31,773 matches
-
element important este starea minimală a tehnologiei de exploatare a resurselor. Locuitorii practicau o agricultură itinerantă, bazată pe tehnica defrișărilor și desțelenirilor, precum și creșterea animalelor. Raritatea creată de precaritatea tehnologiei de exploatare era mai acută decât raritatea resurselor naturale. Infrastructura instituțională este discutată în continuare. Miezul unei astfel de organizări este dreptul devălmaș - relația în același timp economică și politică dintre membru și obște. În forma specifică luată de acest drept în cazul obștilor din Munții Vrancei, el are următoarele caracteristici
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
importante. O inferență semnificativă care poate fi făcută la acest punct este că principala lipsă a obștilor arhaice era stabilitatea politică. Izolarea față de exterior și conducerea colectivă par a fi căutări ale stabilității politice - ingredientul-cheie necesar dezvoltării infrastructurii (tehnologice și instituționale) de exploatare a resurselor naturale, adică a surselor de existență. În raport cu schimbările, obștile erau lipsite de rezistență, ceea ce lăsa doar reziliența ca opțiune de comportament față de influențele exogene. Prin urmare, chiar și influențe exogene minore puteau pune în pericol existența
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Întrebarea cea mai importantă în acest context este: de unde anume provine egalitarismul caracteristic întregii organizări? Ipoteza pe care o propun eu este următoarea: egalitarismul caracteristic aranjamentului provine din faptul că reciprocitatea constitutivă acțiunii colective în obștile arhaice s-a imprimat instituțional înainte de privatizarea pământurilor într-un aranjament suficient de complex și de rezistent încât să supraviețuiască procesului ulterior de privatizare. Ultimul a fost în consecință limitat la privatizarea pământului arabil, odată ce îmbunătățirile aduse tehnologiei agricole (prin introducerea rotației culturilor și răspândirea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a nu se retrage cu ușurință, motiv pentru care observăm negreșit privilegii de împroprietărire acordate acestor populații spre deosebire de altele. În cazul Vrancei, faptul că dreptul în obște este condiționat de rezidență și asociat vieții unui individ poate reprezenta un design instituțional deosebit de inteligent în lumina acestor scopuri. Alături de alte elemente, ca locuirea în marcă alături de familie, acest design specific are ca efect destimularea retragerii în fața pericolului, inclusiv prin mutare sau migrație: indivizii nu se pot retrage fără a pierde dreptul, care
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
genealogic, permite și repopularea mărcii prin imigrație. Acest proces de intenție nu este însă decât o pură speculație. În concluzie, republica țărănească a Vrancei era cea mai dezvoltată formă luată de obștea arhaică, caracterizată de un nivel ridicat de complexitate instituțională care furniza toate bunurile și serviciile publice disponibile și de multiple niveluri organizaționale. 4.4. Expansiunea statului și expansiunea capitalismului 4.4.1. Expansiunea statului Din punct de vedere cronologic, prima perturbație cu care s-a confruntat aranjamentul studiat a
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și poliția au fost printre primele noi bunuri publice furnizate de Moldova în locul Vrancei. În paralel, Biserica a început să furnizeze educație, iar ulterior au urmat drumurile și alte elemente de infrastructură. Piețele economice incipiente s-au dezvoltat în interiorul mediului instituțional furnizat de statul moldovean. Acest proces a fragilizat, în cel puțin două feluri importante, aranjamentul de obști. În primul rând, utilitatea nivelului confederal a scăzut, atribuțiile sale fiind transferate odată cu preluarea furnizării acestor bunuri și servicii. În ultimii 100-150 de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
același proces a cauzat (de fapt, a constat și în) creșterea apetenței individuale pentru consum, prin diversificarea și ieftinirea produselor, schimbarea valorilor consumatorilor etc. Aceste presiuni s-au manifestat la nivelul stimulentelor individuale prin creșterea costului de oportunitate al aranjamentului instituțional. Pe partea de producție, creșterea prețului la bunurile forestiere și agricole (care încep să fie exportate din ce în ce mai mult în perioada respectivă) generează eliminarea sistemului de negociere cu un singur negustor și deschide posibilitatea unei competiții pentru veniturile din vânzarea producției
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
dar va ridica obiecții față de a doua parte (că acest proces a cauzat dizolvarea aranjamentului) și va oferi o interpretare alternativă, dintr o perspectivă instituționalistă, a motivelor dizolvării nivelului confederativ. Se poate deci afirma că direcția generală a devoluției aranjamentului instituțional este cea către privatizare, sub două forme: privatizarea pe sate (teritorializarea, statornicirea hotarelor între sate și descentralizarea decizională, inclusiv scăderea acceptanței autorității confederației) și, respectiv, privatizarea individuală a resurselor. Privatizarea privește toate resursele comune sau bunurile publice enumerate mai sus
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
când sunt subiect al votului. Regula - aplicată efectiv ca o căutare permanentă a consensului mai degrabă decât ca vot formal - atrage negocieri continue și acțiuni reparatorii pentru a „mulțumi pe toată lumea”. Poate că reguli mai flexibile ar fi permis inovații instituționale care să medieze mai bine conflictele și tensiunile interne. Regula unanimității a eșuat în momentul în care satele au preferat acorduri în afara aranjamentului, chiar și cu riscul de a-l distruge. Mitul fondator al descendenței biologice comune susține ideologic această
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
între stat și participanți, chiar și ulterior eliminării atribuțiilor sale în domeniile apărării, diplomației, justiției și poliției, ar fi fost o structură de leadership. Democrației aflate în uz îi lipsea delegarea specializată de responsabilități, astfel încât nu a existat nicio poziție instituțională care să poată acționa proactiv, preventiv și independent față de influențele exogene; nimeni care să crească rezistența, respectiv să mențină reziliența sistemului, nimeni care să crească plăcinta și să transfome jocul colectiv într-unul de sumă pozitivă. Temerea adâncă față de tiranie
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
din 1910, obștile capătă personalitate juridică sub formă de organizație economică. Sub acest statut, ele își continuă existența până în anul 1950. Legalizarea obștilor ca persoane juridice a avut trei efecte importante care trebuie amintite: (a) a formalizat integrarea economică și instituțională în mediile naționale, separând componenta lor politică, de autoguvernare locală, care a fost preluată de primării, de cea economică, care a devenit o organizație economică; (b) a formalizat și conservat statutele acestora și (c) a instituționalizat conducerea obștilor. Între 1864
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
funcția informală de conducere a obștii (Vasile, 2007b, p. 117). În acest mod, conducerii colective a fiecărei obști i-a fost adăugată o componentă executivă permanentă. Am văzut că devoluția politică a obștilor din Munții Vrancei a constat în simplificarea instituțională a aranjamentului, sub dubla presiune a expansiunii statului și a expansiunii piețelor interne. Această simplificare a început prin reducerea diversității bunurilor și serviciilor publice furnizate participanților. Cu alte cuvinte, s-a redus întinderea acțiunii colective. Ulterior diminuării rolului său de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
diplomația, respectiv poliția și justiția. Acestea au fost urmate de colectarea cislei, ultimul bun public furnizat la nivelul agregat, strict simbolic, fiind sprijinul pentru Schitul Negru, încă prezent în perioada interbelică. Ulterior începerii proceselor de restrângere a acțiunii colective, simplificarea instituțională a constat în reducerea instituțiilor politice ale aranjamentului. Mai exact, nivelul confederativ al Vrancei poate fi considerat ca dizolvat începând cu a doua jumătate a secolului al XIX lea. După aceasta, aranjamentul a continuat să existe doar la nivelul unităților
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Stahl, în sensul că expansiunea capitalismului a provocat presiunile și procesele numite anterior, cauzele proxime ale disoluției aranjamentului trebuie căutate și în altă parte. În acest capitol am completat teza sa, adăugându-i încă două elemente care reies din analiza instituțională întreprinsă. Anterior expansiunii orizontale și verticale a piețelor, și apoi în paralel, a avut loc expansiunea statului moldovean (proces continuat apoi de Principatele Române și ulterior de România) prin creșterea numărului și cantității bunurilor publice furnizate și prin întărirea organizațiilor
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pentru că presupune că țăranii și elitele erau mai morali și mai puțin calculați în aranjamentele precapitaliste, ci pentru că presupune că, sub instituțiile precedente, calculul care guverna comportamentul conducea la rezultate mai morale în raport cu bunăstarea țăranilor decât sub aranjamentele sociale și instituționale ale capitalismului modern (Popkin, 1980, p. 413). Potrivit lui Popkin, ideea originează într-o lectură dickensiană și marxistă a „împrejmuirilor” din Anglia începutului Revoluției industriale. În cadrele acestei dezbateri, concluziile capitolului dau dreptate poziției contrare luate de Popkin, care, în esență
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
beneficiilor de pe urma noilor oportunități comerciale” (Popkin, 1980, p. 434). În continuare voi rezuma sub forma unui tabel concluziile legate de al doilea obiectiv al capitolului, acela de a selecta factorii favorabili rezistenței și rezilienței. Acești factori corespund principiilor de design instituțional sintetizate de Elinor Ostrom (1999, 2005 și 2009), iar imprimarea lor fidelă în genotip a permis restaurarea fenotipului după refacerea proprietății obștilor pornind de la Legea 1/2000. Izomorfismul noului fenotip față de cel vechi este remarcabil, ceea ce, din motive de spațiu
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
nu este totuna cu a înfăptui. Asemănare Cei ce se asociază la rele au aceleași tare caracteriale. Naivitate Naivitatea nu este o trăsătură exclusiv infantilă. Școli Pe fondul genetic specific, personalitatea umană este produsul mai multor școli (școala familiei, școala instituțională, școala vieții) precum și al autoeducației. Liniște Cel cu conștiința curată Nu are a se teme niciodată. Priviri Persoanele cu priviri tainice, alunecoase au ceva de ascuns. Privire Privirea luminoasă, deschisă este expresia sufletului curat. Cinstea Cinstea este o trăsătură de
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
după 1990, printre altele chiar pentru a organiza unul dintre cele mai importante simpozioane de sculptură în lemn de la acea dată, Simpozionul de la Gărâna, Bata Marianov s-a reconectat la spațiul originar al artei sale, dar a regăsit și practicile instituționale și comportamentele individuale contradictorii de care fusese rupt aproape douăzeci de ani. În fața superficialității, a incurabilei gîndiri colectiviste, a aroganței birocratice și a dezinteresului cronicizat față de omul concret și de efortul acestuia de a se face util, sculptorul se revoltă
Bata Marianov, între materie și cuvînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9458_a_10783]
-
rurală a montării. Teatrul Municipal Ariel derulează și alte proiecte interesante, fiind constant atașat dramaturgiei originale prin Doru Moțoc,dramaturgul teatrului.De prisos să mai spunem că avem aici un exemplu de experiment viu, de program independent pe care statutul instituțional nu-l stânjenește.Dimpotrivă.
Un experiment viu by Doina Papp () [Corola-journal/Journalistic/9616_a_10941]
-
înseamnă a căpăta conturul unei națiuni mature, nu a te bălăci în promiscuități interne, în politicianism de tip balcanic. Aștept momentul în care declarațiile și bunele intenții se vor transforma în acțiuni concrete, cu termene de execuție și cu responsabilități instituționale și individuale clar definite. - Cum a evoluat imaginea despre români și despre România în comunitatea basarabeană, din 1991 până azi? - A fost un drum de la iluzie și "icoană" sufletească, cultivate în perioada URSS, când nu existau nici un fel de contacte
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
rutină, care să te ispitească să trăiești. Frumos. La noi, abia în ultima vreme se pot remarca perioade dense, cu lucruri captivante, cu premiere fel de fel, cu expoziții minunate, cu seri de concerte, cu multe inițiative private, nu neapărat instituționale, cu festivaluri îndrăznețe de muzică care concurează serios, din toate punctele de vedere, festivaluri de teatru sau de film. Festivalul Național de Teatru - singurul de acest fel din peisajul supraîncărcat de manifestări de gen - are ca scop fundamental, zic eu
Festivaluri, festivaluri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7714_a_9039]
-
și Gabriela Trepcea, membru CNA, dar și alți angajați. Vicepreședintele Camerei Deputaților Viorel Hrebenciuc a declarat vineri, la ieșirea de la DNA, că a dat o declarație de martor în cazul plângerii PPDD, în care le-a relatat anchetatorilor despre relația instituțională dintre Parlament și Consiliul Național al Audiovizualului. Hrebenciuc a negat faptul că ar fi intervenit pe lângă membrii CNA pentru anularea suspendării unei licențe pentru postul de televiziune Giga TV, al cărui proprietar este Gheorghe Ștefan, scrie B1.
Gheorghe Ștefan, primar Piatra Neamț, audiat la DNA by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/77492_a_78817]
-
lui Blejnar. Nu înțeleg nici disprețul cu care Președintele tratează nominalizarea unui reprezentant al unei minorități etnice pentru postul de la Cultură", a scris Dan Șova, pe pagina sa de Facebook. Purtătorul de cuvând al PSD a continuat: "Pactul de colaborare instituțională a fost terfelit în ultimii doi ani de către Traian Băsescu cu fiecare ocazie avută, ba mai mult, eu l-am considerat ca fiind lovit de nulitate în momentul în care Președintele a admis ideea că l-a înșelat pe premier
Gafa lui Traian Băsescu. Dan Șova: "S-a dat de gol" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81743_a_83068]
-
lui Blejnar. Nu înțeleg nici disprețul cu care Președintele tratează nominalizarea unui reprezentant al unei minorități etnice pentru postul de la Cultură", a scris Dan Șova, pe pagina sa de Facebook. Purtătorul de cuvând al PSD a continuat: "Pactul de colaborare instituțională a fost terfelit în ultimii doi ani de către Traian Băsescu cu fiecare ocazie avută, ba mai mult, eu l-am considerat ca fiind lovit de nulitate în momentul în care Președintele a admis ideea că l-a înșelat pe premier
Gafa lui Traian Băsescu. Dan Șova: "S-a dat de gol" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81744_a_83069]
-
sunt garanții, ce cancelarii din Europa sau de peste ocean au cerut ca acest acord să existe. Nimeni niciodată nu a îndrăznit să ceară ori prim-ministrului, ori mie un asemenea acord, am fi considerat-o un amestec nejustificat în treburile instituționale din România. Repet, nimeni niciodată nu ne-a cerut nici mie, nici domnul prim-ministru Victor Viorel Ponta să încheiem un asemenea acord. Izvorul lui este neîncrederea în Guvernul după lovitura de stat din 2012. A avut rolul de a
Traian Băsescu s-a răzgândit. Nu l-a păcălit pe Victor Ponta. "Slugarnic. Am să-l țin mai aproape, îl strică anturajul" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81819_a_83144]