1,803 matches
-
Citizenship: The Universality of Human Rights in Kant and Locke", în Justification and Legitimacy: Essays on Rights and Obligations, Cambridge University Press, Cambridge, 2001. Stanomir, Ioan, De la pravilă la Constituție, Editura Nemira, București, 2002. Stanomir, Ioan, "Regândind Constituția: teme și interogații", în Radu Carp; Ioan Stanomir, Limitele Constituției. Despre guvernare, politică și cetățenie în România, C.H. Beck, București, 2008. Stanomir, Ioan, Constituționalism și postcomunism. Un comentariu al Constituției României, ediția a II-a revizuită, Editura Universității din București, 2007. Stanomir, Ioan
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
cit. 39 Vezi și Raluca Mariana Negulescu, op. cit. 40 Ioan Stanomir, Constituționalism și postcomunism. Un comentariu al Constituției României, ediția a II-a revizuită, Editura Universității din București, 2007, pp. 123 și urm. 41 Ioan Stanomir, "Regândind Constituția: teme și interogații", în Radu Carp; Ioan Stanomir, Limitele Constituției. Despre guvernare, politică și cetățenie în România, C.H. Beck, București, 2008, p. 265. 42 Olivier Duhamel, Les démocraties, Seuil, Paris, 1993, p. 179. 43 Idem, pp. 275-276. 44 Radu Carp, "România: sistem politic
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
criză a realității. Primul tip de conservare trebuie să păstreze realitatea interiorizată În viața de zi cu zi, iar al doilea tip, În situațiile de criză. Modalitatea cea mai sigură pentru conservarea (de orice fel) a realității este conversația (eventual, interogația morală În interacțiunea cu ceilalți și cu propriul sine critic). Problema care se pune este dacă nu cumva cele două tipuri au fost suprapuse de către regimul comunist (vigilența, starea de asediu, suspiciunea, ascultatul, excesul de zel Înțeles pernicios etc. sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
școala istoriei conceptualizante și interdisciplinaritatea metodelor de cercetare și analiză nu sunt Încă suficient de dezvoltate În România. Cercetătorii se opresc la simpla Înșiruire de evenimente, fără să penetreze stratul superficial al datelor și cifrelor, fără să caute răspunsuri la interogații de tip „de ce lucrurile s-au petrecut așa și nu altfel?”. Istoria nu este Însă numai narare a marilor sau micilor evenimente, ea este un șir logic de cauzalități și efecte. Istoria conceptualizantă, inițiată de școala de la Annales și practicată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
filozofia politică a secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea. Continuitatea dintre Montaigne și Rousseau se reliefează cu atît mai bine cu cît răspunsul final, dat de cel de-al doilea în Contractul social, își are originea, ca și interogația inițială a lui Montaigne, într-o reflecție asupra unor fapte etnografice : la Rousseau, aceea din Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni. Am putea aproape să spunem că lecțiile cerute de Montaigne de la indienii din Brazilia conduc, prin Rousseau
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
om și caracterul natural al egoismului uman și Richard Dawkins, Gena egoistă, Editura Publica, București, 2013. 949 Tomas Sedlacek, Economia binelui și a răului, Editura Publica, București, 2012, p. 76. 950 "Întrebarea dacă omul este bun sau rău constituie o interogație fundamentală pentru științele sociale. De la această întrebare va porni reglementarea. Dacă omul este rău din fire, atunci se impune să fie împins cu forța spre bine și să i se limiteze libertatea. Dacă este o lume sălbatică, a luptei pe
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
dar profundă, cercetătorul C. Ideea în sine nu e nouă, adăugă cu aplomb cercetătorul D. De aceea, am o întrebare, colega: Și în ce vei ține acea substanță care dizolvă orice, cum spui?... Era o logică de fier în această interogație, toți au amuțit pe loc, iar A s-a prăbușit pe scaun dezumflat ca un aerostat, a oftat adânc în sinea lui și a adoptat din nou mutra posacă a omului nemulțumit de toți și de toate. Astfel a luat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
nu pentru că l-au omorât pe Isus, ci pentru că i-au dat naștere. Similar proceda Nietzsche la sfârșitul secolului al XIX-lea (Genealogia moralei, 1887) <endnote id="(598, p. 268)"/>. Totuși, au trebuit să treacă două secole și jumătate de la interogația, mai mult sau mai puțin retorică, a preotului J. Bosnage pentru ca Biserica - principala acuzatoare a evreilor ca „popor deicid” - să facă și ea un pas istoric, un gest cu uriașă valoare simbolică. În documentul (Nostra Actate) adoptat de Al doilea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
înregistrate pentru cele 35 de proiecte asociate cu acțiunile PL constituie o premisă serioasă pentru așteptarea unor efecte pozitive la nivelulvieții comunitare. Pentru a preveni însă falsele așteptări și pentru a maximiza impactul noilor mecanisme de dezvoltare locală, sunt utile interogațiile critice pe baza evidențelor empirice limitate, disponibile. Cum poate fi prevenită rutinizarea muncii PL integrați în primării? Ei pot fi ușor transformați în funcționari obișnuiți, cu performanțe determinate nu atât de rolul și capacitățile lor, cât de factori conjuncturali asociați
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
rezidă în edificarea unor mecanisme instituționale de dezvoltare bazate pe transparență, parteneriat, participare și control reciproc al diferiților actori ai dezvoltării 1. Experimentul de la Timiș-Cluj-Bistrița-Năsăud, adus anterior în discuție, furnizează puncte de reper importante pentru găsirea unor răspunsuri adecvate la interogațiile asupra dezvoltării comunitare în România. Continuarea sa, precum și înregistrarea de detaliu a problemelor și consecințelor care îi sunt asociate sunt de natură să ducă spre instituționalizarea unei dezvoltări comunitare durabile. Cultura participativătc "Cultura participativă" Am menționat deja (vezi tabelul 1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Până unde merge Înțelegerea celuilalt 4.4. Reverberații paideice ale călătoriei 4.5. Diferențe, neînțelegeri, incompatibilități 4.6. Valențe integrative ale valorilor religioase 4.7. Dialog interconfesional și apropiere prin marcarea specificității 5. Câteva probleme ale Învățământului românesc 5.1. Interogații la Început... și sfârșit de an școlar 5.2. Un simptom amenințător: Învățământul paralel 5.3. Învățământul superior românesc În perioada haretiană și problema calității 5.4. Calitatea educației În Învățământul superior 5.5. Dileme ale Învățământului universitar 5.6
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
iluminare a lor la propriu, o punere a lor În lumină, În sensul că deschizi un orizont, unde lucrurile pot apărea lămurit sau nu. Felul cum proiectezi fascicolul de lumină, Întrebând, este felul cum Înfrunți lucrurile, iar bogăția modalităților de interogație ține nu mai mult de subtilitatea conștiinței ce Întreabă, decât de subtilitatea existentului asupra căruia Întreabă”. Poate că realitatea ar rămâne cufundată În necunoscut dacă nu am „arunca” asupra ei semne de Întrebare, mirări, provocări. Există un dinamism inerent În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
se cheamă și se completează reciproc. O Întrebare „trezește” alte Întrebări, declanșându‑se o reacție În lanț În „generatorul” interogativ. Întrebarea pusă poate ascunde, uneori, alte problematizări neformulate Încă. Ne fixăm o Întrebare, dar nu știm care vor fi următoarele. Interogația Împrumută ceva din cutia cu surprize a Pandorei (ceea ce este de dorit!), dar și din Întortocheatul labirint al Minotaurului (În care te poți pierde!). Din punct de vedere educațional, e bine să-i Încurajăm pe cei care pun Întrebări. E
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
definitivării edificiului spiritual european rămân reduse. Nu printr-un discurs zgomotos și trufaș (sau prin tăcere) vom reuși să ne arătăm chipul lăuntric, ci printr-o prezentare cuminte, chibzuită, inteligentă, dar fermă! 5. Câteva probleme ale Învățământului românesc 5.1. Interogații la Început și... sfârșit de an școlar Orice Început de an școlar se poate converti și Într-un moment de bilanț, de prilejuri interogative pe mai multe axe: trecut-prezent-viitor, local-central-internațional, diagnosticare (a ceea ce a fost) - constatare (a ceea ce este) - proiectare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
necesare ființări Împreună. Rolurile aferente celor doi pot fi, desigur, Învățate. Omul a fost creat nu ca să fie singur, ci pentru a se uni cu jumătatea sa: bărbatul cu femeia și invers. Procesualitatea aceasta nu e lipsită de unele dileme, interogații, convulsii, expansiuni, retrageri, Închideri pasagere și retractări. La fel ca orice raport nou, și acesta se supune unei Încercări a cărei dificultate poate imprima valoare, preț și consistență noului edificiu. Planul intim, personal al acestei prefaceri - a cărei alchimie este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
ceva din ceea ce realitatea, așa cum o percepem noi, oamenii, nu e În stare să dea. E o forță ce vine de dincolo, are un mister și generează o dinamică peste puterea de Înțelegere a omului. Conduce la neliniști, dislocări și interogații. La nivel uman, acest fapt presupune un anumit curaj, prin asumarea unei serii de precarități, a unei instabilități, căutări și nesiguranțe. Unii se tem că iubirea arde cu flacără prea mare și se consumă prea repede. Altora le este frică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
formă de doruri, nostalgii, tânguieli, dureri și pătimiri. 8.6. Reflecții legate de trecerea timpului Părăsirea unui an vechi și intrarea Într-unul nou ne predispun la o reflecție asupra timpului. Ce este timpul și cum ne situăm În raport cu el? Interogațiile În legătură cu natura sa au fost mereu În actualitate. Marile spirite nu s-au sfiit să cerceteze această problemă. Să reținem ce ne spune Fericitul Augustin: „Dacă nimeni nu Încearcă să afle asta de la mine, știu [ce este timpul - n.n.]; dacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
diferențele sociale dintre clase din interiorul unei regiuni erau mai mici decât diferențele dintre actorii aceleași clase sociale din regiuni diferite. Identificarea polimorfismului regional, atât în cazul francez, cât și în cel italian l-a condus pe Dogan spre o interogație cu privire la rolul și maniera articulării teoriei clivajelor 22. Studiile recente doganiene dezvăluie însă tendința spre omogenizarea disparităților regionale și pun sub semnul întrebării actualitatea explicitării comportamentului de vot prin prisma teoriei clivajelor 23. Astfel, clivajele clasice rokkaniene ar fi de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
care totdeauna e bine să le lași așa cum sunt, pentru că nutresc amintirea, metafora, vorba de duh. În ora aceea am aflat încă neștiute despre Dolhasca poeziei românești, despre iubirile închise între versuri, despre poeți de legendă. Printre cuvinte simple și interogații ușor uimite s-au strecurat confesiuni tulburătoare. Abia atunci, tăcerile s-au îngreunat de sensuri, de mirajul unic al destăinuirii. Ora aceea a fost prea puțin pentru poezia lui Emil Brumaru și pentru autorul ei. Dacă asta a fost impresia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și cel diferențial care o măsoară și o confirmă. Examenul pacientului Ansamblul informațiilor care permite realizarea sintezei de diagnostic este perceput cu ocazia unui examen general în care ascultăm, privim, mirosim, atingem, analizăm. Acest examen se derulează în patru faze: • interogație sau anamneză; • inspecție; • auscultație-odorat; • palpare. Interogația și inspecția încep la primul contact cu bolnavul și pot continua până la sfârșitul examenului general. Inspecția, auscultația-odoratul și palparea constituie împreună examenul clinic. Interogația În timpul acestei etape, notăm simptomele, ascultăm plângerile pacientului ajutându-l
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
și o confirmă. Examenul pacientului Ansamblul informațiilor care permite realizarea sintezei de diagnostic este perceput cu ocazia unui examen general în care ascultăm, privim, mirosim, atingem, analizăm. Acest examen se derulează în patru faze: • interogație sau anamneză; • inspecție; • auscultație-odorat; • palpare. Interogația și inspecția încep la primul contact cu bolnavul și pot continua până la sfârșitul examenului general. Inspecția, auscultația-odoratul și palparea constituie împreună examenul clinic. Interogația În timpul acestei etape, notăm simptomele, ascultăm plângerile pacientului ajutându-l totodată să le formuleze, apoi începem
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
mirosim, atingem, analizăm. Acest examen se derulează în patru faze: • interogație sau anamneză; • inspecție; • auscultație-odorat; • palpare. Interogația și inspecția încep la primul contact cu bolnavul și pot continua până la sfârșitul examenului general. Inspecția, auscultația-odoratul și palparea constituie împreună examenul clinic. Interogația În timpul acestei etape, notăm simptomele, ascultăm plângerile pacientului ajutându-l totodată să le formuleze, apoi începem să-i punem întrebări precise întrucât pacientul poate omite simptome și e posibil ca numeroase informații pertinente să nu-i fi atras atenția. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
o bună capacitate de concentrare. • corpul în ansamblul său, adică mușchii și țesuturile superficiale, apoi țesuturile profunde (ligamente, viscere etc). Palparea țesuturilor permite perceperea diferențelor de masă, de textură și de temperatură. Elementele de interpretare ale diagnosticului Anamneza (ascultare și interogație) Foto 1. Anamneza (p.110) Informațiile colectate privesc mai ales simptome și semne clinice care fac să apară: • dureri; • prezența factorilor patogeni; • tulburări funcționale vitale sau anexe; • tulburări motorii; • leziuni și anormalități organice; • dezechilibre ale intrărilor și ale ieșirilor; • tulburări
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
nici un efort, Doamna Sorohan a fost pentru foarte mulți dintre noi o forță catalitică, un punct cardinal în universul mișcător al vremurilor de tot felul, cele care au adus, în fluxul lor indistinct și indiferent la sensibilitatea umană, momente de interogație și cumpănă, de rătăcire sau de neputință. Cu o energie nesfârșită, Doamna Sorohan i-a ținut aproape pe cei tineri, i-a ajutat să se manifeste și să crească intelectual. Acest devotament a avut prețul lui uriaș de învestire și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
o asumi drept metodă de lucru. A lectura ironia în cheie adecvată presupune să înlături evidența, căci nici un cititor serios nu lucrează doar cu suprafețe, cu fețele văzute ale textului. Ironistul, ca orice profesor bun, ține spiritul în mișcare, căci interogația perpetuă, chiar dacă ia pe drum și forma unei iluzorii cunoașteri, sfârșește prin a fi autocunoaștere. Profesorul care educă în spiritul ironiei are oroare de adevăruri definitive și este dușmanul declarat al simțului comun, dar nu agreează nici pălăvrăgeala narcisistă, prinsă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]