2,101 matches
-
se dă în lături de la o comparație cu perioada nazistă pentru a obține anularea acestei decizii. Într-un discurs citit de Bernard-Henri Lévy la o manifestație organizată în acest scop, el declară: Există în cuvântul "boicot" o conotație sinistră și insuportabilă de care virtuoșii birocrați din consiliul de administrație de la Paris-VI și-ar fi dat seama dacă ar avea cât de cât memorie și cunoștințe. Pe 1 aprilie 1933, naziștii au decretat, pe tot teritoriul Germaniei, boicotul firmelor și comercianților
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
dreaptă hojmalăul l-a prins pe Alfaro de ceafă și-l strînge ca într-o menghină. Fața acestuia s-a congestionat, dar el rîde supus, prostește. Cu o mînă încearcă timid să-și slăbească strînsoarea, care începuse să-i fie insuportabilă. Lasă-mă, altfel nu-ți spun nimic... Bine, Tirbușon, dar dacă nu-i interesant, să știi că deja mă furnică laba... Lui Alfaro i se pusese porecla de Tirbușon pentru că putea scoate un dop de bere cu dinții. Băiatul își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
care mai de care mai înspăimîntătoare, mai groaznice. Fiare contorsionate transformate în capcane ale morții, sînge și suferință, lacrimi și, uneori, infirmități instalate definitiv. Neatenții de o clipă, riscuri asumate din inconștiență, bravuri pubertine, încrederea în nemurire, toate provoacă dureri insuportabile sau chiar încheierea socotelilor cu lumea asta. Dar puțini știu că, uneori, accidentele de circulație provoacă dureri mai mari chiar și decît cele provocate de moarte. Domnul Carlos Javier Gómez a terminat strălucit facultatea de electronică și era un tînăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de a pune capăt umanității. Este greu de precizat cauza Potopului în tradiția mesopotamiană. Anumite aluzii lasă să se înțeleagă că zeii au luat această decizie din cauza "păcătoșilor". După o altă tradiție, mânia lui En-lil a fost provocată de zgomotul insuportabil al oamenilor 16. Totuși, dacă se examinează miturile care, în alte cazuri, anunță Potopul ce va să vină, se constată că motivele principale ale diluviului se află atât în păcatele oamenilor cât și în decrepitudinea Lumii. Prin simplul fapt că
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
că acest joc pueril început în glumă a avut un efect real asupra opiniei? Cum se face că palavragiii de la 1730 au devenit pontifi, paradoxurile de salon au devenit sisteme, reuniunile libertinilor ședințe ale republicii literelor, această agreabilă alegorie o insuportabilă realitate și filosofismul o regulă de conduită practică? Cum această boare de gîndire socializată s-a transformat în uragan, răsturnînd întregul edificiu social al unei națiuni?" Istoric catolic, militant ultra, Cochin se voia sociolog pe față. Taine nu putea deci
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mine, dar, într-adevăr, aveam un unchi care divorțase. Șăfu mă trăgea de tricou, hai să mergem, hai că se dă tâmpita în stambă. Părea că îi producea silă femeia. De fapt, așa se purta cu oricine, parcă o duhoare insuportabilă îi muta nasul din loc. Am plecat, ne-am despărțit, el a aruncat același „hai, pa“ efeminat, care atunci mi s-a părut că îl mai umaniza puțin. Făcuse o alegere bună cu formula asta. Ne-am despărțit și ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
trompete isterice și vreun țambal iresponsabil, o tobă delirantă și un pian complexat. Dacă pe unii scriitori pe care-i citesc nu-i pot asocia cu un fond muzical, dacă nu-i pot încadra undeva, acei scriitori devin pentru mine insuportabili, dificil de citit. Nuli. Așadar, pe undeva, fluierând, io încerc să-mi găsesc un ritm al meu. Și nu doar io. 19. Meta-viață Io sunt un om bun, sau nu foarte rău, dar vă rog să mă credeți, înainte să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
bine. Daniel Dimitriu ține să mă prezinte în "Convorbiri... (literare n. red. )", i-a dat Lucian (Vasiliu n. red.) poeme, eu am uitat să-i trimit. În almanahul TRIBUNA voi răspunde la o anchetă. Aștept vara. Frigul e un căpcăun insuportabil (de parc-ar exista și căpcăuni suportabili). Femeile mă caută că-s "poet", uitînd că-s bărbat. Disperări amînate. Tu ce mai faci, ce mai crezi, ce mai scrii?! Salutări pentru Val! Am să trec într-o zi și prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
noi veniți, acum are idei exact opuse celor dinainte! Ce idiot! În afiș, superblegul celălalt, bîta W.C. Tudor, dă note, îl prezintă la rubrica aia debilă Gîgă pe fostul lui confident Sorescu C. Bieții! Acum se egalizează! Îi găsesc totalmente insuportabili! Cum să fii amic cu asemenea ianuși de două parale?! Radu G. Țeposu excelent în cele două intervenții loiale (în FLACĂRA și TRIBUNA) contra celor doi nătăfleți! I-am scris, salutînd vorbele sale! Și cînd am stat o noapte cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
acum. Încă n-am trimis lucrările acelea la facultate, le voi trimite în aceste zile! Sînt obosit și nu pot face nimic serios. Prostia unora mă îngrozește, nu știu uneori ce să fac, cum să mă apăr!? Și frigul ăsta insuportabil! Bine c-ai primit ORIZONT-ul! Mă bucur că Țeposu (Radu G. n. red.) a scris de tine! N-am citit, n-am cum! În prozo-harababura lui Dan David, "Șarpele cu clopoțeii furați" (pe care mi-a trimis-o acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Panacea și pe toți zeii și zeițele, pe care îi iau ca martori, că voi îndeplini acest jurământ și poruncile lui, pe cât mă ajută forțele și rațiunea..." Momentul doi era golirea scuipătorilor și spălarea lor. Era îngrozitor, de-a dreptul insuportabil! Obiectele acestea erau niște vase având dimensiunea unor castroane țărănești, confecționate din tablă zincată, prezentându-se sub forma a două modele: cu picior, adică situate în partea superioară a unei tije metalice înaltă de un metru, și modelul numărul doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
buluceau rotocoale de fum surprinsă într-un măreț, fantastic și inegalabil elan maratonist pe șinele strălucitoare de oțel, spărgând distanțele și anulând forța gravitațională, asemenea navelor spațiale. O, ce frumos ar fi fost! Din păcate, realitatea este cu totul diferită, insuportabilă și revoltătoare, C.F.R.-ul fiind de multă vreme sinonimul și echivalentul perfect al lipsei de punctualitate, de confort și mai ales al unei moralități dubioase cu vizibile și palpabile conotații penale. Dar să revenim la ceasul nostru. Mircea a încercat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
acoperișul unui vagon și să-și găsească un loc pe platforma arhiplină. Nu avea nimic de mâncare; la fel ca ceilalți amărâți. La fel ca toți oropsiții ăștia, avea la el o sticlă cu apă. Când senzația de foame devenea insuportabilă lua repede o înghițitură de apă și se gândea imediat la familia lui ca să prindă putere ca și cum acest simplu contact mental ar fi fost suficient să declanșeze în complicatul organism uman o formidabilă energie atomo-nucleară. Lichidul ăsta răsuflat, incolor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cu piciorul în pământ, vrând în acest chip să-mi atragă atenția că are copita despicată, negând hotărât și categoric posibilitatea îndeplinirii unei asemenea cerințe. Te lepezi de Satan? Trecând noi prin dreptul unui stufăriș, iar patrupeda simțind o mâncărime insuportabilă între coarne, tocmai se scărpina de zor, ceea ce însemna că frumoasa-i podoabă capilară nu-i permitea să dea curs unei atât de creștinești și tentante perspective purificatoare, fiind evident pentru orice om de bună credință că este o încornorată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
o Dunăre de agheasmă! Ptiu! Ăsta, da! Ăsta era cu adevărat mesagerul iadului pe pământ. Nu era admis în sat decât ca un rău necesar, asemenea unui bolnav care admite în cele din urmă ingurgitarea unui medicament amar, grețos și insuportabil, doar pentru a-și aduce corpul slăbit la starea de funcționalitate optimă. În definitiv, ce făcea declasatul ăsta în mod concret? Mai întâi facem precizarea că această fantomă în carne și oase care bântuia satul înarmat cu cele două elemente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
rezemat cu spatele de peretele dubiței în momentul demarării în trombă a mașinii, cu cătușele la mâini, tata și-a pierdut echilibrul și s-a prăvălit lovindu-se dureros la cap. Începea calvarul unui drum lung și greu, chinuitor și insuportabil, de nouă ani de zile, cu regim sever, de exterminare, asemănător cu cel aplicat de naziști în lagărele morții, în care singurul punct luminos era familia: soția și copiii lui dragi. Momentul dramatic al arestării tatălui ne-a impresionat profund
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
eu, cu fantezie, cu dăruire, îmi este dor să mai citesc povești și nu mă împac deloc cu ideea că totul s-a încheiat pentru mine. Descumpănit, o rup la fugă din casa noastră să nu mai asist la scena insuportabilă a propriului meu priveghi, trântesc ușa cu toată forța, dar iarăși nimeni nu observă asta, alerg pe străzi până la marginea orașului unde, cât vezi cu ochii, se întinde câmpul acoperit cu zăpadă de un alb imaculat. Alerg pe zăpadă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
acestuia pe care el îl echivala cu însuși răul, n-avea nici o justificare nici față de sine însuși, nici față de ceilalți, pe care-i prețuia, față de mama, față de Monica, față de Vlad, față de Stelian, dacă va rămâne scufundat, captiv în mlaștina asta insuportabilă, în lașitatea asta, în frica asta... Ce trăia el nu era viață, ci temniță. Trebuia să încerce să iasă din temniță, trebuia să lupte. În oraș se vorbea că în pădurile din lunca Dunării s-a format un grup de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
prin repere semnificative, constând în persistența fricii arhetipale de oprobriu social. Frica, sentiment dominant, ne tot urmărește peste tot... * Nu forțez o concluzie. Dar sunt consternat de ușurința cu care se privește vândutul copiilor. Aici ajungem la o problemă extraordinară, insuportabilă. Înstrăinarea înseamnă afectarea celui mai elementar sentiment al copilului, care este apartenența. Copilul nu supraviețuiește de unul singur tocmai pentru că este un apartenent total. Nu există mai mare spaimă pentru un copil decât aceea de a se fi rătăcit, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în seamă. Îl cheamă Dante Alighieri și spune: „Cele mai negre locuri ale iadului sunt rezervate celor care se mențin neutri în timpuri de criză morală”. I-am invidiat la fel de mult pe cei care cred că pot combate o realitate insuportabilă numai prin „poezia cu cheie”, prin fabulă și parabolă - lucruri care s-au numit, într-un anume moment românesc, „șopârle”. Am încercat eu însumi fiecare dintre aceste ipostaze, în care alții au atins performanțe extraordinare, care rezistă încă unei lecturi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
sfârșit prin a crede că fiecare citire publică a lumii își merită, până la urmă, un singur ochean - cel propriu. Și spre sfârșitul existenței mele românești și începutul pribegiei am hotărât că ceea ce mă frământa cumplit, conflictul meu cu o lume insuportabilă, trebuia călăuzit mai degrabă spre pagina de gazetărie ori de analiză decât spre poezie, care de la un anumit punct devine neîncăpătoare și improprie pentru exprimarea discursului respectiv. Pe de altă parte, mă întreb dacă nu cumva are dreptate Thomas Hardy
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
și știință. Dar această bună rînduire s-a schimbat, pentru că Episcopatul nu a mai rămas o pură putere spirituală, ci a primit în plus administrarea abundentelor bogății și grija pentru cele trecătoare. A devenit atunci calea cea mai înfricoșătoare și insuportabilă, iar oamenii sfinți făceau tot ce puteau pentru a o evita; unii precum Loyola și companionii săi, neobosiți lucrători în via Domnului, în urmă cu trei secole, au mers atît de departe în rîvna lor apostolică încît și-au jurat
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
invadatori și dominatori. De atunci abuzul a devenit lege: canoanele Bisericii au fost eludate prin nenumărate argumente sofistice 309, cînd nu o făceau prin violență și prin încălcări vizibile: împărțirea în patru, determinarea veniturilor ecleziastice în scopuri fixe, a fost insuportabilă; vechiul principiu a mers în derivă în practică și prin aceasta și spiritul său. 156. "Spiritul de generozitate, ușurința de a dărui, dificultatea de a primi" era cel de-al cincilea principiu prin care se apăra Biserica de pericolul bogățiilor
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
nu le era deloc naturală această plictiseală à la russe. Doar când le-am sugerat că dedesubt se ascunde o imensă neliniște și dorința de a trăi, că acești oameni nu sunt resemnați, ci se agită pentru a depăși impasul insuportabil al vieții, ei au Înțeles că Rusia nu e departe de Japonia și de ei Înșiși și că plictiseala e doar o mască sub care mocnește un cazan incandescent. Cu cât Îi cunoșteam mai bine pe actorii japonezi, cu atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
ne propuseserăm, cel puțin în ceea ce mă pri vește pe mine, este o ucidere înceată și conștientă a dragostei, făcută chiar în numele ei. Este un nonsens. Eu sunt o fire dificilă, care, atunci când mă ambalez de ceva, devin plictisitor și insuportabil, iar atunci când nu mă ambalez, sau încerc să n-o fac, devin, în cel mai bun caz, indiferent. Nici una din aceste două variante nu-ți poate conveni. Nici mie. Încă o seară ca aceasta și nu știu ce se mai poate întâmpla
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]