2,850 matches
-
poate fi pozitivă sau negativă, în funcție de natura sau coloratura emoțională a situației școlare. De exemplu, o măsură nedreaptă luată de institutor/ profesor poate genera o tensiune afectivă la nivelul întregii clase cu efecte deteriorante asupra relațiilor de colaborare dintre institutor/profesor și elevi. Tot astfel, o stare de încordare afectivă între elevi produce dificultăți de integrare, organizare și control ale colectivului de elevi. „O comportare rigidă, lipsită de tact și înțelegere, de o minimă capacitate empatică, excesiv de punitivă (eventual) poate
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
Există și părinți care așteaptă ca elevii să meargă la școală, lipsindu-se de orice responsabilitate față de evoluția lui anterioară. În cazul acesta, ei consideră că odată ajunși la școală, copiii sunt datori să învețe ce le este predat de institutori/profesori, datoria de părinți fiind exclusă. Alteori, cauza frustrării elevului stă în distanța prost înțeleasă pe care părinții, dintrun motiv sau altul (lipsa de timp, autoritate prost înțeleasă, indiferență, egoism), o creează. Frământat de problemele din viața școlară și extrașcolară
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
de viață adecvat trebuințelor bio-psiho-sociale ale persoanei elevului, cât și condițiile unei optime realizări a procesului instructiv- educativ în familie și în școală . III 2. Cauze provocate de unele deficiențe în activitatea școlară III 2. 1. Cauze ce afectează relația institutor/profesor-elev La ceea ce primește elevul din familie se adaugă ceea ce îi dă televizorul, cinematograful, strada, grupul de prieteni, dar, mai ales, școala. Prin normele și constrângerile pe care le implică, școala poate genera, pentru elevii cu reactivitate emoțională crescută, numeroși
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
prieteni, dar, mai ales, școala. Prin normele și constrângerile pe care le implică, școala poate genera, pentru elevii cu reactivitate emoțională crescută, numeroși factori frustranți și anxiogeni. Integrarea în ritmul de lucru al clasei, aprecierile nedrepte sau prea severe ale institutorului/profesorului, trecerea de la o treaptă de învățământ la alta etc., toate acestea pot constitui prin efortul de adaptare pe carel reclamă, tot atâția factori frustranți și anxiogeni. Educatorii pot provoca și ei frustrări elevilor prin indiferența lor la ceea ce se
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
anxiogeni. Educatorii pot provoca și ei frustrări elevilor prin indiferența lor la ceea ce se petrece dincolo de aparențe: aceștia nu sunt interesați de sentimentele, trăirile, atitudinile elevilor față de obligațiile lor școlare. Lipsa de interes pentru trăirile elevului îi pune pe unii institutori/profesori în situația de a nu fi capabili să stabilească adevărata cauză a unui răspuns mai puțin bun dat de către elev la lecție. Ei reacționează stereotip, sancționând cu o notă mică randamentul scăzut al elevului, fără să-și dea seama
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
la lipsa de înțelegere și indiferență față de trăirile elevului se adaugă și o conduită dură din partea cadrului didactic care-l stigmatizează cu ușurință pe elev, îl critică: „Nai să realizezi nimic în viață!”, „Nu ești bun de nimic!” etc. Dacă institutorul/profesorul începe să repete destul de des aceste afirmații, elevul ajunge să le creadă și el, apărând astfel frustrarea, îngrijorarea și chiar insuccesul școlar. „Educatorul riscă, astfel, să încetinească sau chiar să stopeze creșterea/dezvoltarea discipolului, în chiar pofida efortului său-declarat
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
elevi a procesului de învățare ca o muncă alienantă, ce nu lasă loc pentru inițiativă sau ca o activitate neinteresantă, inutilă și lipsită de sens” (Druță, 2001, p. 163). O alta cauză a frustrării o reprezintă metoda de lucru a institutorului/profesorului la ore. Acesta lucrează doar cu elevii buni, cei slabi fiind abandonați chiar atunci când au nevoie de ajutor și stimulare. Elevul este o ființă activă, simte nevoia să facă ceva. Și o modalitate agresivă de evaluare și verificare poate
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
și aprecierea ce i se face de către educator. Pentru a determina efectele frustrante ale aprecierii școlare, trebuie studiat felul cum se reflectă în conștiința elevilor sistemul apreciativ al școlii, comportamentul unor profesori. Sursele de nemulțumire își au originea în comportamentul institutorului/profesorului, în imaginea deformată pe care elevul o are față de dascăl și cea a dascălului despre elev. Desigur, apariția unor neînțelegeri între institutor/profesor și elev nu este exclusă; adesea elevii pot interpreta anumite atitudini și comportamente ale cadrelor didactice
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
conștiința elevilor sistemul apreciativ al școlii, comportamentul unor profesori. Sursele de nemulțumire își au originea în comportamentul institutorului/profesorului, în imaginea deformată pe care elevul o are față de dascăl și cea a dascălului despre elev. Desigur, apariția unor neînțelegeri între institutor/profesor și elev nu este exclusă; adesea elevii pot interpreta anumite atitudini și comportamente ale cadrelor didactice altfel decât sunt intențiile acestora, deci în mod greșit. O sursă importantă de nemulțumire este datorată scăderii nivelului valoric. Venind din mediul rural
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
rural cu calificative/rezultate foarte bune, elevul se așteaptă în mod firesc ca performanțele sale să fie înalte. Obținând note mai mici, elevul este contrariat, dezorientat de performanțele sale școlare mai slabe, este nemulțumit, se simte frustrat și neînțeles de institutor/profesor, părinți și colegi, iar nivelul său de aspirație și conștiința de sine suferă o puternică distorsiune, cu toate consecințele de ordin afectiv pe care fenomenul le provoacă. Intrând într-un nou sistem de exigență, elevul este pus în situația
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
-și acorde nivelul de aspirație. Toate aceste tatonări și căutări sunt însoțite de stări tensionale uneori anxioase, de o atitudine negativă față de aprecierea profesorului. Pentru a înlătura unele experiențe pe care elevii le simt ca dureroase, este necesar ca institutorii/profesorii, părinții și chiar elevii înșiși să fie conștienți de existența acestui fenomen, pentru ca să-l depășească cât mai ușor. Elevii dificili se simt altfel tratați de către institutori/profesori: un număr însemnat de cadre didactice nu mânuiesc just sistemul de
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
unele experiențe pe care elevii le simt ca dureroase, este necesar ca institutorii/profesorii, părinții și chiar elevii înșiși să fie conștienți de existența acestui fenomen, pentru ca să-l depășească cât mai ușor. Elevii dificili se simt altfel tratați de către institutori/profesori: un număr însemnat de cadre didactice nu mânuiesc just sistemul de recompense și pedepse menit să asigure selecția și fixarea comportamentelor. Recompensa ieftină jignește și dezamăgește, anulând diferențele dintre performanțele negative și pozitive. Cercetătorii au studiat mecanismul condiționării operante
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
-și îmbunătăți randamentul școlar se demobilizează dacă eforturile lui nu sunt răsplătite, recompensate (laude, încurajări). De cele mai multe ori, pedepsele produc reacții emoționale negative cu efecte pe termen lung. Pentru că nu sunt ascultați de copii, pentru că aceștia nu se conformează stilului institutorului/profesorului unele cadre recurg chiar la metode fizice. Cercetările lui Irwin Hyman demonstrează că și o singură experiență dură de acest fel poate provoca frustrare și, mai târziu, o serie de simptome ale sindromului postraumatic de stres. „Elevul care continuă
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
de anxietate sau deprimare ori își pierde încrederea în adulți. Unii copii încep să facă în pat, să își roadă unghiile, să se bâlbâie, sau să aibă brusc, dureri de cap sau stomac. O altă situație este aceea în care institutorul/profesorul nu reacționează adecvat nici în cazul răspunsurilor bune ale elevilor și nici în cazul celor rele, nerespectând astfel un principiu fundamental al educației: încurajarea printr-o judicioasă folosire a formelor de întărire. Unii institutori/profesori se adresează școlarilor cu
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
situație este aceea în care institutorul/profesorul nu reacționează adecvat nici în cazul răspunsurilor bune ale elevilor și nici în cazul celor rele, nerespectând astfel un principiu fundamental al educației: încurajarea printr-o judicioasă folosire a formelor de întărire. Unii institutori/profesori se adresează școlarilor cu formulări ironice, chiar jignitoare, care au un efect frustrant asupra acestora, dezvoltându-le și întărindu-le atitudinile de evitare și opoziție. S-a constatat că balanța laudei și dojanei, așa cum este estimată ea de elevi
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
fie că se retrage în sine, refuzând să mai comunice, fie că reacționează violent la frustrare Jena, rușinea, umilirea, tind să dezorganizeze personalitatea copilului, duc la apariția unor stări psihice negative ca nesiguranța, ezitarea apoi pierderea încrederii și respectului față de institutori/profesori. În cazuri extreme, elevul refuză să coopereze cu institutorul/profesorul, chiar devine agresiv. Acești elevi își vor caută „satisfacția, mulțumirea în alte activități colaterale procesului de învățământ deoarece se știe că este necesară nevoia de răspuns afectiv din partea
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
fie că reacționează violent la frustrare Jena, rușinea, umilirea, tind să dezorganizeze personalitatea copilului, duc la apariția unor stări psihice negative ca nesiguranța, ezitarea apoi pierderea încrederii și respectului față de institutori/profesori. În cazuri extreme, elevul refuză să coopereze cu institutorul/profesorul, chiar devine agresiv. Acești elevi își vor caută „satisfacția, mulțumirea în alte activități colaterale procesului de învățământ deoarece se știe că este necesară nevoia de răspuns afectiv din partea celor din jur, alături de nevoia de autorealizare” (Iancu, 2000, p.
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
este necesară nevoia de răspuns afectiv din partea celor din jur, alături de nevoia de autorealizare” (Iancu, 2000, p. 148). Sentimentul de frustrare creează o atmosferă psihologică nefavorabilă pentru formarea și dezvoltarea copiilor atunci când cadrul didactic realizează o evaluare defectuoasă: a) institutorul/profesorul ia in considerare numai greșelile elevilor, pe care le sancționează numai cu note slabe; b) evaluează în funcție de calificativele luate la alte discipline; c) raportează elevii unul la celălalt: elevii mai bine pregătiți au toate șansele să fie, prin comparație
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
la alte discipline; c) raportează elevii unul la celălalt: elevii mai bine pregătiți au toate șansele să fie, prin comparație cu ceilalți, mai bine apreciați etc. Aceste notări pot genera și rămânerea în urmă la învățătură. Slaba preocupare a unor institutori/profesori pentru prevenirea și combaterea rămânerii în urmă la învățătură poate să ducă la frustrare. Când elevul este insuficient ajutat în familie, intervenția institutorului/profesorului este absolut necesară. Elevul care nu are succese și, datorită golurilor mari în cunoștințe, nu
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
apreciați etc. Aceste notări pot genera și rămânerea în urmă la învățătură. Slaba preocupare a unor institutori/profesori pentru prevenirea și combaterea rămânerii în urmă la învățătură poate să ducă la frustrare. Când elevul este insuficient ajutat în familie, intervenția institutorului/profesorului este absolut necesară. Elevul care nu are succese și, datorită golurilor mari în cunoștințe, nu întrevede posibilitatea de a ieși din situația în care se găsește; elevul care suportă zilnic observații critice din partea profesorilor, dispreț din partea colegilor, pedepse din partea
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
în pripă. Astfel, la sfârșitul anului școlar, dacă nu au note, elevii sunt bombardați cu lucrări, supuși stresului și suprasolicitării psihice. Suprasolicitarea psihică și tensiunea pe care o trăiesc școlarii este relevată și din supraîncărcarea programului, mai ales de către profesorii/ institutorii care, dorind să facă un bine elevilor le dau foarte multe teme, la clasă lucrează exerciții mai grele. Astfel, elevii se supun ca în fața unei autorități. Autoritatea greșit înțeleasă a institutorului/profesorului la lecții poate constitui un motiv de frustrare
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
relevată și din supraîncărcarea programului, mai ales de către profesorii/ institutorii care, dorind să facă un bine elevilor le dau foarte multe teme, la clasă lucrează exerciții mai grele. Astfel, elevii se supun ca în fața unei autorități. Autoritatea greșit înțeleasă a institutorului/profesorului la lecții poate constitui un motiv de frustrare. Una dintre sursele frecvente ale frustrării în mediul școlar o reprezintă greșelile didascogene, datorate îndeosebi autorității greșit înțelese. Influența educatorului nu se realizează, se știe, numai prin cunoștințele și tehnica sa
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
în cazul unui elev care manifestă atitudini indezirabile, cadrul didactic nu le ia în considerare, făcând prognoze negative asupra perspectivelor de viitor ale sale, elevul începând să se descurajeze. O altă situație care poate cauza frustrare este favoritismul practicat de institutori/profesori. Unii elevi asistă cum iau note mici față de alții care, deși nu au învățat, iau aceleași note, ceea ce reprezintă o greșeală metodică, psihopedagogică. O greșeală metodică care provoacă frustrarea este și aceea de a nu lăsa copilul să trăiască
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
mici față de alții care, deși nu au învățat, iau aceleași note, ceea ce reprezintă o greșeală metodică, psihopedagogică. O greșeală metodică care provoacă frustrarea este și aceea de a nu lăsa copilul să trăiască succesul. Aceste greșeli țin și de stilul institutorului/profesorului. Cercetările au arătat că există trei stiluri didactice: a) autoritar b) democratic c) permisiv sau laissez-faire Deși s-a demonstrat că stilul autoritar are eficiență în învățare, tot el este cel care poate cauza frustrări elevilor (institutorul/profesorul nu
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
de stilul institutorului/profesorului. Cercetările au arătat că există trei stiluri didactice: a) autoritar b) democratic c) permisiv sau laissez-faire Deși s-a demonstrat că stilul autoritar are eficiență în învățare, tot el este cel care poate cauza frustrări elevilor (institutorul/profesorul nu ține cont de părerea elevilor, impunându-și punctul de vedere; inițiativa și creativitatea elevilor sunt foarte mici, iar trăirile afective sunt foarte slabe; utilizează metodele didactice clasice: discurs personal, evaluare scrisă). Stilul democratic este opusul stilului autoritar: educatorul
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]