1,882 matches
-
Un om așteaptă răsăritul (1946Ă. Sunt stabilite mai întâi influențele, cu o pedantă precizie: Arghezi, Bacovia, D. Anghel, V. Voiculescu. Se decelează temele poetice individualizante: solidaritatea cu mediul natural, nostalgia vetrei țărănești, idealul socialist de viață colectivă, vibrația politicului. Este instructivă o observație de principiu a criticului: „Talentului, când există, nu i se opune nimic, nu-i rezistă nici un lacăt: este ca iarba fiarelor. De aceea „cînd astăzi asistăm la asaltul unei generații artificiale de poeți sociali sau politici, e bine
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
transparent, care citește cu aplicație și judecă mereu cu o cordialitate comprehensivă și în același timp exigentă cărțile autorilor mai vârstnici, de o seamă cu el sau mai tineri. În această ordine a ideilor, putem aprecia că a lăsat pagini instructive, unele de referință, despre G. Ibrăileanu, Mihail Dragomirescu, E. Lovinescu, G. Călinescu, Mihai Ralea, Tudor Vianu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu (marele său prietenă, D. Popovici, D. Murărașu, Camil Petrescu, Lucian Blaga, N. Davidescu, Eugen Ionescu, iar mai aproape de anii
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Nicolae Manolescu, Marian Popaă nu fac decât să confirme regula, Istoria din 1944 fiind și rămânând în acest context o excepție. Ne grăbim să spunem că este o excepție de marcă - o istorie literară de referință pentru specialiști, utilă și instructivă pentru cititorii obișnuiți. În cuprinsul lucrării, Șerban Cioculescu se ocupă de începuturile literaturii artistice (Vasile Cârlova, Gh. Asachi, I. Heliade Rădulescu, Costache Negruzzi, Grigore Alexandrescu, M. Kogălniceanu, N. Bălcescu, Al. Russo, Vasile Alecsandri, D. Bolintineanu, N. Filimon, Al. I. Odobescu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
o carte utilă și care deschide posibilități de cercetare într-un domeniu în general ignorat. Îi lipsește lui Vladimir Streinu un sâmbure de gratuitate care să ne dea iluzia că autorul și-a uitat măcar din când în când scopurile instructive.” 1 IV. ÎN OGLINZILE CRITICII ȘI ISTORIEI LITERARE Încă de foarte tânăr, Vladimir Streinu a avut parte de o critică receptivă. Cei mai importanți exegeți ai perioadei interbelice - E. Lovinescu, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu - sau aplecat asupra
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
de pornire primele două volume din cele cinci ale Paginilor de critică literară (cel de-al treilea a apărut, cum se știe - abia în 1974 și deci nu putea fi încă discutată. Articolul, generos în citate probante, este semnificativ și instructiv din cel puțin două motive. Mai întâi pentru că exegetul detectează la Vladimir Streinu o benefică discrepanță între afirmațiile teoretice și exercițiul critic aplicat. Grigurcu sesizează permanenta „corupere” a sforțărilor teoretice în „nebuloasa artei”. Ideea este reluată în termeni încă mai
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
iradiant al operei și spre un mereu altceva, obsedant, virginal, fremătător.”6 În suita de contribuții exegetice contemporane, unele aplicate și exacte, altele mai expediate și complezente și doar puține substanțiale ca densitate ideatică, paginile lui Lucian Raicu sunt profund instructive și pilduitoare din perspectiva exigențelor critice autentice: o sagacitate 1 op. cit., p. 127 2 op. cit., p. 128 3 op. cit., p. 129 4 loc. cit. 5 op. cit., p. 130 6 op. cit., p. 131 103 niciodată dezmințită, o aderență simpatetică la universul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
el își motivează delațiunile prin aceea că este intelectual și scriitor care trebuie să supraviețuiască” (vol.I, p.743Ă. Teribilă biografie! X Tabloul receptării critice a operei și personalității lui Vladimir Streinu este unul din cele mai diverse și mai instructive. Cu mijloace de investigație critică dintre cele mai variate, în varii modalități expresive, utilizând eseul, evocarea, nota confesivă, însemnarea memorialistică, articolul critic, recenzia, cronica literară, amintirea etc., criticii, eseiștii, istoricii literari, scriitorii cuprinși în acest capitol mărturisesc o reală prețuire
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
marea poezie românească și universală, Vladimir Streinu exprimă cazul fericit de automodelare statornică din unghiul exegezei, primenindu-și constant impresiile, împrospătându-și arsenalul interpretării, șlefuindu-și uneltele, tinzând neobosit spre conturarea acelui spațiu estetic definitoriu pentru fiecare operă cercetată. Profund instructiv și adesea revelator este și criticul de proză. Dacă privim o clipă lista autorilor români comentați, de la Odobescu și Hogaș la Liviu Rebreanu și Mihail Sadoveanu, de la Ionel Teodoreanu și Mircea Eliade la Marin Preda și D. R. Popescu, înțelegem
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
a ajutoarelor sociale a incidentei sarcinilor la adolescente, o mai mare stabilitate la locurile de muncă și creșterea ratei de absolvire a liceului. Capitolul III: Adaptarea școlară 3.1. Nevoia de adaptare la cerințele vieții școlare Adaptarea copilului la procesul instructiv educativ la noile condiții de viață, de mediu fizic și social din școală este o impresionantă cerință psihopedagogică și medico socială necesară menținerii și perfecționării integrității și (perfecționării integrității) echilibrului morfofuncțional, psihomoral și social al elevului. Este important ca fiecare
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
concepție piagetiană, adaptarea desemnează procesul de echilibru între asimilare și acomodare, intervenit în cadrul interacțiunii dintre om și realitatea înconjurătoare. Adaptarea școlară presupune compatibilitatea eforturilor, a dificultăților cu capacitatea elevului, cu probabilitatea subiectivă a realizării sarcinilor școlare. Concordanța dintre cerințele obiectivelor instructive și răspunsul comportamentului elevului față de ele reprezintă condiția de bază a adaptării. Esența adaptării școlare constă în ajustarea informativă a produsului instructiv-educativ, pe de o parte, și a caracteristicilor și trăsăturilor de personalitate ale elevului, pe de altă parte. Dar
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
cerințelor de viteză și precizie în executarea temelor școlare, ritmul de lucru este încetinit, adesea anarhic. în sistemul condițiilor perturbante ale adaptării școlare incipiente pot figura dereglări și ale abilităților intelectuale, logice ce definesc potențialul de asimilare a unor conținuturi instructive. Astfel copiii maturi școlari intensitatea (concentrarea volumulă atenția precum și mobilitatea, distribuția acestuia în situații problematice sunt sub limita celorlalți aflați la același nivel de instruire. Instalarea precoce a oboselii atrage după sine și scăderea vigilenței, flexibilitatea comportamentului ceea ce reduce capacitatea
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
corectă. La copilul cu dificultăți de adaptare limbajul este stigmatizat din cauza volumului sărac al vocabularului și al tulburărilor de vorbire. Capacitatea de comprehensiune este slabă. Caracterul veridic al deosebirilor dintre elevii cu dificultăți de adaptare și cei adaptați optim solicitărilor instructivi educative sunt confirmate de către cadrele didactice cărora li s-a cerut informații despre caracteristicile psihopedagogice individuale implicate în procesul adaptării școlare. Acestea se referă la particularitățile capacității de învățare, la nivelul de organizare a activității, nivelul deprinderilor școlare. Elevii cu
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
progresivă a calității acestora determină implicații de ordin social cu repercusiuni asupra calității vieții. Școala prin destinația și rolul său asigură cadrul adecvat în care se desfășoară un complex de formare a elevilor, sub cele doua laturi ale sale: cea instructivă și cea educativă. O cerință deosebit de importantă pentru orice demers didactic constă în pregătirea elevilor cu o concepție și conduită ecologică bună, obiectiv de mare actualitate și importanța pentru calitatea vieții. Apărarea mediului înconjurător devenind un exercițiu de practică socială
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vasiliu Violeta, Rojezuc Cristina – Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1193]
-
1986, 8; Irina Petraș, Cântec despre țară, ST, 1987, 12; Aurel Martin, „Cântec despre țară”, RL, 1988, 18; Emil Manu, Sub Ursa Mare, RL, 1988, 50; Stolnicu, Printre scriitori, 137-139; Dicț. scriit. rom., I, 249-251; Z. Ornea, Memorialistică savuroasă și instructivă, RL, 1999, 11; Daniel Cristea-Enache, O altă respirație, ALA, 1999, 477; Popa, Ist. lit., II, 359-360; Săndulescu, Memorialiști, 298-304. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
Fala Oprișenilor, publicate între 1913 și 1916, sunt neconcludente. Mai pe măsura posibilităților sale erau însemnările de călătorie incluse în două cărți, Peste Dorna și Pe căile profeților, care, fără să exceleze prin ceva, au constituit o lectură atractivă și instructivă la vremea apariției lor. Cea dintâi a fost, de altfel, distinsă cu Premiul Societății Scriitorilor Români, iar cealaltă, cu Premiul „Năsturel-Herescu” al Academiei Române, imediat după război fiind reeditată, deși cu puțin înainte autorul fusese acuzat de plagiat. SCRIERI: Pamfil Șeicaru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286213_a_287542]
-
măcar claritatea clasică a limbii și a stilului, care mai poate fi regăsită la Demostene, copia spontană, fără nici un artificiu retoric, de imagini și frumoase asemănări, măreția expozițiunii, mereu amplă, bogată, mereu nouă și cu toate acestea, mereu accesibilă și instructivă. Ioan știe să profite de orice ocazie și orice mișcare pentru a trage învățăminte de utilitate spirituală pentru ascultători. Caracteristica Sfântului Ioan este cu certitudine aceea a unui mare orator. Cea mai mare parte a operei sale o reprezintă predicile
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
jucătorului care are încredere totală în abilitățile lui de a reuși. I.9 Rolul profesorului în pregătirea echipei reprezentative I.9.1 Profesor - antrenor „Antrenorul este omul cu înaltă calificare ce contribuie printr-un sistem complex de măsuri și acțiuni instructiv - educative (armonios împletite) la perfecționarea psihofizică a unor sportivi sau echipe. Dirijând metodic un proces laborios, îi conduce spre realizarea performanțelor sportive înalte, contribuind la formarea lor morală și fizică, la conturarea unei puternice și complete personalități”. Pentru a defini
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
capacității imaginative. O altă categorie sunt capacitățile din sfera perceptivă, care înseamnă apelarea, asimilarea și operarea cu cantități masive de informații diverse, care să fie sistematizate și clasate, pe măsură ce sunt primite. Capacitățile psihomotrice ajută antrenorul mai ales în demersul său instructiv, deoarece el trebuie să reproducă sau să demonstreze o serie de mișcări și acțiuni, fiind de multe ori model pentru cei pe care îi antrenează. De aceea , el trebuie să dovedească orientare, coordonare, stabilitate și echilibru în mișcări. Abilitățile sunt
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
naturii lor, autoarea limita rolul profesorului la acțiunea de organizare a mediului educativ care permitea manifestarea liberă. Pentru Elle Key, școala viitorului era o instituție mixtă, cu programe școlare constituite prin gruparea unor discipline de învățământ și cu un proces instructiv dominat de activitatea individuală a elevilor și contactul nemijlocit cu realitatea. În cadrul noii orientări pedagogice s-au individualizat școala practică și școala activă. Prima direcție, reprezentată de personalități de marcă ale pedagogiei universale, punea accent pe latura practică a activității
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
Pedagogia secolului XX, a peste 60 de titluri. Lucrările, traduceri sau opere ale unor pedagogi români au avut meritul de a informa despre evoluțiile din pedagogia universală. În noul context, Ioan Cerghit a adus o contribuție esențială la dezvoltarea sistemului instructiv educativ prin analiza competentă și documentată a metodelor de învățământ, raportată la pedagogiile directive și non-directive care le fundamentează. După 1989, în pedagogia românească s-au făcut eforturi considerabile pentru anularea pe de o parte a ravagiilor provocate de sistemul
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
didactic și aplicate în activitatea școlară sau extrașcolară. Metodele se compun din procedee de operare standardizate care pot fi selectate, combinate și folosite în funcție de nivelul și interesele elevilor. Alegerea lor nu este aleatoare, ci trebuie să se subordoneze conținutului procesului instructiv, particularităților de vârstă și psihice ale elevilor. Succesul aplicării unei metode de învățare clasică sau modernă depinde de mijloace de învățământ, de competența și de experiența didactică a profesorului. Metodele didactice îndeplinesc funcții cognitive, formativ-educative, instrumentale și normative. Ele permit
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
să fie însușiă; * forma de organizare a muncii; * axa de învățare; receptare - descoperire; * originea schimbării produse elevilor. Din perspectivă istorică metodele sunt tradiționale (clasice) și moderne. După sfera de aplicabilitate ele pot fi particulare (folosite în anumite faze ale procesului instructiv educativ sau la anumite discipline) și generale. Metodele sunt verbale sau intuitive în funcție de modalitatea de prezentare a cunoștințelor și pasive sau active în funcție de modul în care angajază elevii. Ele pot avea funcția didactică principală de predare-comunicare, de fixare consolidare și
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
nemotivat învățătorul C. Bostan de la Școala Bașeu care avea de tratat subiectul Religia pentru copii-recenzie asupra lucrării d-lui Nisifoianu. S-a tratat subiectul de către d-l Alexandru Ciubotaru. în ședința publică, în orele de după masă s-a executat o instructivă și foarte frumoasă serbare școlară de către copiii Școalei Alba-Hudești sub conducerea învățătorului Vasile Turic. Serbarea a avut un succes desăvârșit . Subrevizor școlar,I.Niculiu. La 2 martie 1900, revizorul școlar al județului Dorohoi a hotărât înființarea primelor cercuri culturale. La
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
s-ar produce modificări în câmpul documentelor școlare (planuri de învățământ, programe, manuale), al proiectării și al evaluării. Rolul școlii în destinul creativității e amplu comentat în lucrările de creatologie. Întrebarea care se articulează ca un laitmotiv este dacă procesul instructiv - educativ prestat în școala contemporană servește sau nu cauza creativității. “Din păcate, tonalitatea care predomină în descrierea atmosferei școlare este nu numai sceptică, ci de-a dreptul corosivă” (Anca Munteanu, 2004, p. 125) câteva opinii în acest sens sunt: după
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
manifestă și dincolo de cadrele acesteia: cadrele didactice trebuie să cunoască potențialul fiecărui elev, să știe să vadă manifestările creative ale elevilor nu numai în timpul orelor de clasă, ci și în activitățile extrașcolare, etc. M., Țurcaș a identificat creativitatea în procesul instructiv - educativ sub două forme: capacitatea de a dezvolta gândirea creatoare și independentă a elevilor; flexibilitatea în munca pedagogică proprie a profesorului. (M., Țurcaș, 1970, p. 81). Gândirea creatoare are nevoie de un material bogat cu care să opereze și care
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]