848 matches
-
a schimbului conversațional constituie o unitate comunicațională, și deci un text, în sine)" (Ducrot & Schaeffer, 1996, p. 384); * coroborare text (narativ, descriptiv, expozitiv, instructiv, argumentativ Rovența-Frumușani, 2000, pp. 140-141) condiții de producere a acestuia. Orice "schematizare discursivă" are ca premise intenționalitatea (cf. Sălăvăstru, 2003, p. 381; Dospinescu, 1998, p. 83 etc.), jocul subiectivităților locutorului/interlocutorului și, implicit, intersubiectivitatea și contextualizarea. Construirea/actualizarea unui discurs într-o situație de comunicare presupune intenția locutorului de a transmite o informație, de a solicita o
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
locale de simțire. Toate descrierile sînt parțiale. Noi nu rostim chiar adevărul; fragmentăm pentru a reconstrui alternative dorite, selectăm și evităm. Nu afirmăm ceea ce există, ci ceea ce ar putea să fie, ceea ce am putea înfăptui, ceea ce compun ochiul și amintirea. Intenționalitatea se strecoară și structurează orice expresie umană, tulburînd ordinea limbajului... Limba este principalul instrument al refuzului omului de a accepta lumea așa cum este."53 Percepția comună asupra realității creează și o limbă comună. Ea se constituie prin continuitate și coerență
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în sensul acesta, luându-mă după dicționarele de simboluri ce sintetizează sugestiile jungiene, a te lupta cu dragonul înseamnă a lua cunoștință de propriile impulsuri inconștiente, controlându-le și devenind, din acel moment, adult cu adevărat. Descoperim astfel o dublă intenționalitate psihanalitică a Autobiografiei. Cum am mai spus, în ultimul său an de viață, I. Negoițescu nu mai voia decât să și scrie și să-și încheie spovedania. Ea avea, pentru el, în momentul respectiv, o importanță capitală, poate și din cauza
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
vremii, Socrate recunoaște că omul este parte a naturii, este o ființă cosmică, dar, diferit de aceștia, declară că omul este o ființă gânditoare care se raportează la sine, la o lume "interioară" alcătuită din gândire, din decizie și din intenționalitate. Omul se înțelege cu semenii săi pentru că are inteligență. Calea lui Socrate spre cunoașterea inteligenței trece pe la substanța conștiinței. În acest sens, strâns legat de cunoașterea inteligenței, a formulat problema interesantă a fericirii, încercând să explice cauzele acesteia. Deși în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
să denumească "acel ceva" care "îndreaptă organismul spre ceva". Urnirea din loc a organismului este rezultatul unei astfel de strădanii, aflate în strânsă legătură cu "senzorialitatea generală", unde-și au rădăcinile și simțurile. Activitatea senzorială se unește cu strădania sau intenționalitatea prin raportare la reflectarea continuă a aceluiași corp, a aceluiași obiect. Acest obiect devine scop al activității doar prin faptul că ia forma sau portretul unei anume imagini. Fără intervenția unei asemenea intenționalități, ființele nu intră în mișcare, decât dacă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Activitatea senzorială se unește cu strădania sau intenționalitatea prin raportare la reflectarea continuă a aceluiași corp, a aceluiași obiect. Acest obiect devine scop al activității doar prin faptul că ia forma sau portretul unei anume imagini. Fără intervenția unei asemenea intenționalități, ființele nu intră în mișcare, decât dacă sunt forțat mișcate. Intenționalitatea este hotărâtă, deci, de obiectul despre care subiectul poate afla prin zestrea sa de cunoaștere senzorială(a), ca și prin senzația de plăcere sau neplăcere pe care aceasta o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
reflectarea continuă a aceluiași corp, a aceluiași obiect. Acest obiect devine scop al activității doar prin faptul că ia forma sau portretul unei anume imagini. Fără intervenția unei asemenea intenționalități, ființele nu intră în mișcare, decât dacă sunt forțat mișcate. Intenționalitatea este hotărâtă, deci, de obiectul despre care subiectul poate afla prin zestrea sa de cunoaștere senzorială(a), ca și prin senzația de plăcere sau neplăcere pe care aceasta o creează (b). Astfel, Aristotel demonstrează originea naturală a motivației care pune
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nu poate fi despărțită de materie, nici intenția nu poate fi ruptă de organismul viu. Din această perspectivă aristotelică sunt depășite toate concepțiile mecaniciste și idealiste ale vremii. 7. Activitatea mentală Aristotel a explicat felul în care are loc dezvoltarea intenționalității, care se produce în strânsă legătură cu efectuarea actului de cunoaștere. Scopul intenționalității umane, spre deosebire de cea a animalelor, este nu numai reflectarea formelor senzoriale, ci și reflectarea conceptuală aceasta pe linia funcției inteligente a sufletului. În ceea ce privește acest din urmă aspect
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
organismul viu. Din această perspectivă aristotelică sunt depășite toate concepțiile mecaniciste și idealiste ale vremii. 7. Activitatea mentală Aristotel a explicat felul în care are loc dezvoltarea intenționalității, care se produce în strânsă legătură cu efectuarea actului de cunoaștere. Scopul intenționalității umane, spre deosebire de cea a animalelor, este nu numai reflectarea formelor senzoriale, ci și reflectarea conceptuală aceasta pe linia funcției inteligente a sufletului. În ceea ce privește acest din urmă aspect, s-a apreciat faptul că lui Aristotel în acest moment "i-a căzut
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
replicile (copiile) celor reflectate senzorial. Astfel, diferit de neotomismul fenomenologic din psihologia actuală, Th. d'Aquino postulează că aceste replici senzoriale se nasc nu ca rezultat al activității individuale, ci ca produs ales, lăuntric, al conștiinței dumnezeiești, al intervenției unei intenționalități lăuntrice divine, prin care ele se actualizează, ies la vedere. În filosofia tomistă, replicile senzoriale sunt elemente dependente de o activitate intențională divină. La acea vreme, Th. d'Aquino a făcut distincție între replicile intenționale senzoriale (species sensibilitis) și replicile
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în mușchi de diverși agenți stimulatori externi. În lipsa unei perspective genetice în apariția cuvântului, a antropogenezei sale în creier, el nu poate explica rolul inter-relațional semantic al cuvântului. Explicarea acțiunii sale o încearcă doar prin invocarea unor mecanisme psiho-fiziologice. 8. Intenționalitate și motivație Elementele corporale și cele sufletești existau doar în măsura în care erau puse în mișcare. Firește că și pentru Hartley s-a formulat problema modului în care acestea sunt puse în mișcare. Pentru explicarea cauzelor care declanșează comportamentul, asemenea lui Spinoza
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
anterioare și cele inferioare, atunci în acord cu observațiile efectuate de el capul și membrele superioare continuă să fie capabile de mișcări spontane și intenționale, pe când membrele inferioare se rezumă să răspundă exclusiv la excitanții direcți, fără nici o posibilitate de intenționalitate a mișcărilor. Comunicarea lui Hall a trezit nedumeriri urmate de vii discuții în cercuri de specialiști și medici, depășind cu mult hotarele Angliei. Pe termen scurt Hall a fost atunci blamat că propovăduiește concepții de-a dreptul absurde, iar Societatea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Un alt cercetător, student a lui Watson, K.S. Lashley (1890-1958) și-a îndreptat studiile spre localizarea funcțiilor psihice în activitatea sistemului nervos. Studiul învățării a fost realizat pe baza contribuțiilor interesante ale lui E.C. Tolman (1886-1959), care formulează problema rolului intenționalității și așteptării, a unei forme cognitive de învățare, a însemnătății "hărților cognitive" învățate; la rândul său C.L. Hull (1884-1952) a dezvoltat o teorie a învățării care a pus accentul pe legea întăririii, a dependenței învățării de reducerea impulsului în timpul în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a condiționării. Mult mai rezervat, însă, s-a dovedit Pavlov, și întregul curent reflexologic față de el și behaviorismul pe care-l reprezenta, față de soluția pe care o propunea acest curent, care punea accent pe direcționarea spre reușită sau performanță a intenționalității animalului de experiență. Adaptarea în accepțiune behavioristă însemna reușită, chiar dacă în accepțiune inițială această explicație nu făcea distincție între reușita animalului aflat în angrenajul natural al luptei pentru existență din natură și al luptei pentru supraviețuire în societatea umană. Pavlov
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
interlocutorilor, numărul participanților la actul de comunicare, background-ul comunicațional, mijloacele de comunicare sau finalitățile vizate impun ajustarea permanentă a manifestării discursive și redefinirea proiectului de comunicare, în funcție de poziția interlocutorului. Din perspectiva comunicării publice, actul comunicării politice se definește prin: intenționalitate, problematică politică, de larg interes, folosirea mijloacelor tehnice de comunicare în masă și necesitatea adecvării la acestea, dimensiune persuasivă pregnantă, legitimitate a înscrierii la cuvânt ș.a. Pe această linie de interpretare, "comunicarea politică este un concept global care vizează: instituții
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
informații, presupunând un fenomen de interacțiune între actori cu statut diferit și care împărtășesc valori, atitudini și credințe distincte. Mai mult decât alte tipuri de comunicare, cea politică stă sub semnul efectelor urmărite la nivel de receptare, fiind tributară factorului intenționalitate. În acest sens, actul comunicării politice vizează angajarea de strategii și mijloace de comunicare specifice care trimit la un univers simbolic familiar receptorului. Pornind de la acest univers, participanții la actul comunicării politice își reconsideră constant atitudinile, argumentele, limbajul. Dincolo de deschiderile
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
conținuturi, emitentul politic este interesat de modalitatea în care sunt prezentate actele politice. În acest sens, comunicarea politică are un rol eminamente mistificator, modificând, reinterpretând evenimentele politice, evitând asumarea unor adevăruri sociale, prin apelul la eufemism, metaforă, omisiune etc.; d) intenționalitatea este factorul cheie al comunicării politice: fiecare manifestare discursivă din spațiul politic vizează suscitarea unor atitudini particulare publicului receptor. Definind "un spațiu în care se relaționează discursurile contradictorii a trei actori care au legitimitatea de a se exprima în mod
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Puștile nu au efect decât pentru cei care sunt gata să se folosească de ele în cooperare cu alții și în structuri în care, chiar dacă sunt informale, sunt recunoscute de eșaloanele de autoritate și de comandă. Și asta cere o intenționalitate colectivă și fapte instituționale"31. O astfel de perspectivă indică drept elemente definitorii pentru politică intenționalitatea și legitimitatea. Fiecare act politic este guvernat de finalități precise, iar scopul major al comportamentelor politice este justificarea accesului/menținerii la putere a emitenților
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cooperare cu alții și în structuri în care, chiar dacă sunt informale, sunt recunoscute de eșaloanele de autoritate și de comandă. Și asta cere o intenționalitate colectivă și fapte instituționale"31. O astfel de perspectivă indică drept elemente definitorii pentru politică intenționalitatea și legitimitatea. Fiecare act politic este guvernat de finalități precise, iar scopul major al comportamentelor politice este justificarea accesului/menținerii la putere a emitenților. În acest sens, un alt concept vehiculat în legătură cu politica este cel de putere. Printre celelalte forme
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
discursive. Numeroase acte politice sunt prin natura lor acte de discurs (un exemplu în acest sens îl oferă demisiile), iar altele se sprijină în realizarea lor pe cuvânt. Printre trăsăturile specifice limbajului politic, menționăm natura interdiscursivă, dramatizarea, finalitățile de legitimare, intenționalitatea, miza persuasivă și conținutul ideologic. a) Interdiscursivitatea. Limbajul politic presupune un efort constant de reformulare, de transformare, de interpretare a altor limbaje politice, fie în vederea susținerii, fie în vederea respingerii acestora. Din această perspectivă, una dintre trăsăturile specifice manifestărilor verbale din
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sale de manifestare (doctrina politică, propaganda politică, ideologia politică, publicitatea politică) legitimează cunoașterea politică și, prin aceasta, puterea politică"41. Pe această linie de interpretare, limbajul politic devine unul dintre mecanismele esențiale de câștigare și menținere a puterii politice. d) Intenționalitate. Fiecare act discursiv din spațiul politic este guvernat de intențiile, aspirațiile și obiectivele politice ale emitentului. Nimic nu este la întâmplare în economia manifestărilor discursive, fiecare detaliu fiind atent gestionat, prin prisma mesajului politic pe care intenționează să-l transmită
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și la efectele pe care le generează la nivelul receptării, distingem funcții distincte ale limbajului politic. Astfel, atunci când se urmărește influențarea puterii și modificarea relațiilor de putere, vorbim de funcția politică a limbajului, caracterizată prin manifestarea a două dimensiuni fundamentale: intenționalitatea și suscitarea unor efecte la receptare. În acest sens, Harold D. Lasswell susține că a vorbi despre știința politică echivalează cu a vorbi despre știința puterii, a puterii de a lua decizii, iar limbajul politicii nu este altceva decât limbajul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politic și a mecanismelor de realizare a coeziunii sintactice; analiza fenomenelor de semie/ polisemie, a dimensiunii intensionale, respectiv extensionale a semanticii acestui tip de limbaj; identificarea principalelor clase și relații semantice cultivate în comunicarea politică; investigarea formelor de manifestare a intenționalității și a modalităților de persuadare valorificate de emitentul politic; analiza efectelor pe care le generează la nivelul receptării și a problematicii relației emitent politic receptor. Descrierea parametrilor semiozei politice este complinită de explicitarea mecanismelor care stau la baza funcționalității unui
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
deicticelor; * unitatea sistemului pronominal; * omogenitatea exprimării modurilor și timpurilor verbale; * întrebuințarea conjuncțiilor (copulative, disjunctive, coordonatoare); * practicarea formele de reiterație (paralelisme, anafore); * recurența repetarea unor structuri verbale, de dimensiuni variabile. Atât selecțiile paradigmatice, cât și combinările sintagmatice sunt guvernate de factorul intenționalitate, determinant în comunicările din sfera politică. Din această perspectivă, limbajul politic poate fi supus unor transformări (de conservare, complicare, simplificare, reordonare), care modifică natura relațiilor dintre unitățile constitutive: rearanjare, adiție, substituție, subtracție ș.a. Prefacerile întreprinse la nivelul expresiei verbale influențează
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a ceea ce lasă să se înțeleagă, a mijloacelor de manipulare puse în joc de manifestările discursive și a efectelor pe care le generează. În condițiile în care limbajul politic mediază concepția despre lume a locutorilor și stă sub semnul unei intenționalități imanente, abordarea pragmatică are în atenție modul în care emitentul politic utilizează limbajul, capacitatea acestuia de a semnifica mai mult decât ceea ce spune și de a influența atitudinea politică a receptorului. Demersul nostru pleacă de la postulatul că discursul politic nu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]