35,526 matches
-
footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă..., p. 281. footnote>. Această stare de perfecțiune relativă a primului om, ajutată de grația divină, se referă atât la suflet cât și la corp. Perfect era primul om din punct de vedere intelectual, pentru că mintea se afla într-o stare curată, luminată, dreaptă și liberă de rătăcire, cunoaștere dreaptă și mai ales în cunoașterea adevărului suprem, care e Bunul Creator. Aceasta reiese din faptul că a pus nume potrivite tuturor animalelor, a înțeles
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
și Doamna Doina Cernica (surâs blajin, ca azima încă aburind în chindia vârstei de aur). În dreapta fotografiei, fiecare dintre autoarele menționate semnează câte două mărturisiri, pe cât de succinte, pe atât de expresive și răscolitoare. Jurnaliste și scriitoare de certă amplitudine intelectuală, cu vocația Cuvântului care zidește (nu a celui care năruiește!), personalități cu vast orizont cultural, stăpânind un arsenal de mijloace necesare perceperii în profunzime, interpretării și tălmăcirii adevărurilor din acest ,,secol de demonism și de trufie luciferică” (după cum ar afirma
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Referindu-se la calitățile de filolog și romanist ale lui Grigore Bostan, care au lăsat urme trainice în știință, dar mai ales au marcat cultura filologică a românilor din nordul Bucovinei -, profesorul Anatol Ciobanu, din Chișinău, i-a enumerat ,,virtuțile intelectuale și omenești: inteligență sclipitoare, erudiție enciclopedică, talent oratoric, curaj de a spune adevărul, dragoste nețărmurită de neam, părinți, studenți și meleagul unde ”. Profesorul Victor Grecu, din Sibiu, a vorbit - în același context - despre preocupările constante ale ASTREI privind unificarea și
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
unui spațiu fundamental educației naționale. Un astfel de personaj răuvoitor, meschin și animat de gânduri ascunse, străine funcției sale de președinte al comisiei medicale, este prof.univ.dr. Grigore Băciuț , fratele cunoscutului prozator Nicolae Băciuț, un om de aleasă cultură și disponibilitate intelectuală. Nu același lucru se poate spune despre aracistul nostru pentru care cred că s-a ajuns la înțelesul profund al termenului „anticristul”. Din cele două vizite întreprinse la Universitatea Apollonia din Iași s-a putut construi imaginea canaliei animată de
PARATRĂSNET SÂNGE CALD DE APOLLONIA [Corola-blog/BlogPost/93808_a_95100]
-
sistemul de educație din lipsa mijloacelor financiare precare. Sistemul educațional nu îi ajută, iar familiile nu au posibilitatea de a susține parcursul lor. Acești tineri riscă să cadă pradă unui sistem social și educațional neperformant, în ciuda abilităților lor creative și intelectuale. Scopul expoziției/evenimentului va fi strângerea de fonduri pentru persoane cu abilități deosebite, fără posibilități materiale. Fondurile strânse vor fi transformate în computere care vor fi donate acestor adolescenți. Selecția persoanelor beneficiare ale programului se va face cu ajutorul Fundației Noi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93841_a_95133]
-
context public, care cerea imperios ca el să fie redus la tăcere. Despre acest stres vorbește el însuși în două scrisori către Veronica Micle: ,,... Cel puțin șase luni de zile mi-ar trebui ca să-mi vin în fire, ca mașina intelectuală să fie capabilă a mai concepe ceva...’’ (mai 1882, v. ,,Dulcea mea doamnă...’’, p. 279) - p. 20. Iar în altă scrisoare datată 12 august 1882, tot ,,icoanei lui de lumină’’, Mihai Eminescu mărturisește că de șase ani el nu și-
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
lucru ar fi o cabală în plus, aceea din 28 iunie 1883, prin care și Eminescu este declarat public nebun pentru a nu mai putea să dețină funcții publice !? Să ne înțelegem: nu intră în discuție boala poetului, acel surmenaj intelectual care-i cerea repaos și chiar internare. De altfel, poetul mai fusese internat în spital în primăvara lui 1883, prietenii săi consemnează și alte perioade când îl văd obosit - dar lucrurile se petreceau între ei, iar după un repaos, supravegheat
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
fie la Iași, fie la București, unde cu ajutorul prietenilor să pot să fac această ispravă. Am primit ajutorul vostru bănesc și vă mulțumesc la toți. Cu dragoste frățească, EMINESCU”. Revenind la Mark Twain, ”părintele literaturii americane”, devenit cunoscut în mediile intelectuale din țara noastră (cele mai faimoase lucrări ale sale au fost traduse la scurt timp și în România 18), considerăm că notorietatea acestuia era destul de semnificativă pentru a trezi interesul lui Eminescu, determinându-l să îi traducă una dintre lucrările
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
anul 1924. Prin ”Junimea, preocuparea în această direcție are o motivație strict literară: se traduce din Bret Harte, Mark Twain și Poe, autorii versiunilor fiind Maiorescu, Eminescu, Slavici, Caragiale, Pogor”21. Credem că nu numai din acest mediu de elevație intelectuală a putut Eminescu să fie la curent cu creația lui Mark Twain. El citea și comenta în mod curent presa străină. Probabil că a aflat de aici faptul că, la data de 11 aprilie 1878, Mark Twain, pleca spre Hamburg
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
amintește că unul dintre personajele lui D.D. Pătrășcanu, Jean Renaud, imită comportamentul unui personaj dintr-o schiță a lui Mark Twain. De asemenea, criticul afirmă: ”comicul lui Pătrășcanu aparține foarte puțin umorului propriu zis, adică unei discrete demonstrații de superioritate intelectuală; el e mai mult de ordinul bufoneriei, trăind din situații mai mult caricate și din mecanizări.”32. Analizând chestiunea variantei folosite de Eminescu în 1888 pentru traducerea din Mark Twain, amintim că acesta avea la dispoziție următoarele lucrări în limba
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
de îndată ce cucerea un teritoriu al cunoașterii, simțea nevoia să împărtășească și altora bucuriile trăite, să-i contamineze cu preocupările sale; prin expuneri invitate, prin ceea ce scria și publica, prin dezbateri și discuții personale. Prin angajamentul său total într-o aventură intelectuală captivantă a reușit să seducă numeroși cercetători, să-i atragă la preocupările sale, a ajuns să fie căutat și chemat peste tot în lume. Sesiunile bianuale de comunicări și brainstorming în domeniul calculului membranar, ținute de fiecare dată în altă
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
fie „fără îndurare” față de popoarele conlocuitoare (și față de străini în general) a traversat deceniile și chiar secolele, devenind un laitmotiv al conștiinței publice elitare ungare, până la finele primei jumătăți a secolului al XX-lea. Mai toți contemporanii creatori de valori intelectuale ai lui Petőfi gândeau și exprimau aceleași idei. Széchenyi István (1791-1860), scriitor și om politic, unul dintre cei mai importanți reformiști maghiari (a dat numele și Bibliotecii Naționale din Budapesta), spunea (la 5 octombrie 1844) în dieta țării de la Bratislava
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
și trecătoare. Poetul și publicistul a scris uneori cu asprime despre anumiți străini, i-a veștejit cu epitete grele, pentru venalitate, politicianism, rapacitate, dar, câteodată, și numai pentru „vina” de a fi fost străini. Ca și alți contemporani din elita intelectuală, Eminescu voia să-i vadă pe români stăpâni, în fine, în România și să vadă România întreagă, condusă și organizată de români. Mai toate sunt de înțeles, după atâtea secole de supunere și umilință, venite din partea unor vecini lacomi. Cum
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
starea de mulțumire și echilibru cu sinele și cu ceilalți, conectarea cu propria intuiție și înțelepciune și capacitatea de a dărui și de a fi compasiv. Filosofia școlii britanice pentru copii supradotați este centrată pe dezvoltarea holistica, echilibrată, armonioasă, emoțională, intelectuală și fizica, dăruind copiilor un cadru de libertate și responsabilitate asumată care îi susține să devină gânditori autonomi, creatori și leaderi empatici și compasivi. Școală le va provoca abilitățile, dezvoltând gândirea de ordin superior, empatia și compasiunea, capacitățile creativ productive
Copiii supradotați, liderii de mâine [Corola-blog/BlogPost/94004_a_95296]
-
cursurile se vor desfășura în zilele de luni și joi, între orele 16 și 20, timp de 10 săptămâno. Proiectul, coordonat de Diana Feleagă - trainer de dezvoltare personală și comunicare nonverbală, are ca obiective majore dezvoltarea la copii a abilităților intelectuale și emoționale, astfel încât să permită dobândirea unui bun nivel de dezvoltare a inteligenței emoționale. Copii vor fi angrenați în activități practice de relaționare Specialistul Diana Feleagă afirmă că în desfașurarea cursurilor se vor folosi fișe de lucru (individuale și de
Proiectul educațional “Vreau să fiu mare” Cursuri de dezvoltare personală a copiilor [Corola-blog/BlogPost/94031_a_95323]
-
Surmenajul reprezintă starea de oboseală cronică existența la nivel fizic, emoțional și mental, pe care o persoană o experimentează în urma unor perioade intense de efort fizic sau intelectual. Epuizarea cauzată de stresul de la locul de muncă reprezintă o categorie aparte, fiind combinat cu incertitudinea privind propriile competențe sau calitatea precară a serviciilor prestate. Surmenajul la locul de muncă nu apare dintr-o dată, sunt impactul unor elemente perturbatoare cu
CUM SA EVITI SURMENAJUL LA LOCUL DE MUNCA? [Corola-blog/BlogPost/94030_a_95322]
-
acțiunea individului, își manifestă caracterul și efectele în totalitatea domeniilor de activitate socială, culturală, științifică, economică, astfel consumând munca umană ca factor esențial al valorilor materiale și spirituale. Valoarea spirituală a muncii umane este prezentă și se manifestă prin sfera intelectuală a societății, care este temelia de bază în reglarea tuturor proceselor evolutive ale umanității și în formarea omului ca individualitate socială. Respectiv, munca intelectuală, fiind prezentă în domeniul învățământului, științei, artei, tehnicii, culturii, etc., este acea sferă de activitate care
Motivația – stimulent educativ pentru ființa umană [Corola-blog/BlogPost/94022_a_95314]
-
valorilor materiale și spirituale. Valoarea spirituală a muncii umane este prezentă și se manifestă prin sfera intelectuală a societății, care este temelia de bază în reglarea tuturor proceselor evolutive ale umanității și în formarea omului ca individualitate socială. Respectiv, munca intelectuală, fiind prezentă în domeniul învățământului, științei, artei, tehnicii, culturii, etc., este acea sferă de activitate care determină capacitatea omului de a se încadra în limitele valorilor sociale corespunzătoare. În același rând, omul, având necesitatea continuă de a-și dezvolta însușirile
Motivația – stimulent educativ pentru ființa umană [Corola-blog/BlogPost/94022_a_95314]
-
speculații despre profunzime nerostită și "amenințare". Pinter s-a trezit etichetat ca guru teatral, a cărui operă dezvăluie adâncimea experienței umane, vieții și morții etc. Lucrul era cu atât mai surprinzător cu cât Pinter nu avea nici un fel de pretenții intelectuale. Terminase liceul, scurtcircuitase universitatea făcându-se actor și trecuse la scrierea de piese de treatru.' Rândurile de mai sus pornesc de la spectacolul cu piesa Ashes to Ashes, pe care criticul o acuză de totală lipsă de umor: îPe timpul celor
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
speculații despre profunzime nerostită și "amenințare". Pinter s-a trezit etichetat ca guru teatral, a cărui operă dezvăluie adâncimea experienței umane, vieții și morții etc. Lucrul era cu atât mai surprinzător cu cât Pinter nu avea nici un fel de pretenții intelectuale. Terminase liceul, scurtcircuitase universitatea făcându-se actor și trecuse la scrierea de piese de treatru.' Rândurile de mai sus pornesc de la spectacolul cu piesa Ashes to Ashes, pe care criticul o acuză de totală lipsă de umor: îPe timpul celor
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
la 9 septembrie 1951. Unul dintre schimburile epistolare cele mai substanțiale și mai ample este cel cu Petru Comarnescu. Contrar spuselor de acesta în prima scrisoare către Anton Golopenția, că între ei există "mai ales treburi practice... decât o comunicare intelectuală", aproape întregul set de scrisori dintre ei (65) tocmai acest din urmă aspect îl ilustrează. Cei doi sunt uniți, cum scrie Sanda Golopenția, de "setea de înțelegere cuprinzătoare și nuanțată a culturii, încredere în Ťprezența binelui pe pământť... vocația echilibrului
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
a fost lansat în prezența autoarei pe 16 octombrie la Universitatea din Padova, pe 19 octombrie la Universitatea din Bari și pe 20 octombrie la librăria Bibli din Roma. Cele trei lansări s-au constituit în evenimente de înaltă ținută intelectuală, cu participarea unor reprezentanți de marcă ai filologiei romanice și ai românisticii din Italia: Corrado Bologna, Marco Cugno, Bruno Mazzoni, Alexandru Niculescu, Lorenzo Renzi, Roberto Scagno, Adriana Senatore, Luisa Valmarin. Iubitorii și traducătorii italieni ai poeziei Anei Blandiana sunt Biancamaria
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
fiu salvat? Ce merită să fie salvat în mine? Chemările, febrele, frămîntările astea, mă justifică oare?... De fapt, îmi dau seama, pun toate lucrurile astea, greșit, pe planul sentimentalului. Afectivitatea asta e planul care cade. Are să domine lumea, o ordine intelectuală, de știință și luciditate. Eu n-o ajung. Cad, împreună cu lumea veche, afectivă și religioasă. Lumea de mîine e de metal mai tare. 13 Iunie. Sunt patru zile de cînd nu am mai scris nimic aici. Credeam că n-am
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
și iubiți de către eseist și că acolo unde față de unul dintre dânșii s-a folosit un termen inadecvat, jumulind ceva din măreția omului, (N. Davidescu afirmând că Macedonski a avut una din cele mai îndelungate, mai emoționat de dureroase gestații intelectuale, altfel zis, a evoluat încet), emitentul este numaidecât pus la punct, precum, cu gentilețe Nicolae Manolescu ce vorbise de o înnoire a poetului, deci cu bătaie în aceeași direcție. Nicolae Davidescu și Nicolae Manolescu sunt confruntați cu argumentul că evoluție
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
Iordan. El este primul dintre aceia care au întruchipat pentru noi ideea de școală, materializată în cîteva trăsături importante. Școala presupune, alături de simpla existență a unui magistru înconjurat de discipoli, stabilirea între ei a unor legături durabile, în egală măsură intelectuale și afective. Școala presupune un sentiment activ al continuității, certitudinea că munca ta se adaugă unor eforturi anterioare și că va fi urmată de strădania celor ce vin. Școala presupune stabilitate și rigoare, exprimate între altele prin fidelitatea față de anumite
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]