4,125 matches
-
cu elevii, iar colegii de școală nu au dispoziție să fie înțelegători cu un elev ursuz care așteaptă alintări. În școală fiecare învață să-și înfrâneze pornirile emoționale. Gândirea copilului devine sistematică, se adâncesc totodată și operațiile concrete ce permit intelectului să înțeleagă dincolo de datele percepției și reprezentării. Copilul reușește să își însușească o multitudine de noțiuni care comprimă și unifică însușiri ale cunoașterii senzoriale. Această capacitate de cunoaștere de noi domenii este datorată și stimulării memoriei. Școlarul de vârstă mică
by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
Alianța dintre gândirea clasică și creștinism a primit, apoi, încă o confirmare pe plan cultural-educativ în timpul Contrareformei. Însă dincolo de aceste considerații, rămâne faptul de care s-a amintit înainte, și anume dificultatea destul de mare întâlnită astăzi de a vorbi despre intelect, rațiune, voință urmând modelele clasice, și mai ales de aprehensiune noetică. Logicile se înmulțesc iar dialectica poate să fie înțeleasă în multe feluri. Căile de acces la ceea ce se află dincolo de nivelul analitic par astăzi foarte greu de parcurs doar
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
eterogenitate, de o așa natură încât face să fie aproape ludică angajarea filosofică a omului de credință. În acest sens, putem să ne amintim de expresia sfântului Augustin: «fides quaerit» și «intellectus invenit». Credința este cea care deschide problema, iar intelectul caută soluții. Aici intelectul este înțeles ca activitate clarificatoare: intervenția sa este îndreptată spre înțelegere, sistematizare, soluționare a unui context de care este precedat și care stă la baza operațiunilor sale, punând continuu în criză sistematizarea cu care intelectul ar
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
natură încât face să fie aproape ludică angajarea filosofică a omului de credință. În acest sens, putem să ne amintim de expresia sfântului Augustin: «fides quaerit» și «intellectus invenit». Credința este cea care deschide problema, iar intelectul caută soluții. Aici intelectul este înțeles ca activitate clarificatoare: intervenția sa este îndreptată spre înțelegere, sistematizare, soluționare a unui context de care este precedat și care stă la baza operațiunilor sale, punând continuu în criză sistematizarea cu care intelectul ar înțelege să ajungă la
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
iar intelectul caută soluții. Aici intelectul este înțeles ca activitate clarificatoare: intervenția sa este îndreptată spre înțelegere, sistematizare, soluționare a unui context de care este precedat și care stă la baza operațiunilor sale, punând continuu în criză sistematizarea cu care intelectul ar înțelege să ajungă la soluționarea propriei misiuni. Discursul pe care l-am formulat până aici se încadrează în orizontul speculativ de inspirație clasică-augustiniană (studiul de față nu-i este altceva decât o anexă), atent mai ales la sugestiile tipice
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
acuma nici măcar nu sunt în stare să ajung până acolo". N-a fost niciodată antisemit ("evreii sunt un popor talentat"), își amintește cu nostalgie de întâlnirea cu Pasternak, în 1934, la Maleevka, la un simpozion literar. ("Uscățiv, foarte interesant ca intelect... Și ce m-a mai uluit la el a fost faptul că eu, om de la țară, n-am înțeles multe din ce-a spus el".) Dar cât mai e în viață, Babaevski e gata să-și apere romanul până la ultima
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
făcut: nu trebuie să încerci să faci mai bun un regim viciat din rădăcini. Tânărul poet avusese oarecari iluzii. El chiar n-a știut că regimul e viciat. Această necunoaștere a fost însă nu doar un alibi, ci și condamnarea intelectului lui. Regimul s-a folosit de el pentru a-și spoi o fațadă liberală. El s-a folosit de regim pentru a trăi așa cum i-a plăcut. Cine pe cine a păcălit? După mine, Evtușenko a rămas mult timp în
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
bune ingrediente. În aceeași zonă se plasează, Edge of Darkness al lui Martin Campbell sau From Paris with Love al lui Pierre Morel, filme ușurele unde Mel Gibson și John Travolta oferă o distracție de week-end, fără consecințe grave asupra intelectului și sensibilității. Cu multe trepte deasupra este Up in the air al lui Jason Reitman care te ridică în al nouălea cer pentru a-ți da drumul de acolo fără parașută, un film subtil care sub pojghița de amuzament începe
... și jumătate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6503_a_7828]
-
de slujirea creației altora. Înaintea "trăirismului", al cărui precursor, fie și modest, a fost, C. Beldie dă frîu liber fluxului vitalist al ființei sale predipuse la o erotică exaltată, la un sibaritism al simțirii ce se reflectă în oglinda unui intelect analitic. C. Beldie e un hedonist. Confesiunea sa senzuală, de "mare berbant", așa cum singur se recunoaște, e fără ocol, luminată de luciditatea specifică seducătorului de vocație: "Am fost iubeț de felul meu o viață întreagă și n-am fost un
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
specialitatea psihiatrică profesată la Spitalul „Gheorghe Marinescu”, se dedicase homeopatiei. În genere, medicii atrași de psihiatrie nu sînt în toate mințile, fascinația pentru bolnavii psihici trădînd o periclitare interioară care, atunci cînd trece în formă exterioară, se manifestă printr-un intelect strălucitor. Dacă la asta adăugăm atracția pentru schemele horoscopice, avem deja portretul de bază al doctorului Neagu. Un intelectual atipic atras de extravaganțe și mistere, căruia trecerea anilor nu i-a adus blazare. Așa se face că Mihai Neagu este
Conștiința ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4226_a_5551]
-
cele mai noi ale lingvisticii, pînă la cercetările privind inteligența artificială. Începînd cu prima carte - Speech Acts, 1969 - și terminînd cu ultima - Rationality in Action, 2001 - Searle le propune cititorilor o teorie unitară și extrem de complexă a limbii și a intelectului. Realitatea ca proiect social e una dintre scrierile recente ale filosofului american pe tema limbajului ca element esențial de construcție a realității sociale. Cartea a apărut în 1995, în original sub titlul The Construction of Social Reality, iar publicarea traducerii
Limbaj și instituții sociale by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15470_a_16795]
-
problematică", după cum sintetizează M.O. prea indigesta aversiune - Jean-Paul Sartre. Se înțelege că pentru un autor care încurajează belșugul în administrarea sa cea mai concret senzorială, erudiția expunerii este mai mult decât necesară - e în fapt o funcție de nutriție a intelectului. Cultura și imaginația gastronomică sunt strunite astfel la modul cel mai suculent și mai delicios de o solidă instrucție filosofică. Michel Onfray, Pântecele filozofilor. Critica rațiunii dietetice, trad. și note de Lidia Simion, col. "Totem", Editura Nemira, 2000, 151 pag
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
este emoția. Ea este sursa inteligenței și în același timp unul din criteriile după care o putem măsura. Cum s-ar spune, deșteptăciunea vine din suflet. E o prejudecată să ne închipuim inteligența ca pe o însușire rece a unui intelect apolinic căruia nu-i arde decît de dileme metafizice. Inteligența e caldă și vie, precum un sentiment a cărui intensitate a fost supusă unei filtrări prealabile. Echipa de cercetători care a scris Inteligența emoțională în leadership - Daniel Goleman, Annie Mckee
Oceanul de emoții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9709_a_11034]
-
o listă a operelor sale: Tratatele de medicație scrise l-au influențat pe Ibn Rușd . În lucrarea "Recunoașterea intelegenței active" consideră că inteligența activă este cea mai importantă facultate a ființei umane. În "Epistola despărțirii", "Epistola despre ajungere omului la intelect", în "Felul de a fi al Singuraticului", în unele pasaje din "Cartea despre suflet" tema centrală este unirea sufletului cu divinitatea, scop suprem al existenței. Unirea nu este privită în sens strict religios, ci este treapta ultimă a urcușului intelectual
Ibn Bajja () [Corola-website/Science/330885_a_332214]
-
străini de învățătura șūfī, fiindcă sunt străini în păreri și călătoresc în gând către alte trepte, care le sunt adevăratele patrii" . Ibn Bajja (re)valorifică, în spiritul tradiției culturale a vremii, filosofia greco-latină, evidențiindu-se astfel ideea platoniciană potrivit căreia intelectul poate descoperi adevărul prin el însuși. Reflexe ale lucrării " Felul de a fi al Singuraticului" se regăsesc la filosofi andaluzi, cum ar fi Averroes sau Ibn Tufayl în romanul Hayy bin Yaqzan. Fragmente din opera "Felul de a fi al
Ibn Bajja () [Corola-website/Science/330885_a_332214]
-
nostru, ar deveni imposibilă fără o mediere ontologică? Ce să comunice, în definitiv, eul poetic, oricît de restricționat, oricît de alambicat, decît substanța trăirii sale, ce să vehiculeze textul decît semnificațiile, în sublimare estetică, ale unei asemenea trăiri? Magistru al intelectului suveran, Paul Valéry nu se sfia a recunoaște: "Poezia este încercarea de a reprezenta, prin intermediul limbajului articulat, acele lucruri sau acel lucru pe care încearcă, în mod obscur, să le exprime strigătele, lacrimile, liniștea, mîngîierile, sărutările, suspinele etc. și care
Dificultățile unei "panorame" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8445_a_9770]
-
o erudiție savantă. Și mai e o cauză a impresiei de non-beligeranță pe care o lasă: intuițiile lui sînt abstracte, nu vitale. Autorul se simte bine printre cărți, nu printre oameni, cultura atrăgîndu- l mai mult decît realitatea, de aceea intelectul său e predispus să reacționeze la motive livrești, nu la frămîntări intime. Pentru Ciprian Vălcan erudiția nu e un filtru de care are nevoie pentru a discerne nuanțele unei teme, ci este chiar mediul în care își culege temele, nuanțele
Filosofia nostimă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5465_a_6790]
-
acestei metode este de reținut în unele cazuri. În consecință, se pronunțară în aplicarea ei pe o scară mai largă, subliniind că nu numai medicamentele îi pot vindeca pe unii bolnavi. Ocuparea unor pacienți în munci care să le solicite intelectul, să le sustragă atenția de la ceea ce însemnase boala, care lucrase asupra sistemului nervos, se dovedi a fi benefică. O dovadă în plus o oferea cazul Simonei. Deși Simona era mulțumită de îngrijirile ce i se acordau, se întreba în sinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
zise patriotice, în folos obștesc, folos pe care nu l-am perceput ca cetățean obișnuit. Nu mi-a plăcut în mod deosebit faptul că nu se ținea cont de calificarea și capacitatea cetățeanului, fiind promovate elemente slabe ca pregătire și intelect, dar care aveau acoperirea ineficienței lor prin carnetul de partid. Am văzut directori - conducători ai unor întreprinderi și instituții de stat - genul comisarilor sovietici, al căror cuvânt conta mai mult decât o părere avizată, documentată. În regimul trecut am apreciat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
ierarhic, fără favoritisme. Rolurile tradiționale, stereotipe, nu mă atrăgeau. Joaca mentală sau chiar reală de-a doctorița și pacientul, profesorul și eleva de-a noua sau victima de la etaj și pompierul ei salvator nu-mi mai înfierbânta nici sexul, nici intelectul. În fond, eu chiar eram profesor, iar Maria îmi fusese studentă; de îmbolnăvit, mă îmbolnăveam destul de des (mă chinuiau când migrenele, când gastritele, când alte câteva maladii semi-imaginare), așa că mă puteam lipsi de halatele albe și termometrele lungi, sticloase, strivite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
rânjindu-mi pe geam sau din paginile trucate. Scrisoarea 3. Direcția operativă, serviciul corespondență Creierul iubitei mele dă zeci de recitaluri pe corzile de cristal ale minciunii: eu nu sunt eu, ci un spongier hrănindu-se cu moleculele prețiosului ei intelect. Mișcările mele imită ritualul gestual și bio-motor al Adinei, îi consumă viața, ca un replicant obraznic ce-i confiscă aerul și-l aspiră în elicele plămânilor. După cinci ani împreună, devenisem martorul incomod al tuturor slăbiciunilor pe care ea le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
demagogiei cosmopolite al apologiștilor lui Blanqui și, dacă scarpini suprafața Caradalelor de toată mâna, dai de un caracter pervers și viclean, de-o minte înclinată spre sofisme și panglicărie, dai de fanariot cu eticheta română, de ceva cu. totul străin intelectului nostru național și caracterului nostru național, de-o ființă lipsită de pudoare și de omenie. Dar boierii au avut și ei relele lor? Desigur le-au avut, ca orice oameni din lume. Cea mai mare vină însă față cu țara
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aceasta e un mare bine pentru timpul de față, căci generația actuală nu prea pare a cuprinde în nici o parte a ei acel metal rar din care natura se - ndură a turna uneori figuri ca aceea a lui Mircea I. Intelectul național nu este așadar reprezentat, ca-n cazul de mai sus, printr-un singur om starea de nehotărâre și de șovăire în care ne aflăm e reprezentată tocmai prin opinii opuse una alteia și cari se neutralizează fără a da
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
forma un guvern nou când se va retrage cel actual nu sunt în stare nici fiecare îndeosebi, nici amândouă la un loc; tendențele lor sunt o prăpastie din momentul în care guvernul actual le va face loc. Mulțumită sacrificiului de intelect și slugărniciei partidului național liberal față cu progresiștii, partidul radical au crescut în detrimentul unui partid moderat, iar centrul (catolic) cu aderenții lui au devenit cel mai puternic partid în Reichstag, încît vorba pe care cancelarul a rostit-o în anul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
iectează și o ap lică. În mod curent, în educația românească sunt semnalate ca funcționale și sunt larg utilizate două principale strategii de evaluare. Prefigurarea strategiilor de evaluare presupune aplicarea unor probe de testare și evaluare a cunoștințelor și abilităților intelect uale și practice ale elev ilor, pe baza cărora se va realiza reg larea și optimizarea instruirii. Pentru asigurarea succesului deplin al activității didactice încă din acțiunea de proiectare a acesteia este necesară conturarea unei concepții clare cu privire la sistemul de
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]