594,080 matches
-
CNSAS-ului n-ar mai trebui să ne privească deloc. Că se desființează sau nu, că va da sau nu la iveală mari ticăloșii e irelevant. Ca într-un blestem, ea a devenit ceea ce voia dintotdeauna Năstase să fie: o instituție a unui grup de neputincioși, plătiți pentru "a linge dosare". Foarte bine! Dacă așa vor fi mai fericiți românii, nu ne opunem. Dar asta nu înseamnă că, sub ochii noștri, nu se dezvoltă o nouă poliție politică. E vorba de
Spălătoria de cadavre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12393_a_13718]
-
vremea lui Ceaușescu, ajunși astăzi colonei și generali, știu că într-o armată competitivă, de nivel mondial, ei n-ar avea ce căuta - pentru că expertiza lor e legată de știulete, ciorchinele de strugure, mustățile sfeclei și bulbii de cartofi -, în instituțiile publice, deversând de milogi obișnuiți să aștepte bacșișuri de la buget. în halul în care a ajuns, cu o populație demoralizată și cu o clasă politică hoață și escroacă, în România gesturile de onoare nu mai au nici o semnificație. Mă aflu
Spălătoria de cadavre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12393_a_13718]
-
sau cel mult ca arhaisme mii de pagini vechi și noi, care reduce posibilitatea de variație stilistică instaurînd, monoton, "legea lui dintre", este sau nu utilă. În principiu, o normare de acest tip nu e imposibilă: autoritatea unor persoane și instituții poate impune reguli inexistente în trecut. Există, tot în zona prepozițiilor, precedentul lui de către : o prepoziție compusă introdusă în uz, dar mai ales impusă prin școală și lucrări de gramatică, pentru a marca mai clar complementul de agent. Din fericire
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
energiile creatoare ale poporului, ci poporul însuși rezolva această problemă după ce ieșea din schimb, din șut sau din crîșmă. În pauza dintre mese ori în așteptarea tacîmurilor de pește, pe la cozile ce deveniseră și ele una dintre cele mai serioase instituții naționale. După aceste experiențe, pe jumătate dramatice, pe jumătate hilare, de pe vremea cînd arta se făcea în fabrică și se comercializa la căminul cultural și în emisiunile lui Păunescu, cine ar mai avea acum curajul să spună despre un artist
Sabin Opreanu, un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12412_a_13737]
-
Dumitru Avakian Indiscutabil, orice debut de sezon artistic se dorește a fi spectaculos, atractiv. Se oferă promisiuni, certitudini, mult optimism, sunt revelate direcții. Iar managerii instituțiilor în cauză au prilejul de a etala munca unui întreg an, anul anterior, cel al pregătirilor stagiunii viitoare, pregătiri făcute cu grija cheltuielilor, a raportului pe cât posibil eficient imaginat dintre acestea și calitatea producțiilor artistice. în mod firesc, o instituție
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
instituțiilor în cauză au prilejul de a etala munca unui întreg an, anul anterior, cel al pregătirilor stagiunii viitoare, pregătiri făcute cu grija cheltuielilor, a raportului pe cât posibil eficient imaginat dintre acestea și calitatea producțiilor artistice. în mod firesc, o instituție ce dispune de un buget mai consistent, cum este spre exemplu Societatea Română de Radiodifuziune, își poate permite organizarea unei stagiuni de concerte în parte dinamice în care sunt antrenate inclusiv nume de rezonanță ale circulației europene a valorilor. La
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
consistent, cum este spre exemplu Societatea Română de Radiodifuziune, își poate permite organizarea unei stagiuni de concerte în parte dinamice în care sunt antrenate inclusiv nume de rezonanță ale circulației europene a valorilor. La Filarmonică, la Opera bucureșteană, în schimb, instituții ce depind de fondurile modeste oferite de la bugetul Ministerului Culturii, situația este alta. În acest caz, manageriatul artistic trebuie să facă dovada unor veritabile virtuozități în a gestiona puținătatea mijloacelor de care se dispune. Nu exagerez considerând că existența acestor
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
ce depind de fondurile modeste oferite de la bugetul Ministerului Culturii, situația este alta. În acest caz, manageriatul artistic trebuie să facă dovada unor veritabile virtuozități în a gestiona puținătatea mijloacelor de care se dispune. Nu exagerez considerând că existența acestor instituții este una de-a dreptul eroică, în condițiile unei tranziții dureroase, prelungite, spre o normalitate pe care fiecare ne-o imaginăm nuanțând-o în chip diferit. Și totuși, în aceste condiții, în mod surprinzător pentru noi toți, la București, în
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
de Beethoven, Ceaikovski, Ion Dumitrescu. Și-au dat concursul trei dintre soliștii Filarmonicii, violonista Anda Petrovici, violoncelistul Marin Cazacu, pianistul Nicolae Licareț. Sub aceeași conducere dirijorală a fost preferată și o formulă mai spectaculoasă realizată cu concursul Corului Academic al instituției, ansamblu admirabil condus de maestrul Iosif Ion Prunner. A fost prezentat marele oratoriu romantic Paulus de Felix Mendelssohn Bartholdy, creație amplă, admirabil susținută și organizată de Cristian Mandeal. Cultură stilistică, un excelent simț al culorilor vocale, am observat în cazul
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
o temeinică așezare a spațiilor sonore. La Radio, în Studioul "Mihail Jora", concertele celor două ansambluri simfonice ale Formațiilor Muzicale au pus în evidență o cu totul altă concepție privind organizarea debutului de stagiune. Mai puțin obișnuit în cazul marilor instituții similare europene, primele concerte au fost încredințate nu oamenilor casei, ci unor dirijori invitați. Este posibil atunci când aceștia sunt - pe de-o parte, în cazul Orchestrei Naționale - dirijorul finlandez Leif Segerstam și - pe de alta, în cazul Orchestrei de Cameră
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
Olariu. O problemă restantă ce trebuie a fi ameliorată este aceea a dicțiunii în limba franceză. Se dovedește a fi pusă dificil la punct într-o comunitate ce se consideră a fi francofonă! în sfârșit, la Opera Comică pentru Copii, instituție susținută de municipalitatea bucureșteană, cea de a șaptea stagiune a debutat cu spectacolul Fata moșului și fata babei, după Ion Creangă, o realizare a coregrafului și regizorului Mihai Babușka. Un spectacol adresat celor mici, un spectacol dinamic, pitoresc, de suculentă
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
aspecte împlinite cu participarea scenografului Viorica Petrovici, a inginerului de sunet Alexandru Istrate, realizator al coloanei muzicale orientate prioritar pe momente preluate din creația enesciană. Trebuie să o recunoaștem, debutul stagiunii bucureștene a fost spectaculos, a fost atent pregătit de instituțiile noastre de concerte, de spectacole. Dacă adăugăm la aceasta marile momente ale primei ediții ale evenimentelor grupate sub genericul "Festivalul Artelor", atunci trebue să acceptăm că melomanii bucureșteni au avut satisfacția unor momente pe care le-ar fi invidiat mulți
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
îl întîlnesc pe Gerhard Csejka, pe T. O. Bobe care-și încheie sejurul la Academia Schloss Solitude cu o lansare la standul Academiei. Volumul arată perfect, se intitulează Zentrifugen. Mă bucur că tradiția prezenței autorilor bursieri români la această generoasă instituție continuă (la Schloss Solitude au fost bursieri Nora Iuga, Rodica Draghincescu, Daniel Vighi și, iată, acum T. O. Bobe). îl întîlnesc la standul românesc și pe Jan Koneffke care ne oferă revista Wespennest - Club de viespi, consacrată României, incluzînd traduceri
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
fost. Se creează un fals antagonism literar între moderni și postmoderni fară ca cineva să se întrebe dacă el există efectiv și în societatea românească de astăzi. Prin alte părți, atunci cînd se vorbește despre emanciparea idividului postmodern de sub tutela instituțiilor (inclusiv instituția statului), se propun analize aplicate la cîmpul social general. în România, instituțiile încă dețin imense puteri premoderne. Agricultura românească a revenit la tehnologiile și la unele relații aproape feudale. În familie se întărește sistemul clanic. Individul nu este
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
creează un fals antagonism literar între moderni și postmoderni fară ca cineva să se întrebe dacă el există efectiv și în societatea românească de astăzi. Prin alte părți, atunci cînd se vorbește despre emanciparea idividului postmodern de sub tutela instituțiilor (inclusiv instituția statului), se propun analize aplicate la cîmpul social general. în România, instituțiile încă dețin imense puteri premoderne. Agricultura românească a revenit la tehnologiile și la unele relații aproape feudale. În familie se întărește sistemul clanic. Individul nu este chiar atît
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
să se întrebe dacă el există efectiv și în societatea românească de astăzi. Prin alte părți, atunci cînd se vorbește despre emanciparea idividului postmodern de sub tutela instituțiilor (inclusiv instituția statului), se propun analize aplicate la cîmpul social general. în România, instituțiile încă dețin imense puteri premoderne. Agricultura românească a revenit la tehnologiile și la unele relații aproape feudale. În familie se întărește sistemul clanic. Individul nu este chiar atît de rupt de tradiții pe cît s-ar crede, chiar dacă proletarizarea eșuată
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
apărut în 2001 trei volume, cuprinzând toate cele nouă romane, dintr-o nouă ediție a operei lui Rebreanu, ediție alcătuită de Mircea Coloșenco și Ilderim Rebreanu. Condițiile foarte promițătoare ale colecției obligau la realizări pe măsura înaltului standard creat de instituția patronatoare, coordonatorul colecției, calitatea materialelor de suport tipografic (o hârtie tip Biblie, rar folosită). Șansele au fost însă irosite într-o ediție mediocră, ce nu are pretenții de a fi critică și să intre astfel în concurență loială cu ediția
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
Au rămas doar niște insule, iar un arhipelag nu se poate constitui, deocamdată, pentru că nu există nici un sistem juridic bine așezat, nici o practică suficient de puternică, în măsură să impună prin cutumă coduri și comportamente, și nu funcționează nici acele instituții fundamentale care ar putea să structureze o piață reală și s-o scoată pe cea de astăzi din zona neagră în care ea se manifestă într-o proporție greu de evaluat. În profunzimea fenomenului artistic, piața neagră include zeci sau
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
pentru a crea un destin public diverselor lucrări cu totul îndoielnice sau false de-a dreptul. II. Legi, mecanisme, instrumente Pentru raționalizarea fenomenului artistic, în România există acum Legea Patrimoniului mobil, Legea nr. 182, care prevede, printre altele, și înființarea instituției expertului de artă. Așadar, legea există, instituția funcționează, dar ele trebuie, pur și simplu, aplicate. Iar în clipa în care acești experți își vor lua rolul în serios, se vor implica în piață și vor sancționa public manevrele murdare care
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
lucrări cu totul îndoielnice sau false de-a dreptul. II. Legi, mecanisme, instrumente Pentru raționalizarea fenomenului artistic, în România există acum Legea Patrimoniului mobil, Legea nr. 182, care prevede, printre altele, și înființarea instituției expertului de artă. Așadar, legea există, instituția funcționează, dar ele trebuie, pur și simplu, aplicate. Iar în clipa în care acești experți își vor lua rolul în serios, se vor implica în piață și vor sancționa public manevrele murdare care se fac la lumina zilei, 90 la
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
piață sistematizată, abia atunci vom putea vedea și cîtă vigoare are arta românească. Astăzi, din păcate, nu putem dovedi că sîntem buni profesioniști, autentici și prezenți în contemporaneitate, chiar dacă, în principiu, am fi. Și nu putem dovedi, pentru că nu folosim instituțiile care contează în această ecuație. Putem să spunem în fața oglinzii că sîntem geniali pînă ni se înroșesc coardele vocale, dar trebuie să-i convingem de acest lucru și pe cei ce trăiesc în afara budoarului în care facem noi vocalize. Pentru
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
că sîntem geniali pînă ni se înroșesc coardele vocale, dar trebuie să-i convingem de acest lucru și pe cei ce trăiesc în afara budoarului în care facem noi vocalize. Pentru asta avem nevoie de o legislație rațională și stabilă, de instituții puternice, de continuitate în efort și, în mod evident, de mult, foarte mult, profesionalism.
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
Reporter A treia ediție a Festivalului Internațional "Zile și nopți de literatură", desfășurată la Neptun în aceeași perioadă a anului în care au avut loc și edițiile precedente, poate fi considerată un succes al Uniunii Scriitorilor și al celorlalte instituții organizatoare: Institutul Cultural Român, Societatea Română de Radio, Primăria Municipiului Mangalia. Este dificil, în condițiile actuale, să faci să demareze un proiect de asemenea dimensiuni, dar să-i asiguri continuitatea este de-a dreptul o performanță. Să mai spunem că
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
revistă românească, elegantă, densă, exigentă, realizată de o echipă de profesioniști. O mărturie de longevitate și rezistență intelectuală. Un dar excepțional mai ales în această perioadă de tranziție când confuzia, impostura și penuria financiară sunt mai agresive ca niciodată. O instituție de cultură al cărei prestigiu se răsfrânge benefic și asupra Craiovei" l Amărăciunea colegului Gabriel Chifu, redactorul-șef, semnalând în nr. 7-8/2004 statutul de Cenușăreasă pe plan local al revistei craiovene, lipsa oricărui sprijin în editare, mai marii locului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
elementară), se încăpățânează s-o ignore, îi întorc spatele ca și când n-ar fi. Oboseală, exasperare și umilință, într-adevăr, apasă rândurile colegului Gabriel Chifu, care de 14 ani, împreună cu redacția, se vede silit să demonstreze evidențe, că Ramuri e o instituție de patrimoniu și că merită atenție și sprijin. Amărăciunea și oboseala, ale celui ce se vede vorbind în deșert. Sperăm ca lucrurile să se schimbe. Pentru că Ramuri este una din publicațiile cele mai vechi din țară, care a avut în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]