3,826 matches
-
2. Către o nouă semnificație a conceptului de învățaretc "1.3.2. Către o nouă semnificație a conceptului de învățare" În ultimii ani, s-a produs mai ales o lărgire a atenției și a preocupărilor dinspre centrarea pe structura formală, instituționalizată a educației - școlaritatea - către procesul mai vast al învățării. Este nevoie de o nouă abordare în acest sens, de vreme ce se înregistrează următoarele tendințe: - construirea și darea în folosință a mai multor școli, cu mai mulți profesori, cu un curriculum nou
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
dintr-o formă „spartă” a cuvântului discipulina, adică a face învățătura (disci-) să ajungă în copil (puer, reprezentat prin silaba pudin -pulina). Din perspectivă etimologică, disciplina face referire directă la formarea organizată a celui care se plasează în școală (mediu instituționalizat), coordonată de un magister. De aici și puterea incumbată în noțiunea de disciplină; ea se legitimează pe puterea magisterium-ului (locul în care se face predarea). Putem să concluzionăm că, din cele mai vechi timpuri, ideea de disciplină, din punctul de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
În plus, apartenența disciplinară și evoluția competitivă în cadrul acesteia conferă prestigiu: clasamente instituționale și departamentale, recunoaștere și apreciere în cadrul comunității academice, statut de „vedetă” științifică. Iată cum disciplina ajunge să constituie un criteriu de organizare pentru cunoaștere, pentru viața academică instituționalizată și pentru practicile sociale derivate. Ideea de teritorialitate implicată de disciplină, chiar dacă nu vorbim despre o teritorialitate neapărat fizică, se bazează pe câteva elemente care creează cadrul de disciplinare al acestui tip de structură: • Modul de organizare/stocare și transmitere
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
conducerea spirituală a Mariei Magdalena. În etapa următoare (80-90) comunitatea deține o versiune a evangheliei bazată pe relatările Mariei Magdalena, care probabil murise Între timp. Intervine schisma, datorată chestiunii cristologice, comunitatea dizolvându-se Încetul cu Încetul. Membrii asimilați de Biserica instituționalizată se văd obligați să camufleze identitatea apostolului fondator, dat fiind că acesta era o femeie. Prin urmare, ei Înlocuiesc În evanghelie numele Mariei Magdalena cu formula, deopotrivă misterioasă și neutră, „ucenicul pe care Domnul l-a iubit”. Atât studiul lui
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
mare potențial are teoria complexelor regionale de securitate, care Își dovedește utilitatea și În contextul internațional actual. Plecând de la observația că există situații În care, datorită interdependențelor de securitate, pot fi generate structuri regionale de securitate distincte, și nu neapărat instituționalizate, această perspectivă introduce regiunea ca actor legitim pe scena internațională. Un alt avantaj este că, datorită unei mai mari flexibilități conceptuale, are potențial mult mai mare de aplicabilitate la cazuri reale. Totuși, ea lasă nerezolvată chestiunea criteriilor de stabilire a
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
0-15 ani trăiau în sărăcie extremă. În ciuda progreselor semnificative înregistrate în ultimii ani, copiii abandonați au reprezentat o problemă constantă de-a lungul tranziției, iar formele de suport au fost puțin eficiente. După 1989 numărul mare de copii abandonați și instituționalizați a fost cauzat de menținerea unei natalități ridicate la familiile aflate în sărăcie extremă, în ciuda scăderii generale a numărului de nou-născuți. Tabelul 20. Situația copiilor aflați în afara familiei de origine, în plasament sau încredințare 30.11.2003 31.12.2001
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
prin recurgerea la măsuri alternative (plasament în familie, încredințarea copilului unor rude apropiate, adopția sau întoarcerea în familia de origine), numărul lor rămâne încă ridicat, mai ales la categoriile de vârstă de peste 14 ani, care includ aproape jumătate din copiii instituționalizați. La această situație a contribuit și relativa lipsă de profesioniști în sistemul de protecție a copilului. Deși numărul angajaților instituțiilor publice care se ocupă de problemele copilului este aparent însemnat, majoritatea nu au calificare corespunzătoare. În anul 2003, în cadrul Autorității
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de a recupera, cel puțin parțial, respectiv de a crește capacitatea celor asistați de a se integra în mediul social și familial natural, prin asigurarea unor servicii profesionale de o calitate cel puțin acceptabilă. Tabel 22. Numărul persoanelor cu handicap instituționalizate și procentul acestora în populație, 1996-2000 1996 1997 1998 1999 2000 2003 Copii 3 955 3 909 3 493 3 186 1 204 Adulți 1 6622 17 178 17 608 18 478 18 343 Total 2 0577 21 087 21
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
formării armonioase a personalității din punctul de vedere a potențialului fizic, psihologic și social. De asemenea, așa cum se subliniază în manual, UNICEF România, împreună cu partenerii săi guvernamentali și nonguvernamentali își propun să susțină politicile și strategiile care le oferă copiilor instituționalizați șanse egale cu ale oricărui copil. Cristina TUDOR Consiliul de Miniștri al Consiliului Europei. „Cât de mulțumiți sunteți Dvs. de serviciile medicale din localitate?” - deloc mulțumit = 17,5%; nu prea mulțumit = 28,3%. La întrebarea „În ultimii 5 ani ați
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Potrivit lui Popescu-Neveanu (1978), modelul acțional are trei dimensiuni: condițiile acțiunii întrunite în personalitatea subiectului, proprietățile obiectului inclus în acțiune, influențele exterioare suferite de subiect și care determină prin efectele lor conjugate direcția și conținutul acțiunii. Acțiunea educațională este specializată (organizată, instituționalizată, efectuată cu ajutorul unor persoane anume calificate) și constă într-un proces de conducere, de control și de perfecționare a condițiilor optime pentru dezvoltarea capacităților înnăscute ale indivizilor și a înzestrării acestora cu un sistem de valori, informații și tehnici legate
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
peyote. Cândva, demult, tăiase cu ferăstrăul mingi de golf În două, Încercând să vadă ce era Înăuntru, dar la un anumit moment din viața lui fratele meu se trezise fascinat de interiorul minții sale. Convins de inutilitatea funciară a Învățământului instituționalizat, se retrăsese din lume. Amândoi am avut propriile momente de Întoarcere În natură: Capitolul Unsprezece În Peninsulă, iar eu În tufa mea din Parcul Golden Gate. Numai că În momentul În care tatăl meu i-a făcut propunerea, Capitolul Unsprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
interveni ei înșiși pentru a opri infracțiunea respectivă. La ei aceasta se cheamă spirit civic. Dacă austriecii sau nemții respectivi ar face asta la noi, s- ar chema că sunt turnători, delatori, foști securiști, etc... Dacă în SUA, țara libertăților instituționalizate, în curtea de peste drum ar pune țiganii difuzoarele să urle manele la ora 2 noaptea, vecinii ar pune mâna pe telefon și ar chema poliția. La ei asta se cheamă spirit civic. La noi cei care dau telefon ar fi
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
ne vom găsi timp să așezăm poveștile una cu alta în măcar o săptămână de libertate într-unul din satele transilvane, cele cu care încep și se termină istoriile e-mailate, nu s-au putut împlini fiindcă am devenit tot mai instituționalizați, poate chiar mai domesticiți. Undeva, derbedeii din noi încep să se odihnească în pace. Ne mai întâlnim uneori pe colina ta din Cluj să împărțim puțină frumusețe așezată la țeserea între natură și cultură, „pentru două vorbe și-o cană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pentru a fi „eligibil” ca „manager” în proiecte bine plătite. „Menirea pedagogică” devine desuetă, iar educația cen trată pe student, o simplă retorică legitimatoare - sau, eventual, o inițiativă privată. În fine, tot sistemul derivă din și se justifică prin neîncredere instituționalizată. Prestigiul devine rating de fiecare zi, competența trebuie justi ficată cotidian. Nimeni nu e mai presus de audit - ceea ce înseamnă însă și că fiecare trebuie să poată combate, permanent și în termeni de audit, prezumția nerostită de impostură. Sînt auditat
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
a istoriei noastre... Nu toate sînt echivalente și fiecare are sens în funcție de un proiect sau altul de societate. Altfel spus, ca întotdeauna, memoria (și uitarea...) trecutului se află în slujba valorilor prezentului și se înscrie într-un discurs identitar : „memoria instituționalizată ajunge întotdeauna pe făgașul identității”, spunea un specialist în memorie socială. Dar care este actualmente acest „discurs identitar” sau măcar care sînt variantele sale mai coerente și consecvente ? Este greu de spus, dar pot fi identificate cîteva laitmotive în politicile
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
asistență și suport pentru toate categoriile de beneficiari; sprijin și orientare pentru integrarea, readaptarea și reeducarea profesională; îngrijire social-medicală pentru persoanele aflate în dificultate, inclusiv paleative pentru persoanele aflate în fazele terminale ale unor boli; mediere socială; consiliere în cadru instituționalizat, în centre de informare și consiliere; orice alte măsuri și acțiuni care au drept scop menținerea, refacerea sau dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie socială. Serviciile de îngrijire social-medicală reprezintă un complex de activități care se acordă
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
componență două servicii cu următoarea structura: 1. SERVICIUL DE EDUCAȚIE are în componență: * ofițer instructor jurist * 1 ofițer instructor profesor * 1 ofițer sociolog * educatori * 1 monitor sportiv * 1 preot capelan * agenți tehnici Programe și activități: > program de adaptare la viață instituționalizata a noilor depuși în penitenciar; > activități de școlarizare în cadrul școlii gen. 41 cu clasele I-VIII din penitenciar, aparținând Ministerului Educației și Cercetării; școală mai organizează cursuri de pre-profesionalizare în tâmplărie și zidărie pentru absolvenții a opt clase; > cursuri de
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
fotografii, adrese de contact,) 4.3.2.4 Specificul practicii de specialitate în unitățile de detenție Obiectivele practicii de specialitate în cadrul penitenciarului de maximă siguranță Iași: 1) Familiarizarea studenților cu activitățile specifice Penitenciarului de Maximă Siguranță: > adaptarea deținuților la viață instituționalizata; > pregătirea școlară și profesională a deținuților (sau, după caz, completarea pregătirii); > reabilitarea comportamentală și cultivarea respectului condamnatului față de propria persoană; > dezvoltarea mijloacelor de exprimare și a capacității de a comunica ale deținuților; > asistență și monitorizare în vederea reintegrării socio-profesionale post-executorii. 2
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
științifică, relația cu societatea, sub aspectul său structural, are o relativă autonomie și are, forma logică a oricărui proces de cunoaștere: -fundamente teoretice, -sferă obiectuală (elemente structurale și funcționale ale domeniului culturii), -dinamică socială a acestui domeniu și cadrul său instituționalizat, -metode și tehnici de cercetare normativă a culturii sportive. Cultura sportivă „interesează” mai multe științe: filosofia, antropologia, etnologia și etnografia, etica, estetica, istoria, lingvistica, arheologia etc., iar criteriile proprii de diferențiere a obiectului culturii sportive sunt complexe. Ca fenomen al
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
analiză, rezultate ale culturii. Arta, ca formă a conștiinței sociale și ca formă de activitate cultural-umană specifică vieții sociale, materiale și spirituale, se caracterizează printr-o relativă autonomie în câmpul culturii. Prin geneza, structura și funcțiile sale, prin formele sale instituționalizate, prin diversitatea de genuri și forme sub care se manifestă, prin schimburile permanente pe care le are cu societatea și natura, arta¸ ca mijloc de reflectare prin imagini și transformare a realității sociale, și-a constituit domeniul său relativ autonom
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
asemenea, prin deșteptările succesive ale nivelurilor de conștiință superioare mentalului uman, dar accesibile prin perseverența efortului interior, care presupune atenție, concentrare, meditație, rugăciune, contemplație, extaz, structurate pe efort fizic. Pe de altă parte, inițierea care are loc într-un cadru instituționalizat, cum este cazul în sport, de exemplu, reprezintă o continuitate a experienței umane din viața cotidiană, care presupune meditație și perfecționare fizică. Acest progres are loc în funcție de puterea de înțelegere a realității și de capacitatea de a-i înțelege legile
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
țările vestice aflate într-un areal economic favorabil își diversificau oferta, zonele central europene sau cele din est prefigurau apariția primelor muzee. Cu excepția SUA și a Europei de Vest, nu se poate vorbi la această dată de un sistem muzeal instituționalizat, cazul Statelor Unite ale Americii fiind oarecum diferit față de situația din Europa. Primele forme de muzee sînt cele publice spre deosebire de spațiul european în care muzeele au apărut ca urmare a comasării unor colecții particulare -, iar din perspectiva educațională, apare conceptul de muzeu pentru
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în programe, care întrevăd o minimă posibilitate de libertate, de alegere, reamintind în acest context metafora lui Bourdieu: "omogenizate și ritualizate"11. O altă componentă este reprezentată de educația nonformală. Aceasta reunește ansamblul acțiunilor educative care se desfășoară în cadru instituționalizat, în afara sistemului de învățămînt și care are drept scop completarea și întregirea educației formale. Principalele instituții în care se infăptuiește acest tip de educație sînt muzeele, teatrele, asociațiile culturale sau bibliotecile. Acțiunile incluse aici se caracterizează printr-o mare flexibilitate
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
conduce la derapaje, în sensul dezvoltării unei culturi marginale, limitate. Este îndreptățită, în acest sens, îngrijorarea multor specialiști, potrivit cărora în mare parte fenomenul contraculturii se manifestă pin respingerea mai mult sau mai puțin conștientă a normelor și valorilor culturii instituționalizate sau a inadecvării sensurilor educației nonformale la realitate. Ultima formă educațională este cea informală, aceasta presupunînd totalitatea influențelor educative ce se exercită în mod spontan asupra personalității umane. Educația informală furnizează o sensibilizare a individului prin contactul cu mediul înconjurator
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
fost identificată ca fiind rezultatul cheie care facilitează învățarea atractivă și relevantă pentru individ. Această perspectivă este în acord cu declarația de la Copenhaga din noiembrie 2002 privind procesul european de validare a învățării nonformale și informale; necesitatea unui parteneriat cultural, instituționalizat, între școală și muzeu, prin elaborarea unei strategii la nivel național în privința activităților școlare și a celor de pedagogie muzeală, în condițiile prevăzute de Legea nr. 182 / 2000 și Legea nr. 311 / 20035; adecvarea conținuturilor educaționale prin reformularea principiilor de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]