate din punct de vedere moral, cu profesionalismul unui pictor renumit. N-aș îndrăzni să afirm că există în chip vădit influențe balzaciene, însă, la o analiză mai atentă, s-ar putea insinua faptul că, Eugen, de exemplu, reprezintă tipul profitorului sau al tipului imoral, în timp ce Dana l-ar putea reprezenta pe cel al fetei credule. Atât creionarea portretelor personajelor actante, cât și desfășurarea intrigii însăși, sunt posibile datorită îmbinării armonioase a două
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346437_a_347766]
-
ton coborât și amabil, i se adusese practic la cunoștință acuzația de omor premeditat. Acuzația asta monstruoasă care o obseda și de care cezuse că a scăpat o dată pentru totdeauna, acuzație care în timpul anchetei prin care trecuse fusese mai mult insinuată din priviri și subînțelesuri, fusese acum rostită pe șleau. E drept că detectivul îi îndulcise nuanța prezentând-o ca fiind numai bănuiala lui Gelu nu și a lui dar ăsta era numai un joc, o cursă la care trebuie să
DETECTIVUL PARTICULAR de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345097_a_346426]
-
școală și Profesorul de religie sunt factori fundamentali de polarizare, de conturare, modelare și mediere a universului și mediului uman, de copii și tineri, aflați în formare permanentă și continuă. O polarizare care nu ascultă de direcții arbitrare, impuse sau insinuate de anumite interese ale societății, ci o ordonare bazală, fundamentală, ontologică, fără de care societatea, în mic sau în mare, își pierde sensul axiologic și reperele ei, esențiale sau existențiale ... Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Profesorul de Religie, un model de conduită
PROFESORUL DE RELIGIE, UN MODEL DE CONDUITĂ PENTRU „UCENICII“ SĂI ŞI UN MEDIATOR ÎN ŞCOALA ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345345_a_346674]
-
recita sute de versuri, ne povestea tot felul de istorii cu tâlc și hazlii... Reținuse din tălmăciri biblice de unde-i venea numele și se considera primul în toate! Și chiar așa era, puse o punte Stratilat spre studiul de caz insinuat la-nceputul discuției. -Exact, exact! Și unde mai pui că și părul, și pistruii aferenți îl trimeteau înspre ținuturi calde și sfinte... Cu vremea, sârmoasa podoabă capilară s-a închis binișor, am observat, iar pistruii s-au estompat, c-aproape
TAINA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376860_a_378189]
-
impacientă. Nu conta! Era singur. Doar bătăile inimii cu ecou în urechi și flash-urile de gânduri îi mai țineau companie... Dar și pe-acestea le-ar fi vrut departe... Erau sâcâitoare... Când dispăru și divanul, o mică falie se insinuă în monotonia percepției lui. Constatarea îl nemulțumi cumva... Dar somnul? Unde avea să doarmă?! Se liniști imediat, înțelegând c-ar fi de-ajuns acum să se-ntindă pe jos, răzemându-și picioarele de peretele din față, aflat atât de aproape, cam
VOLUNTARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376996_a_378325]
-
fără drum, dorul e tăcerea moartă din cuvintele mele; dorul e gustul de cenușă și scrum din pâine, din lacrimi, din paharul cu apă, din ale dimineții sinistre cafele; dorul e chipul morții, e al morții sibilinic discurs, ce se insinuează în rugăciune, ce susură, necontenit, în ecou, în auz, ce stăruie pe ale amintirii retine; dorul e strigătul meu peste abis, hohotit și confuz... Doru-i distanța de neconceput, de nestrăbătut dintre mine și tine. 2015, ianuarie Referință Bibliografică: Eugen Dorcescu
EUGEN DORCESCU, DORUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377057_a_378386]
-
mâini și pe obraz cu apă de flori dintr-o cană de porțelan de pe un lavoar, un obiect în totală discordanță cu tot ceea ce o înconjura. Apoi, schimbându-și înfățișarea, aprinse o lumânare. Un parfum de scorțișoară și mosc se insinuă tuburător. Un șir lung de oglinzi distorsionă spațiul și amplifică imaginea lumânării, provocând o explozie solară în miniatură. Clinchete de clopoței și zumzete de gâze întregiră sonor scena. Se îndreptă spre un dulap vechi de lemn, înalt cât peretele și
LOCUL AL II-LEA LA CONCURSUL PREMIILE ARS POETICA 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377856_a_379185]
-
bărbatul vine cu încurajarea menită să-i liniștească propria conștiință: “Să nu te sperii. Domnul e cu / tine. / Mai bun și mai puternic decât mine”. Metafora triumfului vieții asupra morții învinge îndoiala de-o clipă și întrebările care, nevoit, se insinuează: “De ce-a mai fost / ce-a fost? De ce / să speri? De ce să / crezi că e ce nu se-arată? / O, îndoială crudă, / blestemată! M-am rătăcit. Rostesc / blasfemieri”. Dar, ca și Iov cel răbdător, poetul se întreabă: “Cine sunt
NIRVANA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377872_a_379201]
-
despre unii dintre colegii mai apropiați lui, deplânseră plecarea prea devreme a celor duși. Tocmai când discuțiile curgeau valuri, valuri, de ai fi zis că nu le mai trebuia nimic, șeful de sală care se ocupa de grupul lor se insinuase c-un plăcut și răsunător anunț Cina e servită, doamnelor și...! Al doilea apelativ nu mai fu perceput, ci dedus, căci vacarmul vocilor îl acoperise, într-atât se entuziasmaseră de ideea mesei, ei tocmai ridicându-se de la una! Când Diplomatul
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
cutie cu aspectul unei forme de tartă, dar de mari dimensiuni și acoperită cu un capac alămit, aducând prin găurelele din dotare cu o strecurătoare uriașă. Când conștientizară apariția, tăcură cu toții. De asemenea, și muzica făcuse o pauză. Totuși, se insinua auditiv un gungurit, cam așa ceva. Doc fu cel care identifică sunetele. -Silentium, vă rog! Voi n-auziți glas de hulubi?! Ia! -Bravos, doctore! Ce-ți zornăie bormașina?! Ți s-a făcut dor de ea?! Și Papa începu să râdă cu
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
se văd coastele și burta îi e lipită de șira spinării - doar foamea i se mai vede în ochii lărgiți de frică în drum spre tomberoanele de gunoi în orașul de provincie copleșit sub soarele nemilos de iunie deznădejdea se insinuează parșiv peste tot ... Citește mai mult în orașul de provincie cu două catedrale falniceerectate nemilos chiar în inima luioamenii se târâie, abrutizați de soare,pe asfaltul moaletranspirându-și în tăcere viețile goalepe strada principalăîn orașul de provincie cu singurul său cinematograf
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376428_a_377757]
-
de slăbită încât i se văd coasteleși burta îi e lipită de șira spinării -doar foamea i se mai vedeîn ochii lărgiți de fricăîn drum spre tomberoanele de gunoiîn orașul de provincie copleșit sub soarele nemilos de iunie deznădejdea se insinuează parșiv peste tot... XIII. ADRIAN CREȚU, de Adrian Crețu , publicat în Ediția nr. 1996 din 18 iunie 2016. Profil literar: Adrian CREȚU 36 ani, Bacău Volum de poezii publicat: "Orice om este un cântec fără rimă". Ed. Junimea, Iași, 2012
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376428_a_377757]
-
ianuarie 2017. Maria și Cristian ajunseră gâfâind extenuați, la locul în care se despărțiseră de Liviu, privindu-se descurajați de insuccesul căutărilor, când atenția le fu atrasă de mulțimea, ce se adunase în jurul cuiva, sau a ceva...Teama li se insinuă în suflet, asemeni unui șarpe viclean și se îndreptară cu inima strânsă către scena ce adunase atâția curioși. Zidul viu care-i împiedica să vadă, sau să înțeleagă, ce se petrece, le spori nervozitatea și neliniștea. Cristian își croi drum
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
mai mult Maria și Cristian ajunseră gâfâind extenuați, la locul în care se despărțiseră de Liviu, privindu-se descurajați de insuccesul căutărilor, când atenția le fu atrasă de mulțimea, ce se adunase în jurul cuiva, sau a ceva...Teama li se insinuă în suflet, asemeni unui șarpe viclean și se îndreptară cu inima strânsă către scena ce adunase atâția curioși. Zidul viu care-i împiedica să vadă, sau să înțeleagă, ce se petrece, le spori nervozitatea și neliniștea. Cristian își croi drum
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
venit între cele două Războaie Mondiale să muncească în Transilvania la fabrica de cherestea înființată de industriașul Feltrinelli. M-am obișnuit să privesc zburătăcirea noastră voioasă prin lume nu ca pe un fenomen trist, al înstrăinării forțate de împrejurări, după cum insinuează pervers televiziunile de scandal, ci mai degrabă ca pe un act firesc de respirație, gest reflex de împrospătare a aerului din plămânii națiunii. De când am citit despre bărzoiul care se întoarce la cuibul său din Croația în fiecare primăvară, venind
ROMÂNUL CĂLĂTOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375277_a_376606]
-
el timp să studieze propunerea și declarația asta, că în rest... știi cum se lucrează! - Da, domnule procuror, am auzit multe... Nici nu sunt numiți din timp ca să poată studia dosarul... Ca și acum, de altfel... - Adică ce vreți să insinuați, domnule comisar? - ...A, nu... Nimic, domnule procuror! Știu cât de aglomerate sunt instanțele și parchetele. Intră și cu suta de dosare într-o zi..., a încercat polițistul să schimbe subiectul. „Dacă ai dat dosarul incomplet..., îmi cam dau seama cum
EPISODUL 11, CAP. IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372622_a_373951]