720 matches
-
și că sunt altfel decât ale altor ființe: miriapod, octopod, monopod. Homo viator poate să povestească despre călătorie, adică toate ființele se mișcă, doar omul rămâne raportat, prin cuvinte, PRIN DESEN, PRIN SCRIERE, PRIN MÂNĂ la altă acțiune decât aceea instinctuală, ATACĂ și FUGI. PICTURA FACE DIN SPIRITUL PICTORULUI UN FEL DE SPIRIT AL LUI DUMNEZEU! S-ar putea ca să vă uimească titlul, CETIRE ÎN PALMĂ, dar am dorit să introduc, alături de vechiul termen latin, manus, unul tot de aceeași sorginte
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
Iar aici perindarea de oameni este enormă. Un sentiment imens de straniu cuprinde pe cititorul european în fața unei societăți pierdute în solitudine, mimând însă viața occidentală, având bibiotecă și lachei. [...] Tot ce privește viața aglomerărilor primitive, cu enigmatica lor orânduială instinctuală este de o mare poezie sociologică. Când însă e vorba de a evoca priveliștea siberiană, C. Stere capătă un patos extraordinar. Fără ca paleta să-i fie bogată și vocabularul afară din comun, el are o înfricoșare religioasă de geologicul pur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
răufăcător, de spectrele în care nu cred, dar care ies din adâncul meu fără voia mea. Nu le pot stăpâni. Și nu-mi pot stăpâni frica aceasta care se ridică în mine orice aș face și orice aș gândi. Fiind instinctuală, ea mă domină de dinaintea mea și din adâncul meu. În noapte e posibilul primejdiei, răul diversificat, neștiut ca atare, răul care poate lua o întruchipare sau alta din multele întruchipări pe care le poate lua răul. Însăși noaptea, cu necunoscutul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ele se explică prin particularități psihice, întâmplări nefericite, factori ostili din mediul familial sau social, toate supuse de personaje unei priviri insuficient distanțate. Cauze și relații dificil de lămurit produc derută și suferință continuă, nebunie, crimă, moarte. Absența lucidității, manifestările instinctuale, relativitatea reperelor, sărăcia, primejdiile și brutalitatea instaurării comunismului, condițiile din detenție, din armată sau din spitalele de psihiatrie macerează existența individului, uniformizând-o până la anulare. Personaje cu minți și suflete vitriolate simt lumea ca pe o grozăvie fără sens, văd
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
la un Hugo von Hofmannsthal sau chiar Joséphin Péladan vor pune în evidență primatul forțelor subconștientului asupra rațiunii. Cu Böcklin ne aflăm la această răscruce de drumuri care separă în istoriografia artei moderne viziunea iluministă a triumfului rațiunii asupra pulsiunilor instinctuale de o revalorizare a subiectivității transcrise prin stările sufletești, prin ambiguizarea raportului dintre vis și realitate, prin cultivarea unui erotism la confiniile cu macabrul, prin invocarea misterelor și a vagului etc., trăsături care definesc noua sensibilitate simbolisto-decadentă. Hans Henrik Brummer
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
temă clasică iluministă, pe care o transformă complet în opusul ei. Cele trei tablouri destinate să decoreze plafonul Universității din Viena, Filozofia, Medicina și Jurisprudența, trebuiau să reprezinte alegoric victoria luminii, respectiv a rațiunii, asupra forțelor întunericului, respectiv ale pulsiunilor instinctuale. Ele devin la Klimt alegorii ale eșecului rațiunii. Böcklin nu are vehemența lui Klimt, dublată în forul interior de rezistența pe care o ridică cercurile naționaliste vieneze în fața picturilor sale, pentru care pictorul va trebui să schimbe comanditarul. Böcklin conferă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alegorie a războiului Franco-Prusac din 1870, în cazul tabloului, acest conflict este dizolvat. Violența nu mai polarizează, ci este întoarsă asupra celui care o diseminează; centaurii luptă acum între ei cu o furie cumplită, care împrumută parcă ceva gigantomahiilor. Pulsiunile instinctuale își relevă rolul (auto)distructiv, capacitatea lor de a arunca lumea în haos, de a distruge civilizația, mai ales că centarurii sunt niște ființe hibride, jumătate oameni, jumătate cai, melanj de rațional și irațional. Fundamentul civilizațional este amenințat de forțele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
distructiv, capacitatea lor de a arunca lumea în haos, de a distruge civilizația, mai ales că centarurii sunt niște ființe hibride, jumătate oameni, jumătate cai, melanj de rațional și irațional. Fundamentul civilizațional este amenințat de forțele destructurante, obscure, ale pulsiunilor instinctuale, ale subconștientului, a căror eliberare Freud o anunța subversiv prin motto-ul care prefața Interpretarea viselor. Tabloul care va cunoaște celebritatea este pictat la cererea lui Marie Berna, viitoare contesă de Oriola, care-i comandă pictorului întru memoria răposatului ei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
loc pe afișul secesionist pentru primul număr din Ver Sacrum, unde aceasta joacă rolul de protectoare pe lângă Tezeu care ucide Minotaurul, înlocuind-o pe Ariadna, feminitatea fragilă și vulnerabilă. Schorske analizează acest conflict în context freudian drept confruntare cu dimensiunea instinctualului și a inconștientului. În viziunea lui Schorsche, uciderea minotarului definește civilizatoarea revoltă oedipiană, expresie a desantului paricid al tinerilor artiști ai Secesiunii vieneze, paricid explicat pe larg de Freud în Totem și tabu. Zeița este reprezentată bidimensional, ceea ce implică un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prin "feminizarea" sa în datele fiziologice. Nuda Veritas cu forme provocatoare și păr pubian de un roșu aprins a devenit una dintre acele femmes fatales ale decadentismului. Nuda Veritas s-a metamorfozat în Vera Nuditas, expresie a unei eliberări a instinctualului și a forțelor subconștientului prin scoaterea libidoului de sub tutela normativă, civilă, îmblânzită, a rațiunii. "Atena, zeița fecioară, nu mai este simbolul unui polis național și al înțelepciunii ordonatoare; pe globul din mâna ei se află acum purtătoarea senzuală a oglinzii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
său pe Klimt, când acesta expune în martie 1900 concepția primeia dintre cele trei Fakultätsbilder, Filozofia. Aceasta atrage în foarte scurt timp furia celor care vedeau subminat în primul tablou al lui Klimt primatul rațiunii -, facultate fondatoare a Aufklärung-ului -, asupra instinctualului și garant simbolic în fața amenințărilor dizolvante al iraționalului. Într-adevăr, tabloul lui Klimt nu păstrează nimic din tema iluministă a victoriei rațiunii asupra întunericului. Păstrându-se în convenția alegorică, artistul oferă o imagine a unei umanități abandonate în întuneric. Lanțul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a unei feminități devoratoare înscrisă în bestiarul decadent și că, în contextul simbolist al ipostazierii geniului, ele nu marchează o insurgență malefică, ci dimpotrivă, semnifică domeniul fertil al imaginației creatoare conotată întrucâtva voluptuos. Chiar dacă subliniază clivajul, opoziția, între spiritual și instinctual, între masculin și feminin, așa cum apar în ecuația decadentă cu resorturile violent contrastive de rezultantă estetică, Paciurea face un pas în afara esteticii simbolisto-decadente când transferă distincția de gen(der) unui fenomen de sublimare al materiei care-l apropie de revelațiile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de bărbat, fapt care se dorește și o poziționare mai clară a rolului ei social, dizlocat de mișcările de emancipare feministe sau de afirmarea printre femei a unor personalități foarte puternice, pe de altă parte, natura particulară a feminității, latențele instinctuale și mai ales dimensiunea irațională, având ca expresie directă sexualitatea ei. În Cele trei vârste ale femeii (1894), Edvard Munch oferă trei ipostaze ale feminității, dintre care două devin tipologice. Urmând traseul impus de ciclul biologic, pictorul prezintă condiția nubilă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
posibilă a acestei muzici: Dionysos. Esența tabloului este nietszscheană, bazat pe tensiunea între apolinic și dionisiac, așa cum o prezintă filozoful german în Nașterea tragediei. Există un filon tragic în acest tablou, care subliniază prin intermediul simbolurilor prezența în muzică a pulsiunilor instinctuale într-un cadru care prin intermediul pietrei tombale face aluzie la prezența insinuantă a morții. Cruzimea, dar și temperamentul năvalnic al declanșării instinctualului sunt prezente în acest tablou, sintetizate estetic în figura sfinxului, expresie a frumuseții stranii a unei noi arte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Nașterea tragediei. Există un filon tragic în acest tablou, care subliniază prin intermediul simbolurilor prezența în muzică a pulsiunilor instinctuale într-un cadru care prin intermediul pietrei tombale face aluzie la prezența insinuantă a morții. Cruzimea, dar și temperamentul năvalnic al declanșării instinctualului sunt prezente în acest tablou, sintetizate estetic în figura sfinxului, expresie a frumuseții stranii a unei noi arte. Cele două tablouri prezente în același spațiu nu opun două viziuni complet diferite cât, mai degrabă, încearcă o sinteză prin aceea că
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe Tezeu, zeița Atena și Minotaurul. Tezeu este înfățișat înjunghiind Minotaurul sub supravegherea distantă și aparent protectoare a zeiței Atena arborând însemnele puterii sale scutul pe care se află chipul Meduzei, lancea și coiful. Klimt plasează scena unei victorii împotriva instinctualului, a bestialului (Minotaurul reprezintă rezultatul mostruos al acuplării dintre Pasiphae și Taurul din Minos) sub patronajul zeiței înțelepciunii și a rațiunii. Secesiunea s-ar plasa simbolic mai puțin în aria unei separări capitale de ceea ce este monstruos, ci, mai mult
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
femme fatale: nu curtezana pentru care viciul constituie o a doua natură, ci nimfeta, statut ambiguu în care feminitatea relevă condiția originară a răului încarnat în malefica fecioară. Feminitatea în stare pură, originară, relevă cruzimea și, paradoxal, un viciu funciar, instinctual, de dinainte de păcat, anistoric, ca în povestirea lui Barbey D'Aurevilly, Cea mai frumoasă iubire a lui Don Juan. Paradoxul decadent al acestui "monstru delicios", nimfeta, lipsită de conținut afectiv, constă într-o inocență a viciului, care face să transpară
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este tipul boierului trădător, Înrăit, doamna Ruxanda e În totală discordanță cu lumea În care a fost aruncată de destin. Lăpușneanul e romantic pentru că Întrunește trăsături contradictorii, excepționale În condiții excepționale, exemplar rar, capabil sa dea glas unor impulsuri necontrolate, instinctuale. Se spune că se compune din mari calități (e o exagerare) și mari defecte puse exclusiv În slujba răului. Dorința lui de răzbunare e patologică. Setea de sânge nu poate fi controlată. G. Călinescu Îl caracterizează astfel: „Abstrăgând de la sensul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
proporția unui cataclism al geloziei, În conștiința lui. Despărțirea devenită iminentă, risca anularea personalității eroului. A fost o despărțire chinuitoare, cu căutări Îndelungi, cu momente de nepăsări parțiale, cu intenții de Împăcare, cu hotărâri Întrerupte, cu aruncări orbești În mocirlele instinctuale, pentru a se răzbuna. Noua lui experiență nu-i scoate din suflet dragostea pentru Ela; ea e o componentă a ființei lui. Împăcarea a fost „o beție de dureri amare, transformată În bucurii tari, cum se schimbă drojdiile zăcătorilor În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de la care natura umană orientată spre schimb, piața liberă și proprietate se poate manifesta în voie. Centrate în jurul unei imagini de tipul tabula rasa, istoria personală, comunitară, regională sau socială nu are nici o influență pentru că principiile economiei de piață sunt instinctuale, presociale și anistorice. Promovată de „experții” occidentali, precum și de susținătorii terapiei de șoc (cu putere de influență scăzută în România anilor ’90, dar cu vizibilitate mare în mass-media și câmpul intelectual public), aceștia nu au luat în considerare faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]