2,070 matches
-
lui Marin Preda nu e o „literatură rurală”, cum nu e rurală literatura cu țărani a lui Steinbeck sau a lui Faulkner. Voi reveni mai pe urmă asupra acestui punct, dar vreau să subliniez numaidecât caracterul de radicală și exemplară intelectualitate ai scrisului lui Preda. Sentimentul fundamental al operei acestui scriitor este, după părerea mea, unul care la o judecată superficială și conform cu toate clișeele opiniei curente, pare să vină în contradicție cu intelectualitatea. Acest sentiment, din care cred că decurg
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
subliniez numaidecât caracterul de radicală și exemplară intelectualitate ai scrisului lui Preda. Sentimentul fundamental al operei acestui scriitor este, după părerea mea, unul care la o judecată superficială și conform cu toate clișeele opiniei curente, pare să vină în contradicție cu intelectualitatea. Acest sentiment, din care cred că decurg în mod consecvent toate celelalte și care dealtfel, mai vădit sau mai ascuns, se manifestă la aproape toți marii scriitori, pentru că vine din darul de a pătrunde până în fund sufletul omenesc, de a
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
să sublinieze de o manieră specifică legătura dintre libertatea religioasă și responsabilitate (Preda, 1999). Alți autori s-au inițiat în dezbateri cu note critice accentuate. De exemplu, Al. Zub dedică un studiu critic pe tema delicată a inculturii teologice a intelectualității și clasei politice (Zub, 1998). Participarea oamenilor Bisericii la activitatea politică s-a realizat în acord cu reglementările sistemelor politice, însă această participare a necesitat o serie de precauții: acțiunile acestora să fie fundamentate pe normele moralei evanghelice; activitatea politică
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
administratorului fondului, specificînd că plata se va face fără acte, constituie singurul act justificativ pentru gestionar”. Banii erau destinați susținerii activității intelectualilor care se aflau În nevoie, de unde și denumirea „fondul intelectualilor”. Pentru că era o problemă care a afectat direct intelectualitatea românească din exil care avea reală nevoie de sprijin material, aceștia nu au putut rămîne indiferenți la acea dezbatere. De pildă, Într-o discuție Între Virgil Micu și Emil Cioran, primul se Întreba care sînt criteriile după care se stabilește
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
regimurilor comuniste est-europene ca fază incipientă a investigării lor. Autorul se aliniază deci, necondiționat, axiomei potrivit căreia irealismul sistemului comunist a provocat distrugeri uriașe realității preexistente. Este, de altfel, ideea centrală a impresionantei bibliografii consultate de Buhler, care se asociază intelectualității est-europene opozante: Adam Michnik, François Fejtö, Czeslaw Milosz, Bronislaw Geremek ș.a. Ceea ce studiul său aduce În plus față de informația vehiculată În lucrările generale de istorie a comunismului este utilizarea masivă a surselor de limbă poloneză. Recunoaștem aici studii de caz
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dacă „viața inspiră mai multă spaimă decît moartea”. Pe de altă parte, după 1990, au apărut tot mai multe cărți și studii dezvăluind cutremurătoare experiențe carcerale, o semnificativă rezistență armată În munți, iar, după 1964, un curent disident În rîndul intelectualității și un protest preponderent izolat al oamenilor simpli, transformat, din păcate de prea puține ori, Într-unul colectiv etc. Unele dintre lucrări suferă de un deficit interpretativ, importantă este Însă recuperarea documentară, fiindcă nu avem Încă o credibilă și cît
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și anume că va Încerca să surprindă „originalitatea «cazului» românesc În procesul de liberalizare al Răsăritului” În condițiile În care deosebirea esențială Între România și alte state central-est-europene constă În faptul că „România este una din rarele țări În care intelectualitatea nu s-a transformat În «intelighenția». Dăm acestui termen din urmă sensul lui inițial de elită a spiritului care devine și o elită a curajului civic” (p. 9). „Epilogul deschis” realizează un bilanț al perioadei dintre anunțarea tezelor din iulie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a încercat, la Viena, în 1851, să continue tipărirea revistei într-o formă schimbată, dar nu a editat decât un volum și o fasciculă, cu circulație foarte restrânsă, cuprinzând petiții ale ardelenilor. Salutată cu entuziasm încă de la apariție de fruntașii intelectualității din Moldova, Muntenia și Transilvania, publicația a cunoscut o răspândire neobișnuită, contribuind hotărâtor la sporirea interesului pentru istoria națională, manifestat de cărturarii și scriitorii pașoptiști și îndeosebi la nașterea istoriografiei române moderne. L.V.
MAGAZIN ISTORIC PENTRU DACIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287950_a_289279]
-
cincizeci de ani, și-ar fi pus pe deplin în valoare marile calități de istoric literar, de eseist și de profesor. Este una dintre multele victime ale generației sale, frângerea carierei lui înscriindu-se între exemplele tragice ale atacului împotriva intelectualității române. SCRIERI: Dante și spiritul latin, București, 1919; Un pittore romeno all’Academia di S. Luca. Giorgio Tattarescu, Roma, 1923; Romanticii italieni și românii, București, 1924; Solitudine romena, București, 1924; V. Alecsandri și Italia, București, 1927; L’Italia in cerca
MARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
Istorie-Filosofie a Universității din Cluj. Debutează cu studiul Gramatica lui Andrei Șaguna în „Limba română” (1971). În 1985 și-a susținut doctoratul la Universitatea din Cluj, cu teza Școlile superioare de la Blaj și rolul lor în procesul de formare a intelectualității românești din Transilvania (de la momentul Supplexului până în ajunul revoluției de la 1848). A activat ca muzeograf la Muzeul Unirii din Alba Iulia, ca bibliotecar la Batthyaneum, devenind apoi conferențiar la Universitatea „1 Decembrie” din Alba Iulia. Colaborează cu studii, articole, recenzii
MARZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288050_a_289379]
-
unense en la verdad” (Madrid, 1972), „Dante Alighieri” (Florența, 1981). Cu un debut timpuriu - în revista Colegiului Național „Sf. Sava” (1932) -, H. era privit, încă înainte de a fi plecat în exil, drept unul dintre cei mai înzestrați reprezentanți ai tinerei intelectualități românești din anii ’30. La început, în poezia din Procesiuni, volum apărut în 1936, au fost semnalate ecouri ale versului de structură neoclasică, asociate însă cu o tensiune metafizică tălmăcită în metafore a căror claritate duce cu gândul la canonul
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
în patru limbi neolatine, încărcată de livresc și vertebrată în același timp de exil, ca topos fundamental, opera lui Vintilă Horia se alătură ilustrei triade a lui Mircea Eliade, Emil Cioran și Eugen Ionescu printr-o creație simptomatică pentru destinul intelectualității românești și de aiurea, supusă totalitarismului de azi și de ieri. MIRCEA MUTHU SCRIERI: Procesiuni, București, 1936; Cetatea cu duhuri, București, 1939; Cartea omului singur, București, 1941; Acolo și stelele ard..., București, 1942; Rasse und Religion in der Entwicklung der
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
paginile publicației vor semna I.G. Duca, Vintilă I. Brătianu, Al. Lapedatu, N. Bănescu, D. Tomescu, Ion Dragu, George Oprescu, C.I. Motaș, V. Meruțiu, Em. Pușcariu, Ștefan Bezdechi, Virgil Bărbat, N. Georgescu-Tistu, Iosif Popovici ș.a., Î. reprezentând instrumentul de expresie al intelectualității clujene și nu numai. Vor mai semna N. Iorga, V. Pârvan, Traian Lalescu, Al. Procopovici, Aurel Ciato, Lucian Bolcaș, Florian Ștefănescu- Goangă, I. Glăvan, G.D. Serra, Ion Bianu, Romul Vuia, Aurel Buteanu, Coriolan Petranu, Romulus Demetrescu, Cezar Petrescu, D.I. Cucu
INFRAŢIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287552_a_288881]
-
la faza ei de posomorâtă copilărie - neliniștește și incită la reacțiune.” „Formula intelectualismului” este constant promovată de K. prin ancheta deschisă încă din numărul inaugural asupra unor fenomene precum existența unui tip de intelectual autohton, manifestarea unor „direcții noi de intelectualitate pură”, practicarea ortodoxiei, opusă tendinței de integrare europeană, intelectualismul ca formulă călăuzitoare în estetică și filosofie. Răspunsurile vin de la Tudor Arghezi, C. Rădulescu-Motru, Dan Rădulescu, N. Davidescu, Radu Dragnea, Mihai Ralea. Reacțiile și ecourile suscitate de anchetă și de articolele
KALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
p. 177. • Ibidem, p. 181. • 27 Februarie... aniversarea Constituției. Apelul Bisericii ardelenești. Șefii bisericii din Transilvania au lansat următoarea Chemare, în „Opinia“, Iași, 22 februarie, 1939, p. 1. • DJAN Iași, fond Primărie, dosar 11/1940, f. 71-74. ierarhia religioasă și intelectualitatea ortodoxă percepând în mod diferit puterea politică. Dacă, pe de o parte, patriarhul Nicodim s-a arătat rezervat, cerând credincioșilor supunerea față de noul regim politic, unii intelectuali sau teologi, ca Ioan Gh. Savin, au pledat cu entuziasm în favoarea unui „naționalism
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Alexandru Gaiță, Biserica ortodoxă română din Basarabia și Bucovina de Nord în anii 1940-1941, în „Destin Românesc“ (Chișinău), nr. 3, 1997, p. 99-109. În perioada interbelică, facultățile de agronomie și teologie din Iași au jucat un rol important în formarea intelectualității basarabene. În primii ani de după război în Basarabia mai activau doar patru licențiați în teologie de până la 1940 (Nicolae Negru, Paul Mihailă: Transplantarea Basarabiei, în Memoria refugiului, Chișinău, 2000, p. 142-145; Stan, Gaiță, Biserica ortodoxă română din Basarabia, p. 99-109
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Fed'ko, N. B. Petrovskaja, Intelligencija Moldavskoj SSR (1940-1975), Kišinev, 1979, p. 22. De fapt, în Basarabia s-a recurs la principiul aplicat de către bolșevici în URSS după 1917 (izolirovat', no sohranit'), a cărui esență consta în marginalizarea și înlocuirea vechii intelectualități cu alta nouă, modelată și verificată în laboratoarele comuniste de formare a cadrelor. Printre cei represați s-au numărat, mai întâi de toate, fruntașii vieții politice basarabene, care, după părerea noilor autorități, puteau forma nucleul de rezistență față de regim 39
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să valorifice și după anii 1971-1974, ani în care și-a edificat puterea absolută, vechea dilemă a elitelor culturale românești, care puse în situația să aleagă între supremația statului și salvarea instituțiilor democratice au optat constant pentru stat. Astfel mobilată, intelectualitatea și-a edificat timpul său, pretinzând să joace rolul de mediator între putere și națiune. Avea să eșueze lamentabil în versiunea neoromantică a celei de a treia căi, care s-a vrut echidistantă în raport cu statul și societatea. Poziționându-se echidistant
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
politice și economice, ale cărei beneficii naționale a căutat mereu să le încaseze fără însă a vrea, vreo dată, să-și asume exigențele îngrozitore și consecințele funeste ale acesteia“. Propunându-și să reziste „terorii istoriei“ prin „metode de camuflare“29, intelectualitatea românească sub comunism pare să-și fi compromis „spiritul apartenenței și al responsabilității în chiar mișcarea istoriei“30. Comunismul a reeditat un principiu dramatic din epoca războaielor religioase: cuius regio, illius religio. Principiul juridic, metamorfozat în conduită și atitudine. Intelighenția
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
deținuți eliberați din Închisori: tăcuții nereeducați (majoritatea), „limbuții” nereeducați (care povesteau pătimaș despre Gulag și Își manifestau anticomunismul) și reeducații (dintre care, o parte, au devenit colaboratori ai Securității). Răspund acum la un alt reproș: nu m-am referit la intelectualitate, la intelighenție, ca fiind reeducată; În orice caz, chiar dacă și printre intelectuali au existat reeducați (și au existat), În general ei au rezistat mai bine spălării creierului decât alte categorii. Majoritatea disidenților au provenit dintre intelectuali. Noi cei care discutăm
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fost, În majoritatea cazurilor, cei care s-au opus reeducării, ca să luăm, de pildă, ceea ce se citea la Radio „Europa Liberă”, eseuri ale opozanților, fragmente din literatura lor anticomunistă etc. E clar că reeducarea nu a izbutit neapărat la nivelul intelectualității, ci la nivelul maselor. Deși, pe de altă parte, există contraexemplul Noica; dar contraexemplul Noica există pentru că Noica a trecut prin Gulag și a fost hărțuit cu tenacitate până când a cedat (a cedat interior, asta vreau să spun, Întrucât, din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ci mai degrabă manipulați și „mancurtizați”, au aplaudat venirea minerilor. Acesta este, pentru mine, exemplul flagrant că reeducarea, la nivelul majorității românilor, În ciuda insulelor de rezistenți, opozanți, disidenți, În ciuda mișcărilor din 1977 sau 1987, a izbutit. Nu Înseamnă că plasez intelectualitatea deasupra tuturor; cred Însă că intelectualii au avut, În general, posibilitatea unor mijloace prin care să se opună reeducării: literatura, gândirea filosofică, arta. În timp ce masele nu au avut această posibilitate. Ștefan Borbély: Depinde pe cine asimilăm categoriei intelectuale. Foarte mulți
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
simplu o problemă de viață, În sensul cel mai concret și mai acut al cuvântului.” „Cum și până când mai poți rezista - explică același scriitor - această Întrebare-spaimă-obsesie macină și ea, din lipsă de răspuns, tot mai precarele resurse de supraviețuire ale intelectualității dintr-o țară ce Înaintează În mizerie și Înapoiere cu nepăsarea oarbă și totuși halucinant de precisă a unui somnambul.”2 În același an, N. Steinhardt Îi reamintește tânărului poet Aurel Dumitrașcu: „Nu vei rezista moral, dacă nu reziști psihic
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cu toții la regim. Cei care „au rezistat” sunt undeva În sferele Înalte ale conceptului, iar „supraviețuitorii” sunt cei care nu au avut norocul să moară. Cred că distincția asta e falsă pentru că premisa regimului a fost de la bun Început distrugerea intelectualității. Raportată la intelectualitate, orice formă de „supraviețuire” devine o formă de rezistență. Orice formă de manifestare a intelectualității autentice constituie un act de rezistență. Adică toate mecanismele acestea alternative de manifestare a intelectului pe care tu, Într-un fel, le
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Cei care „au rezistat” sunt undeva În sferele Înalte ale conceptului, iar „supraviețuitorii” sunt cei care nu au avut norocul să moară. Cred că distincția asta e falsă pentru că premisa regimului a fost de la bun Început distrugerea intelectualității. Raportată la intelectualitate, orice formă de „supraviețuire” devine o formă de rezistență. Orice formă de manifestare a intelectualității autentice constituie un act de rezistență. Adică toate mecanismele acestea alternative de manifestare a intelectului pe care tu, Într-un fel, le desconsideri, Începând de la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]