1,667 matches
-
-P.D.), conform regulamentului, este formată din simpatizante și membre ale partidului care doresc să activeze în organizație. Potrivit art. 54, punctul 2, O.F.-P.D. acționează pentru încurajarea și promovarea femeii în toate domeniile de activitate, precum și pentru instituționalizarea, respectarea și punerea în practică a principiului egalității de șanse în viața politică, economică și social-culturală. În cadrul Statutului Partidului Democrat, care reglementează activitatea Organizației de Femei, se specifică într-adevăr scopul acesteia, însă obiectivele nu sunt conturate cu claritate, dar
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
În națiunea română suntem și noi, Doamnelor” (Sofia Cocea, Epistola adresată tuturoru Doamneloru moldovene) Ținând cont de faptul că, potrivit Statutului Partidului Democrat, O.F.-P.D. acționează pentru încurajarea și promovarea femeii în toate domeniile de activitate, precum și pentru instituționalizarea, respectarea și punerea în practică a principiului egalității de șanse în viața politică, economică și social-culturală, iar scopul său este „dezbaterea și analiza problemelor legate de politica de sprijinire a femeii, copilului și familiei în societate”, această organizație reprezintă interesele
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
ar trebui să se adreseze problematicilor prezentate anterior și cu care se confruntă electoratul feminin, având în vedere că statutul care reglementează activitatea O.F.-P.D. stipulează „dezbaterea și analiza problemelor legate de politica de sprijinire a femeii” și „instituționalizarea, respectarea și punerea în practică a principiului egalității de șanse în viața politică, economică și social-culturală” (Statut, art. 54, punctul 2; art. 55, punctul 1). Constituirea unei organizații de femei în interiorul unui partid politic poate fi și consecința constatării slabei
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
producția și, În general, economia ca dimensiune a societății civile În relații cu puterea politică caracterizată prin promovarea democrației), noi norme socioculturale de viață economică (libera concurență În condițiile respectării normelor juridice și a preferințelor cumpărătorilor), noi forme sociale de instituționalizare a muncii și de organizare etc. În aceste contexte, se poate vorbi, În sensul strict al cuvântului, despre economie ca modalitate (dimensiune) de existență a Întregii societăți, sub aspectul folosirii resurselor (recunoașterea, evaluarea, producerea și folosirea resurselor), În vederea satisfacerii sistemelor
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
și Hoffman Oscar, Sociologia organizațiilor, Editura Economică, București, 2004, pp. 137-140). footnote>. În această structură a acțiunii, actorul are menirea de a păstra ordinea, de a Împlini cerințele (funcțiile) unui sistem social, asigurând un echilibru perfect printr-o acțiune perfectă. Instituționalizarea perfectă apare atunci când rolul cerut de sistemul social este Însoțit de idealurile culturale și când, ambele, la rândul lor, corespund nevoilor personalității. Cu alte cuvinte, nevoile personalității, În caz ideal, trebuie să exprime același lucru cu ceea ce cultura denotă ca
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de Învățământ cu un conținut modular), și În cadrul căruia studentului Îi revine un coeficient de control asupra rutei profesionale individuale. d. In fine, se mai pot reaminti aici formele de „instruire prin activitate" care au căpătat deja o formă de „instituționalizare" prin adoptarea sistemului de practică profesională privită Însă, aici, ca o forma În sine de activitate didactică fundamentală, mai ales, cu intenția expresă de a o pune În legătura cu o serie de forme de activitate didactică consacrate de-acum
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
strategie terapeutică în debutul schizofreniei Psihoterapiile Locul și rolul terapiilor nonmedicamentoase în debutul schizofreniei Câteva aspecte particulare privind psihoterapiile la bolnavii schizofreni: 1. Instituția. Pacientul și câteodată și terapeutul pot eluda doar rareori recursul la securitatea și siguranța oferite de instituționalizarea pacientului schizofren. Psihoterapia nu poate fi concepută într-o splendidă izolare ci trebuiește susținută de restul măsurilor terapeutice (Schultz, 1975; Lacas, 1993). Instituția rămâne o necesitate. Bolnavul va avea nevoie de internare din timp în timp, ca de un "hamac
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
va lua deciziile farmacoterapeutice și instituționale dacă va considera că acest lucru se impune. Psihoterapeutul se va ocupa de "realitatea psihică", recte trăirile bolnavului. Această dualitate, dacă este asumată de persoane cu o bună înțelegere asupra problemei, poate asocia îngrijiri instituționalizare sau extra muros, în sector privat sau de stat și va fi apreciată de către pacient. Acesta va oscila în debutul tratamentului între o atitudine pasivă și activă: își va putea prezenta acuza sub o formă"medicalizată" către o parte
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
antrenare a abilităților sociale se bazează pe faptul că, la schizofreni, există un deficit cognitiv și o alterare a comunicării verbale și non verbale, care-i împiedică să desfășoare o viață socială și finalizează în retragere și izolare precum și la instituționalizare. Tehnicile "jocului de roluri" și de "modelare" prin imitarea unor modele, sunt completate prin modificarea capacităților de acumulare, tratare și transmitere a mesajelor; precum și prin tehnici cognitive de dezvoltare a auto-verbalizărilor mergând în întâmpinarea gândirii delirante. Apare necesar, că
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
disconfirmare și autodisconfirmare trăită de subiectul schizofren și anturajul său. Căci familia subiectului schizofren este întotdeauna direct și afectiv inplicată în patologia complexă a acestuia. Familia bolnavului trăiește spitalizarea inițială în special, dar și respitalizările ulterioare de mai apoi, sau instituționalizarea îndelungată a acestuia ca pe imperative create de tulburările de comportament ale pacientului și mai mult ca pe niște soluții relative la tensiunile familiale interne, existente sau provocate. Ambivalența ce i se atribuie pacientului, se regăsește în egală măsură și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
istoria Franței și nu numai. În anii următori, studiul memoriei a fost marcat de polemici și investigații cu un neașteptat impact public. Apariția revistei "History and Memory" în 1989 editată la Tel Aviv și Los Angeles a devenit emblematică pentru instituționalizarea noului curent 10. Problematica memoriei s-a axat pe studiul simbolurilor identitare, pe redescoperirea "vocilor tăcute ale istoriei", a marginalilor, a dominaților și a "uitaților" (vezi scandalul manualelor din Japonia și din alte țări)11, pe reactivarea feminismului 12 sau
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cunoașterii, comunicarea prezintă trei dimensiuni inseparabile care vor constitui și axele ce infrastructurează și prezenta abordare (B. Lamizet, 1992: 12-13). Dimensiunea socială a comunicării ne situează în planul relațiilor sociale pe care le legitimează și perenizează asigurînd structurarea comunității și instituționalizarea vieții sociale. Dimensiunea culturală a comunicării desemnează funcția sa de reprezentare, investiția sa patrimonială, "sistemul simbolic de reprezentări și referințe în care ne recunoaștem" (B. Lamizet, 1992: 13). Dimensiunea politică angajează raportarea la problematica puterii și a strategiilor (de impunere
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
-lea născut din cei 7 copii ai d-nei A.C. și concubinul acesteia Ș.Ș. A fost instituționalizat de la naștere până În prezent, motivul ocrotirii constituindu-l lipsa condițiilor de creștere și educare În familie (familie numeroasă, părinții nu realizau venituri). Pe parcursul instituționalizării copilului, mama nu a menținut legătura cu copilul decât sporadic (de 3-4 ori). În anul 1997, s-a cerut autorității locale să realizeze o anchetă socială la domiciliul mamei pentru a se Începe demersurile de reintegrare a minorului În familie
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
calități politicianiste, la care s-a adăugat experiența însușită „cu temeinicitate” din sforăriile și culisele scenei politice românești și modul arbitrar de a se implica în viața politică a țării, Carol al II-lea a impus la 10 februarie 1938 „instituționalizarea noului regim”. Prima realizare în acest parcurs a fost promulgarea Constituției la 27 februarie 1938, redactată de Istrate Micescu. Noua lege fundamentală a statului a fost aprobată de un Consiliu de Miniștri compus din oamenii cei mai loiali regelui. Aprobată
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
o întruchipa era suveranul. Ca o practică la ordinea zilei, el se obișnuise să guverneze România numai prin decrete-legi. Ca lege fundamentală a funcționării statului, Constituția din 27 februarie 1938 a consfințit instaurarea la 10 februarie 1938 a regimului carlist. Instituționalizarea lui a marcat o altă formă de guvernământ în istoria României. Acum, monarhia avea un rol pe deplin decisiv și dominant în sistemul politic al țării, căci de facto și de jure Parlamentul, guvernul și chiar puterea judecătorească erau subordonate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
industrie, ocupații intelectuale). Organele de conducere centrale și din teritoriu ale Frontului Renașterii Naționale erau numite și nu alese. Astfel, democrația a ajuns să fie golită de conținut, devenind o noțiune desuetă și exclusă din vocabularul politic oficial. Procesul de instituționalizare a regimului de mână forte al regelui Carol al II-lea, ce fusese deschis după lovitura din 10 februarie 1938, s-a încheiat după 9 mai 1939, o dată cu decretarea noii Legi electorale. Aceasta stipula că dreptul la vot îl aveau
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
gândul curat și cu conștiința” că îndeplinește „un comandament pe care îl impuneau zilele grele ce treceau și moștenirea sfântă a făuritorilor României Mari”. Rezultatul alegerilor desfășurate pe 1-2 iunie 1939 și întrunirea Parlamentului pe 7 iunie 1939 au încheiat instituționalizarea regimului dictatorial a lui Carol al II-lea, începând cu 10 februarie 1938. I.4. România Mare și jocul diplomatic european Acțiunile preconizate de Carol al II-lea pentru reformarea statului au fost întreprinse pe fundalul unor degradări destul de accentuate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
7, cum ar fi scrierile lui Cantemir, Montesquieu, Hume, Herder sau Hegel 8. Preocupările contemporane asupra identităților 9 își au geneza după toate indiciile în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Ele pot fi asociate de exemplu cu "instituționalizări" de tipul apariției revistei Zeitschrift fur Volkerpsychologie und Sprachwissenschaft, coordonată de Steinthal și Lazarus 10, sau de tipul înființării de către Bastian a Muzeului de Etnologie din Berlin 11. Deși formularea literară nu e cea de identitate, se poate spune că
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
angajate în diplomația parlamentară. Numai a lista varietatea de termeni pe care aceste organisme i-au adoptat, arată cât de variate sunt: adunări, asociații, comitete, consilii, dialoguri, uniuni și chiar parlamente. Existența lor confirmă faptul că este vorba de o instituționalizare a diplomației parlamentare 103. În completare la problema instituționalizării, mai există și alte organisme de asociere mai libere, de obicei cunoscute sub denumirea de "grupuri de prietenie". Ele tind să se ocupe în principal de "atmosfera" din cadrul relațiilor internaționale și
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
termeni pe care aceste organisme i-au adoptat, arată cât de variate sunt: adunări, asociații, comitete, consilii, dialoguri, uniuni și chiar parlamente. Existența lor confirmă faptul că este vorba de o instituționalizare a diplomației parlamentare 103. În completare la problema instituționalizării, mai există și alte organisme de asociere mai libere, de obicei cunoscute sub denumirea de "grupuri de prietenie". Ele tind să se ocupe în principal de "atmosfera" din cadrul relațiilor internaționale și par să devină mai importante atunci când vine vorba de
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
clasa obișnuită. Incluziunea, proces ce caracterizează școala incluziva sau școala pentru toți copiii, a apărut ca o provocare spre schimbarea atitudinilor, prejudecăților și mentalităților, precum și a politicilor și practicilor de excludere și segregare. Oricât de bună ar fi forma de instituționalizare și intervenție asupra copilului cu deficiență, incapacitate sau tulburare Într-un domeniu al sferei organice sau funcționale din dezvoltarea personalității sale, prin participarea lui aparte la sistemul educativ se face o discriminare. Au loc modificări În imaginea sa despre lume
VALENȚELE INSTRUIRII DIFERENȚIATE ÎN CONDIȚIILE ŞCOLII INCLUZIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana CREANGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2150]
-
-lea interesul față de cercetările psihobiologice, pragmatismul și behaviorismul, experimentalismul au împins aceste domenii ale științei într-o poziție total refractară față de religie."4 Potrivit lui Freud (1953) persoana religioasă este o persoană nevrotică cu trăsături obsesiv-compulsive. Ellis (1980) considera religia ca instituționalizarea iraționalității fiind inflexibilă și intolerantă sigur neluând în calcul iraționalitatea de care vorbește R. Otto. Cu toate acestea, au existat și autori care au văzut religia ca o sursă a înțelegerii și stabilității într-o lume incertă (Jung, 1933; Allport
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
moarte, îngeri, miracole, înviere etc.). În ultima jumătate a secolului al XX-lea, numeroase mișcări orientale și emergența religiilor sincretice de tip new age au constrâns demersurile sociologice să ia în considerare o serie de alți indicatori pentru a surprinde instituționalizarea treptată a unor forme de credințe religioase alternative." (Gog, Herțeliu, 2012, p. 348). Modernizarea, industrializarea, urbanizarea care au avut loc în țările europene în ultimele secole au dus la diminuarea rolului pe care religia îl joacă în viață socială. "Contestată
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
cu domeniul protecției și promovării drepturilor copilului." Pentru fiecare grup țintă s-a alcătuit un manual prin care participantul la curs să se poată familiariza cu noțiunile generale privind protecția copilului din România, situațiile de risc care pot duce la instituționalizarea unui copil și implicit la separarea temporară sau, după caz, totală de familia naturală etc. Pe lângă aceste informații, manualul cuprinde rolul preotului (când vorbim de preoți ca și grup țintă) în prevenirea sau în tratarea unor situații de dificultate în
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
de familia naturală prin intermediul Centrului de Zi), iar la nivel județean există "tratarea" (serviciul de tip specializat) situației de criză în care vorbim de măsuri de protecție și de separarea temporară (sau, dacă e cazul, permanentă) de familia naturală prin instituționalizare, aceasta, sigur, în domeniul protecției copilului, dacă tot am mers pe un asemenea exemplu. În România, după scurtul parcurs în ceea ce privește sistemul național de asistență socială, pe care am încercat să-l simplificăm folosind mai mult scheme și idei principale, fără
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]