4,045 matches
-
răspundă atât pentru acțiunile oficialilor din ministerul pe care îl conduce, cât și în numele guvernului. Dacă responsabilitatea ministerială este piatra de încercare a democrației parlamentare, răspunderea este baza responsabilității ministeriale. Dar ce se întâmplă când oficialii din mai multe departamente interguvernamentale lucrează împreună cu furnizori de servicii nonguvernamentali? Sunt sau ar trebui să fie miniștrii responsabili în fața parlamentului în legătură cu rezultatele inițiativei lansate prin parteneri multiplii? Cine își asumă responsabilitatea în situația în care decizia este comună? Și această situație este destul de frecventă
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
sustenabilitatea acțiunii politice colective asumată în această nouă ordine politică. De la crearea Comunității Economice, în 1950, și până la jumătatea deceniului nouă al secolului trecut, atenția teoreticienilor a fost concentrată pe explicarea procesului de integrare europeană. Alternativele cadrului teoretic, neofuncționalismul, liberalismul interguvernamental și istoricul instituționalismului care au fost dezvoltate, în special pe parcursul acelor ani (în particular în SUA) au fost strâns legate de dezbaterile din domeniul relațiilor internaționale. Procesul de construcție instituțională a UE a fost interpretat ca un exemplu avansat de
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
complicat, cel puțin din cauza a două aspecte conceptuale. În primul rând, procesul de instituționalizare se produce, în acest caz, în interiorul unui cadru simultan supranațional și național. Acest aspect este luat în considerare, cel puțin indirect, de teoriile clasice supranaționale și interguvernamentale ale integrării europene (Hix, 2005; Nugent, 2006). Acestea descriu instituționalizarea, deși cu accente diferite, ca un proces care se petrece de-a lungul a două faze: una ascendentă și cea de-a doua descendentă (de la statele membre la nivelul UE
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
care ajută la interpretarea conceptelor abordate și la descoperirea sensului „nespus” în tratate. În al treilea rând, politicile de reglementare și ghidurile sunt documente operaționale, care explicitează punerea în practică a principiilor și realizarea obiectivelor. În al patrulea rând, documentele interguvernamentale ale statelor membre pot furniza, informal și fără a aduce atingere, un punct de vedere asupra modului în care sunt percepute problemele, sunt împărtășite soluțiile și progresele realizate după cum acestea sunt poziționate la intersecția acestui proces foarte complex. Aceste studii
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
este atât de extinsă comparativ cu Uniunea Europeană, dacă se Ține cont de numărul domeniilor acoperite de politici, de scopul acestor politici, precum și de strategiile de dezvoltare ale acestora. UE este, dintr-o anumită perspectivă, abordată ca un mix între cooperarea interguvernamentală clasică dintre statele suverane și o largă extindere a integrării supranaționale. Persistența unei zone gri între interguvernalism și supranațio nalism constituie principala diferență dintre guvernanța multinivel și alte teorii ale integrării. De asemenea, guvernanța nu rezolvă problema suveranității statale, ci
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
sivității în interiorul arenei interne. Același principiu este prezent și în arena internațională, de exemplu, ONU sau UE, care sunt conglomerate de state naționale. Numărul nivelurilor jurisdicționale este limitat. Jurisdicțiile sunt organizate într-un număr redus de niveluri; în studiul relațiilor interguvernamentale sunt identificate trei niveluri: local, intermediar și central. Arhitectură durabilă a sistemului. Pentru realizarea unor jurisdicții ale căror scopuri sunt generale, care nu se intersectează și au un număr limitat de niveluri este necesar ca alegerea instituțională să fie cea
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
ro/docs/File/UPP/legislatie/HG-1623.pdf. Capitolul 4tc " Capitolul 4" Corupție și management publictc "Corupție Și management public" Radu Nicolae*tc "Radu Nicolae*" Introduceretc "Introducere" Corupția este o preocupare actuală atât pentru sectorul public (instituții publice locale, guverne, organisme interguvernamentale sau internaționale), cât și pentru cel privat 1. Fenomenul corupției are multiple consecințe negative dovedite: descurajează investițiile străine, încurajează investițiile în lucrări publice neproductive (în loc să fie cheltuiți în educație și sănătate, banii publici sunt folosiți pentru achiziționarea unor automobile de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
nega interesul perspectivei construcției europene, D. Healey, reprezentantul Laburiștilor, estimează că Europa va depinde atît de Comunitatea Atlantică și de viitorul Europei, cît și de uniunea sa politică. Integrarea europeană trebuie să se limiteze la "o abordare funcțională prin intermediul cooperării interguvernamentale". Nu intră în discuție însă realizarea Uniunii Europene cu ajutorul unei organizații federative care ar duce la un abandon al suveranității britanice. Am amintit deja ponderea pe care au avut-o muncitorii britanici în cadrul socialismului european încă de la începutul celui de-
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
neputând fi adoptată numai cu acordul Consiliului, ori numai cu acordul Parlamentului, ci, în mod obligatoriu, cu acordul ambelor instituții amintite. Coordonarea politicilor statelor membre ale Uniunii Europene în sectorul cercetării-dezvoltării-inovării este realizată pe baza metodei deschise de coordonare, metodă interguvernamentală de evaluare reciprocă a statelor membre în acest domeniu. Comisiei Europene îi revine rolul de a realiza rapoartele de analiză comparativă a statelor membre pentru următoarele cinci domenii, caracteristice sectorului de cercetare-dezvoltare-inovare: resursele umane implicate; investițiile publice și private; nivelul
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
de protecție unitar și autonom, cu efect egal, pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Brevetul poate fi astfel acordat, transferat sau declarat invalid pentru întreaga Comunitate Europeană"105. Pentru acordarea brevetului european, prezintă importanță Oficiul European al Brevetelor de Invenție, organizație interguvernamentală (nu comunitară), care, de la șapte membri fondatori, a ajuns în prezent la treizeci și șase de membri, incluzând și state ce nu sunt membre ale Uniunii Europene (de exemplu: Elveția, Islanda, Liechtenstein, Monaco, Macedonia, San Marino, Turcia). Subliniată constant în
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
optat pentru metoda integrării prioritar-politice și apoi economice. Proiectul Briand a conceput Uniunea Europeană ca o confederație de state suverane urmând inițial modelul Ligii Națiunilor, care să devină treptat o unime politică și economică. Briand avea în vedere o Uniune Europeană interguvernamentală, fondată pe suveranitatea statelor componente. Adunarea Generală a Ligii Națiunilor din septembrie 1930 a dezbătut Proiectul Briand de Uniune Europeană. Nicolae Titulescu în calitate de președinte al Adunării Generale a Ligii Națiunilor a primit și a difuzat rezoluția Conferinței europene, pe care
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
era mai mult interesat de imperiul său colonial mondial și de relațiile cu Statele Unite ale Americii decât de Uniunea Europeană. Mai mult, Marea Britanie continua să se alăture Germaniei în contracararea politicii franceze 37. Ideea de Uniune Europeană chiar în formula sa interguvernamentală, nu supranațională, nu puta să devină o realitate instituțională, în condițiile mentalității epocii, pentru care suveranitatea națională era un element fundamental, ce nu putea suferi nici o limitare semnificativă pentru realizarea unei Europe Unite. Uniunea Europeană propusă de Briand a fost susținută
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
efectele schimbărilor climatice GT Gas Turbine (Turbină cu gaz) GWP Global Warming Potential (Factor de încălzire globală) HG Hotărâre de Guvern HRSG Heat Recovery Steam Generator (Ciclu combinat fără ardere suplimentară) HFC Hidrofluorocarburi IPCC Intergovernmental Panel on Climate Change (Grupul interguvernamental privind schimbările climatice) IET International Emission Trading (Comercializarea internațională a emisiilor) IMM Întreprindere mică sau mijlocie IEA International Energy Agency (Agenția Internațională pentru Energie) IU Încalzirea urbană IGCC Integrated Gasification Combined Cycle (Ciclu combinat de gazeificare integrată) INEGES Inventarul național
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
procese biogeochimice, acestea implicând schimburi de GES (CO2, CH4, N2O) între sol și atmosferă, precum și prin intermediul unor procese biogeofizice care implică schimburi de apă și energie. Cum rezultă din cel de-al 4-lea Raport Global de Evaluare al Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice - IPCC, Pământul s-a încălzit în medie cu 0,76°C în era preindustrială, iar creșterea temperaturii s-a accelerat, scenariile meteorologice prezicând posibilitatea unei creșteri a temperaturii medii a planetei cu 1,8°C până la 4
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
4°C în acest secol, în cazul în care nu se acționează pentru limitarea emisiilor viitoare de GES. De asemenea, în cursul perioadei 1993-2003, nivelul mării a avut o creștere semnificativă, similară cu cea din ultimele trei decenii.<footnote Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice - IPCC (2000), Al 4-lea Raport Global de Evaluare. footnote> Principalele gaze cu efect de seră sunt considerate a fi: dioxidul de carbon (CO2); metanul (CH4); protoxidul de azot (N2O); hidrofluorocarburile (HFC); perfluorocarburile (PFC); hexafluorura de sulf
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
mondială privind schimbările climatice, desfășurate la Geneva, în Elveția. În această perioadă, au mai fost inițiate și alte acțiuni în aceeași direcție, cum ar fi elaborarea Programului Mondial privind Clima (1980) și a Strategiei de Conservare Globală (1980), crearea Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice - IPCC (1988), a Sistemului global pentru observarea climei - GCOS (1989) și a Fondului Global de Mediu - GEF (1991). Convenția-Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC), adoptată în 1992, la Summitul Pământului de la Rio de Janeiro și
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
climei - GCOS (1989) și a Fondului Global de Mediu - GEF (1991). Convenția-Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC), adoptată în 1992, la Summitul Pământului de la Rio de Janeiro și intrată în vigoare în 1994, stabilește cadrul general de acțiune interguvernamentală, ca răspuns la provocarea reprezentată de schimbările climatice. Cu această ocazie a fost confirmat faptul că sistemul climatic este o resursă comună a omenirii al cărei echilibru poate fi afectat de emisiile antropice de dioxid de carbon și de alte
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
de estimare a nivelului de emisii de GES și a nivelurilor de dioxid de carbon sechestrate prin rezervoare. INEGES este întocmit de Serviciul Schimbări Climatice din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului în conformitate cu recomandările stabilite în: liniile directoare elaborate de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) privind întocmirea inventarelor naționale de gaze cu efect de seră, actualizate în 2006; Ghidul IPCC de bune practici privind întocmirea inventarelor naționale de GES, realizat în anul 2000; Ghidul IPCC de bune practici pentru utilizarea terenurilor
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
prin arderea combustibililor fosili în ceea ce privește cantitatea de CO2 emisă în atmosferă, a fost ales indicatorul emisie unitară, exprimat prin factorul de emisie. Conform definiției date de Ghidul privind elaborarea inventarelor naționale de gaze cu efect de seră, dezvoltat de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), ediția 2006<footnote Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (2006), IPCC Guidelines for National Greenhouse Gas Inventories - Glossary, http://www.ipcc-nggip.iges.or.jp/public/2006gl/pdf/0 Overview/V0 2 Glossary.pdf, accesat la data de 14.09
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
în atmosferă, a fost ales indicatorul emisie unitară, exprimat prin factorul de emisie. Conform definiției date de Ghidul privind elaborarea inventarelor naționale de gaze cu efect de seră, dezvoltat de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), ediția 2006<footnote Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (2006), IPCC Guidelines for National Greenhouse Gas Inventories - Glossary, http://www.ipcc-nggip.iges.or.jp/public/2006gl/pdf/0 Overview/V0 2 Glossary.pdf, accesat la data de 14.09.2012. footnote>, „factorul de emisie reprezintă un coeficient ce
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
de seră. Deși cantitățile emise sunt mai mici, aceste gaze pot contribui semnificativ la cantitatea de CO2 echivalent rezultată în urma arderii, din cauza potențialului de încălzire globală al acestora, care este mai ridicat decât cel al CO2. Ghidul dezvoltat de Grupul interguvernamental pentru schimbările climatice (IPCC) privind elaborarea inventarelor naționale de gaze cu efect de seră, ediția 2006, indică, în volumul 2, subcapitolul „Surse staționare”, factori de emisie pentru celelalte gaze cu efect de seră rezultate în urma arderii combustibililor fosili, și anume
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
Departamentul de energie și schimbări climatice din Marea Britanie. 5.2.1.2.3. Indicatori de mediu 5.2.1.2.3.1. Emisie unitară (factor de emisie) pentru dioxidul de carbon (CO2) Conform definiției date de Ghidul dezvoltat de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) privind elaborarea inventarelor naționale de gaze cu efect de seră, ediția 2006<footnote 2006 IPCC Guidelines for National Greenhouse Gas Inventories - Glossary, http://www.ipcc nggip.iges.or.jp/public/2006gl/pdf/0 Overview/V0 2 Glossary.pdf, accesat
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
de seră. Deși cantitățile emise sunt mai mici, aceste gaze pot contribui semnificativ la cantitatea de CO2 echivalent rezultată în urma arderii, datorită potențialului de încălzire globală al acestora, care este mai ridicat decât cel al CO2. Ghidul dezvoltat de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) privind elaborarea inventarelor naționale de gaze cu efect de seră, ediția 2006 indică, în volumul 2, subcapitolul „Surse staționare”, factori de emisie pentru celelalte gaze cu efect de seră rezultate în urma arderii combustibililor fosili, și anume
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
națiune. Într o asemenea situație, forma și autonomia statulu i națiune sunt, de asemenea, schimbate în mod subtil. Accentul tot mai mare care se pune pe cooperarea internațională a antrenat o creștere en ormă a numărului și influ enței organizațiilor interguvernamentale și non guvernamentale (ONG-uri), într o asemenea măsură încât mulți consideră că măsu ril e politicilor națio nale și ale celor internaționale au devenit acu m i nseparabile. Statul-națiune, monolitic, cu propria lui politică independentă și , în linii largi
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
din ale-geri și, pe de altă parte, existența normelor juridice, și ele supranaționale, care creau drepturi și obligații între cetățenii statelor membre și entitatea supranațională"11. Inițiativa de a înscrie cetățenia europeană în Tratatul de la Maastricht, idee lansată la conferința interguvernamentală din 1990-1991 de către guvernul spaniol, prezenta conceptul în aceeași ma-nieră. Un membru al guvernului spaniol afirma că "ar fi mai bine să se procedeze ca și în cadrul statelor naționale, adică să se definească în termeni juridici clari drepturile și obligațiile
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]