44,438 matches
-
privește compartimentul pentru statele membre în cadrul programului InvestEU, semnat la București la 18 mai 2022 și la Bruxelles la 24 mai 2022 EMITENT GUVERNUL ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 974 din 6 octombrie 2022 Având în vedere: – necesitatea instituirii cu celeritate a cadrului legal pentru intrarea în vigoare a Acordului privind garanția reciprocă emisă de România în favoarea Uniunii Europene, semnat la București la 2 iunie 2022 și la Bruxelles la 4 iulie 2022, în legătură cu Acordul de
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 135 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260210]
-
Acordul de contribuție dintre România și Uniunea Europeană în ceea ce privește compartimentul pentru statele membre în cadrul programului InvestEU, pentru a permite Comisiei Europene, conform Regulamentului (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1.017, să încheie potrivit planificării acesteia, începând din septembrie-octombrie 2022, acordurile de garanție cu partenerii de implementare desemnați (Fondul European de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) în vederea
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 135 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260210]
-
nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, prin care se instituie mai multe criterii de departajare între candidați, sunt nelegale. Consideră că dispozițiile art. 46^3 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești sunt nelegale pentru următoarele considerente: a) Instituirea de criterii de departajare între candidații pentru profesia de executor prin dispoziția legală criticată s-a realizat cu exces de putere de către pârât ca urmare a depășirii competenței stabilite prin art. 21 alin. (2) din Legea nr. 188/2000, potrivit
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
prin art. 21 alin. (2) din Legea nr. 188/2000 Ministerul Justiției a fost abilitat doar să adopte norme privind condițiile de desfășurare a examenelor, iar nu să instituie criterii de departajare a solicitanților de accedere în profesia de executor. ... b) Instituirea criteriilor de departajare prin art. 46^3 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 determină o restrângere a dreptului prevăzut de art. 15 lit. g) teza finală din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, fapt ce este de natură a
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
o restrângere a dreptului prevăzut de art. 15 lit. g) teza finală din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, fapt ce este de natură a contraveni art. 53 din Constituție și art. 8 din Convenția europeană a drepturilor omului. Prin instituirea unor restricții ale dreptului de acces la profesia de avocat pe considerente de domiciliu se încalcă principiul proporționalității prevăzut de art. 8 din CEDO și art. 53 din Constituție, întrucât nu este respectată exigența ca respectiva „cerință să fie necesară
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
democratică“. În plus este de constatat că prin art. 15 lit. a) din Legea nr. 188/2000 se instituie doar cerința ca executorul să aibă domiciliul în România, iar nu pe raza localității unde se desfășoară activitatea de executare silită. ... c) Instituirea criteriului „alte aspecte relevante“ prin art. 46^3 pct. 4 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 încalcă cerințele de claritate și de previzibilitate a legii, impuse prin art. 1 din Constituție. În jurisprudența Curții Constituționale s-a reținut că
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
asemenea, norma juridică trebuie să reglementeze în mod unitar, uniform, să stabilească cerințe minimale aplicabile tuturor destinatarilor săi“ (Curtea Constituțională, Decizia nr. 637/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2005, pct. 34). Prin instituirea criteriului mai sus menționat se încalcă cerința de previzibilitate a legii impusă prin art. 1 din Constituție, în condițiile în care nu se poate cunoaște de către solicitanții pentru accesul la profesia de executor care sunt celelalte aspecte relevante utilizate
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
în ceea ce privește numirea fără examen a persoanelor cu vocația ocupării profesiei de executor judecătoresc s-a adăugat în mod evident dispozițiilor legale primare, în condițiile în care prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 188/2000 nu permiteau instituirea unor criterii de departajare, ci doar procedura de desfășurare a concursurilor/examenelor. În consecință, atâta vreme cât legiuitorul a prevăzut în mod expres în cuprinsul dispozițiilor art. 15 lit. g) din Legea nr. 188/2000 condițiile în care există vocația anumitor persoane
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
expres în cuprinsul dispozițiilor art. 15 lit. g) din Legea nr. 188/2000 condițiile în care există vocația anumitor persoane de a fi scutite de examen pentru accederea în profesia de executor judecătoresc, nu poate fi lăsată la latitudinea legiuitorului secundar instituirea unor alte criterii și procedura de urmat în privința acestor persoane, eventuale alte condiții trebuind a fi stipulate în corpul legii. Analizând considerentele primei instanțe referitoare la caracterul practic al instituirii unui criteriu legat de domiciliul persoanelor cu vocație la
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
judecătoresc, nu poate fi lăsată la latitudinea legiuitorului secundar instituirea unor alte criterii și procedura de urmat în privința acestor persoane, eventuale alte condiții trebuind a fi stipulate în corpul legii. Analizând considerentele primei instanțe referitoare la caracterul practic al instituirii unui criteriu legat de domiciliul persoanelor cu vocație la accederea în profesia de executor judecătoresc fără examen și la împrejurarea conform căreia există un număr limitat de posturi pentru aceste persoane, Înalta Curte le consideră de asemenea nerelevante, neputându-se
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
pârâtul a precizat că, contrar susținerilor reclamantului, se exceptează de la portul măștii persoana care desfășoară activități fizice intense, conform art. I pct. 2 lit. c) din anexa la Ordinul ministrului sănătății și al ministerului afacerilor interne nr. 874/81/2020 privind instituirea obligativității purtării măștii de protecție, a triajului epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 pe durata stării de alertă. A susținut pârâtul că Institutul Național de Sănătate Publică a emis mai multe puncte de vedere
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
vigoare a O.U.G. nr. 192/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1042 din 6 noiembrie 2020, începând cu data de 6 noiembrie 2020, art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 în forma modificată, a reglementat posibilitatea instituirii obligației de purtare a măștii de protecție în spațiile publice, fără a se mai face vreo distincție în funcție de felul acestor spații - închise sau deschise. Prin urmare, începând cu data de 6 noiembrie 2020 (data intrării în vigoare a
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
în spațiile publice, fără a se mai face vreo distincție în funcție de felul acestor spații - închise sau deschise. Prin urmare, începând cu data de 6 noiembrie 2020 (data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 192/2020) până în prezent, posibilitatea instituirii obligației de a purta mască de protecție în spațiile publice, inclusiv în cele deschise, pe durata stării de alertă, este prevăzută ca atare de lege, respectiv de art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020, astfel cum a fost modificat
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
lit. d) și art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 s-a statuat: „se instituie obligativitatea purtării măștii“. În opinia reclamantului, prin această formulare, Guvernul României a dispus purtarea măștii prin omiterea în mod intenționat și fraudulos a oportunității instituirii sau neinstituirii acestei obligativități care aparține numai ministrului sănătății și MAI. Astfel, prin adoptarea acestui articol s-a folosit un artificiu legislativ care să eludeze prevederile din Ordinul nr. 874/81/2020 în sensul că obligativitatea purtării măștii „s-a instituit“ în toate
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
măsurile atacate, fără posibilitatea de contestare a acestor măsuri, apare ca fiind cel puțin excesivă și arbitrară. Reclamantul a învederat că la data de 12 aprilie a formulat plângere prealabilă prin care a solicitat revocarea tuturor hotărârilor de Guvern pentru instituirea și prelungirea succesivă a stării de alertă. Reclamantul a precizat că cererea de suspendare este admisibilă, nefiind incidente în cauză dispozițiile art. 5 alin. (3). A susținut că, pe perioada stării de alertă, Ministerul Sănătății nu a emis niciun ordin
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
respectiv. A concluzionat reclamantul că aceste condiții nu sunt respectate de măsura purtării măștii de protecție în toate spațiile publice, deci și deschise. În opinia reclamantului, analizând dispozițiile Legii nr. 55/2020, aceasta nu întrunește cerințele de calitate a legii pentru instituirea prin acte normative emise de instituții publice ce au rol de punere în executare a legii a obligativității purtării măștii de protecție în toate spațiile publice, deci și cele deschise, astfel încât nu poate constitui temei pentru o ingerință adusă
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
modifică și va avea următorul cuprins: a) obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă; ... ... Concluzionând, Curtea reține că modificarea adusă de O.U.G. nr. 192/2020 a condus la instituirea obligativității purtării măștii inclusiv în spațiile publice deschise. În privința constituționalității O.U.G. nr. 192/2020 s-a pronunțat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 50/15.02.2022, prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2020 pentru
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
reține astfel că, potrivit art. 5 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 55/2020, printre măsurile pentru asigurarea rezilienței comunităților se regăsesc și măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu. De asemenea, conform art. 5 alin. (3) lit. a) din același act normativ, printre măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc sunt reglementate și restrângerea sau interzicerea organizării și desfășurării unor mitinguri, demonstrații, procesiuni
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
natură să atragă nevalabilitatea hotărârii de Guvern, întrucât, așa cum reiese din preambulul actului normativ, acesta a fost emis: „Ținând cont de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei, aprobată cu completări prin Legea nr. 20/2020, cu completările ulterioare, precum și de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
mai reține că, potrivit art. 5 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 55/2020, printre măsurile pentru asigurarea rezilienței comunităților se regăsesc și măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu. De asemenea, conform art. 5 alin. (3) lit. a) din același act normativ, printre măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc sunt reglementate și restrângerea sau interzicerea organizării și desfășurării unor mitinguri, demonstrații, procesiuni
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
nu a notificat Secretariatul General al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Reclamantul susține că, deși România a notificat Secretariatul General ONU că va restrânge temporar drepturi și libertăți fundamentale pe perioada stării de urgență, nu a urmat aceeași procedură și pentru instituirea stării de alertă. Curtea reține că, potrivit 15 alin. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, „Orice înaltă parte contractantă ce exercită acest drept de derogare îl informează pe deplin pe secretarul general al Consiliului Europei
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență. Articolul I Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO eTransport și de abrogare a art. XXVIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 132 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259798]
-
Secții de terapie intensivă pentru nou-născuți, aferent Planului național de redresare și reziliență EMITENT MINISTERUL SĂNĂTĂȚII Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 978 din 7 octombrie 2022 Având în vedere prevederile Regulamentului (UE) 2020/2.094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 și ale Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și
ORDIN nr. 2.901 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260238]
-
din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 și ale Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, luând în considerare prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și
ORDIN nr. 2.901 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260238]
-
de stat în cadrul acestei scheme se face în temeiul art. 38 - Ajutoare pentru investiții în favoarea măsurilor de eficiență energetică, din Regulamentul (UE) nr. 651/2014. (2) Prezenta schemă este elaborată în conformitate cu Ordonanța de urgență nr. 112/2022 privind instituirea unor măsuri pentru stimularea investițiilor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile în domeniul eficienței energetice, resurselor regenerabile de energie pentru întreprinderi mari și întreprinderi mici și mijlocii, energiei verzi din surse regenerabile destinate autorităților publice locale, precum și unele măsuri
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 27 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259737]