1,350 matches
-
sensul existenței este a-ți căuta sensul existenței. Nu unul sau altul din sensurile existenței proprii, propuse de lume și asumate în mod individual, ne lipsesc, ci angoasa sensului propriei existențe. Văd posibilitatea unei noi morale dependentă de acest context interogativ, ca mod al omului de-a fi. Orice critică, pentru a-și atinge sensul tare, trebuie să înceapă cu propria persoană; altminteri ea nu este decât o formă camuflată de scuză pentru ceea ce ești. Vânătorii de vinovați sunt oameni ce-
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
propuse de tehnologie în numele progresului. * În căutarea sinelui dat! Aceasta este semnificația rândurilor prezente. Doar că scrisul constituie acest sine pe măsură ce-l caută, fiind astfel integrat în structura acestuia. Ceea ce găsesc căutările mele este ceva generat tocmai de această orientare interogativă. * Lipsa interogațiilor privind propria existență constituie o diminuare a substanței sinelui. Păstrez o rezervă față de oamenii ce nu se apleacă asupra propriului fapt-de-a-fi: se cunosc prea puțin pentru ca angajamentele lor să fie ceva de durată. În felul acesta ei stau
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
un creator de limbă. Toate aceste aspecte s-ar putea afla la orice alt poet.”1 Eminescianismul lui Arghezi va fi probat și de Pompiliu Constantinescu, în interpretarea căruia transpar fără dificultate marele poet, liricul de propensiune cosmică, neliniștit și interogativ, creatorul de limbă, demiurgul modern al cuvântului, romanticul sfâșiat lăuntric de mari întrebări, poetul microcosmosului și al jocului infantil. Arghezi este un inovator prin material și expresie, creatorul unui univers poetic original, recognoscibil ca atare. Precizarea de principiu a criticului
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
stări afective, după vocative exclamative și interjecții exclamative, atunci când acestea sunt cuvinte independente; - a se marca creșterea gradată a intensității vocii. Exemplu:,, Ce ochi frumoși ai !’’ Semnul întrebării - este folosit în scriere pentru a marca intonația propozițiilor sau a frazelor interogative. Se pune semnul întrebării după cuvintele, grupurile de cuvinte, propozițiile și frazele care au un caracter interogativ. Exemplu:,, Da’ slănină nu-i pod ? Unt nu-i ? Ouă nu-s?” ĂIon Creangă). Punctul și virgula - este semnul de punctuație care marcheaza
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
gradată a intensității vocii. Exemplu:,, Ce ochi frumoși ai !’’ Semnul întrebării - este folosit în scriere pentru a marca intonația propozițiilor sau a frazelor interogative. Se pune semnul întrebării după cuvintele, grupurile de cuvinte, propozițiile și frazele care au un caracter interogativ. Exemplu:,, Da’ slănină nu-i pod ? Unt nu-i ? Ouă nu-s?” ĂIon Creangă). Punctul și virgula - este semnul de punctuație care marcheaza o pauză mai mare decât cea redată prin virgulă și mai mică decât cea redată prin punct
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
află în interiorul cuvântului, de exemplu: cântec, gând, cuvânt, pâine, mână, etc. B. Conversația Ca metodă de predare-învățare, conversația ocupă primul loc în munca învățătorului, în predarea noțiunilor de gramatică, de ortografie și de punctuație. Conversația face parte din categoria metodelor interogative (conversative sau dialogate) și îsi asumă o multitudine de funcții; funcția euristică, de descoperire de noi adevăruri (de asimilare de noi cunoștințe) și formativă (conversația de tip euristic); - funcția de clarificare, de sintetizare și de aprofundare a cunoștințelor; - funcția de
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
Ori de câte ori, în lecțiile noi, se intâlnesc semnele de punctuație studiate până în acel moment, se cere elevilor să motiveze folosirea acestora. În clasa a II-a, la lecția de comunicare,, Semnul întrebării “, elevii sunt puși să citească o serie de propoziții interogative. Se desprinde și se învață regula :,, La sfârșitul propoziției prin care se întreabă ceva, se scrie semnul întrebării. ” Se fac diverse exerciții pentru consolidarea acestei reguli, cum ar fi : - să selecteze și să citească propoziții interogative dintr-un text ; - să
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
o serie de propoziții interogative. Se desprinde și se învață regula :,, La sfârșitul propoziției prin care se întreabă ceva, se scrie semnul întrebării. ” Se fac diverse exerciții pentru consolidarea acestei reguli, cum ar fi : - să selecteze și să citească propoziții interogative dintr-un text ; - să alcătuiască propoziții interogative ; - să transforme propoziții enunțiative în propoziții interogative ; - să completeze un text cu semnele de punctuație corespunzătoare ; - dictări. Virgula (, ) este întâlnită în abecedar, pentru prima dată în lecția,, Sunetul și litera o “ () mare de
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
și se învață regula :,, La sfârșitul propoziției prin care se întreabă ceva, se scrie semnul întrebării. ” Se fac diverse exerciții pentru consolidarea acestei reguli, cum ar fi : - să selecteze și să citească propoziții interogative dintr-un text ; - să alcătuiască propoziții interogative ; - să transforme propoziții enunțiative în propoziții interogative ; - să completeze un text cu semnele de punctuație corespunzătoare ; - dictări. Virgula (, ) este întâlnită în abecedar, pentru prima dată în lecția,, Sunetul și litera o “ () mare de tipar ),când o interjecție se desparte de
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
prin care se întreabă ceva, se scrie semnul întrebării. ” Se fac diverse exerciții pentru consolidarea acestei reguli, cum ar fi : - să selecteze și să citească propoziții interogative dintr-un text ; - să alcătuiască propoziții interogative ; - să transforme propoziții enunțiative în propoziții interogative ; - să completeze un text cu semnele de punctuație corespunzătoare ; - dictări. Virgula (, ) este întâlnită în abecedar, pentru prima dată în lecția,, Sunetul și litera o “ () mare de tipar ),când o interjecție se desparte de restul propoziției prin virgulă :,,O, e o
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
3.1.4.2. Ridicarea auxiliarului la C Un alt fenomen de deplasare verbală la C, înregistrat în limbile romanice vechi, dar absent din româna veche (și modernă), este ridicarea auxiliarului la C; auxiliarul accesează domeniul C fie în propoziții interogative, fie în propoziții declarative. Există două contexte în care testele sintactice arată cu destulă claritate că avem a face cu deplasarea auxiliarului din domeniul flexionar în domeniul complementizator, nu cu un fenomen de dislocare a nucleului verbal (interpolare / scrambling) în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
spanioala veche). Analiza unui corpus mai extins arată însă că inversiunea și deplasarea altui constituent la focus nu sunt în distribuție complementară, deși există o puternică tendință ca verbul deplasat să fie focalizat. Conform autoarelor citate, inversiunea este obligatorie în interogativele totale, întrucât interogativele totale sunt asociate cu focusul de polaritate ("yes-no questions elicit polarity alternatives, so are associated with polarity focus", Alboiu, Hill și Sitaridou 2014: 5; v. Giugea și Remberger 2012). Corpusul cercetat nu confirmă această predicție: deși inversiunea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
unui corpus mai extins arată însă că inversiunea și deplasarea altui constituent la focus nu sunt în distribuție complementară, deși există o puternică tendință ca verbul deplasat să fie focalizat. Conform autoarelor citate, inversiunea este obligatorie în interogativele totale, întrucât interogativele totale sunt asociate cu focusul de polaritate ("yes-no questions elicit polarity alternatives, so are associated with polarity focus", Alboiu, Hill și Sitaridou 2014: 5; v. Giugea și Remberger 2012). Corpusul cercetat nu confirmă această predicție: deși inversiunea este frecventă în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
totale sunt asociate cu focusul de polaritate ("yes-no questions elicit polarity alternatives, so are associated with polarity focus", Alboiu, Hill și Sitaridou 2014: 5; v. Giugea și Remberger 2012). Corpusul cercetat nu confirmă această predicție: deși inversiunea este frecventă în interogative directe (90) (inclusiv în cele subordonate față de verba dicendi, (90h-i)), structurile neinversate sunt, de asemenea, posibile (91). (90) a. Venit-ai încoace ainte de vreame a munci noi? (CC1.1567: 65v) b. oare afla-va fapte bune pre pământ? (CC1
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
42v) c. Nu zeace se curățiră? (CC1.1567: 149r) d. Sfinții lu Dumnezeu păcătoși au fost? (CC1.1567: 246r) e. Au doar vor culeage den spini struguri sau din scai smochine? (NT.1648: 9v) În coordonarea a două predicate în interogativele totale, structurile inversate precedă de obicei structurile noninversate, însă regula nu este absolută (92) (v. Gheorghe 2016): (92) a. Maica <t>a oare vede-te-va, au nu te va mai <vede>? (A.1620: 59v) b. Fratele nu-l va
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Gheorghe 2016): (92) a. Maica <t>a oare vede-te-va, au nu te va mai <vede>? (A.1620: 59v) b. Fratele nu-l va izbăvi, au izbăvi-l-va omul? (PH.1500-10: 41r) Uneori, efectul de focalizare asociat cu interogativele directe se obține prin deplasarea la focus a participiului pasiv: (93) Întru păcate tu născut ești tot și tu ne veri învăța? (CC1.1567: 28r-v) Există și date statistice care întăresc ipoteza că inversiunea nu este obligatorie în interogația totală
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
contrafactive) se exprimă prin structuri V1 (v. Zwart 1998: 27 (n. 18), 60-63); în multe situații, interogația totală se realizează în româna veche prin structuri inversate cu verbul în prima poziție din propoziție (90a,e), eventual precedat de o particulă interogativă (oare, au) (90b,g). Din discuția de mai sus, putem conchide că, deși există o corelație relevantă între inversiune și construcția propoziției interogative totale, inversiunea nu este obligatorie în interogativele totale, ci doar foarte frecventă. O altă predicție privitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
prin structuri inversate cu verbul în prima poziție din propoziție (90a,e), eventual precedat de o particulă interogativă (oare, au) (90b,g). Din discuția de mai sus, putem conchide că, deși există o corelație relevantă între inversiune și construcția propoziției interogative totale, inversiunea nu este obligatorie în interogativele totale, ci doar foarte frecventă. O altă predicție privitoare la relația dintre deplasarea la focus și inversiune vine din comportamentul interogativelor parțiale. După Alboiu, Hill și Sitaridou (2014), Hill și Alboiu (2016), întrucât
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
poziție din propoziție (90a,e), eventual precedat de o particulă interogativă (oare, au) (90b,g). Din discuția de mai sus, putem conchide că, deși există o corelație relevantă între inversiune și construcția propoziției interogative totale, inversiunea nu este obligatorie în interogativele totale, ci doar foarte frecventă. O altă predicție privitoare la relația dintre deplasarea la focus și inversiune vine din comportamentul interogativelor parțiale. După Alboiu, Hill și Sitaridou (2014), Hill și Alboiu (2016), întrucât elementul/grupul interogativ este găzduit de proiecția
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
conchide că, deși există o corelație relevantă între inversiune și construcția propoziției interogative totale, inversiunea nu este obligatorie în interogativele totale, ci doar foarte frecventă. O altă predicție privitoare la relația dintre deplasarea la focus și inversiune vine din comportamentul interogativelor parțiale. După Alboiu, Hill și Sitaridou (2014), Hill și Alboiu (2016), întrucât elementul/grupul interogativ este găzduit de proiecția de Focus, deplasarea V-la-C (inversiunea) este exclusă în interogative parțiale: "Wh-interrogatives also project a FocusP domain as wh-constituents are semantic operators
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
nu este obligatorie în interogativele totale, ci doar foarte frecventă. O altă predicție privitoare la relația dintre deplasarea la focus și inversiune vine din comportamentul interogativelor parțiale. După Alboiu, Hill și Sitaridou (2014), Hill și Alboiu (2016), întrucât elementul/grupul interogativ este găzduit de proiecția de Focus, deplasarea V-la-C (inversiunea) este exclusă în interogative parțiale: "Wh-interrogatives also project a FocusP domain as wh-constituents are semantic operators whose interpretation depends on focus and are associated with focus [...]. The linear order is exclusively
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
privitoare la relația dintre deplasarea la focus și inversiune vine din comportamentul interogativelor parțiale. După Alboiu, Hill și Sitaridou (2014), Hill și Alboiu (2016), întrucât elementul/grupul interogativ este găzduit de proiecția de Focus, deplasarea V-la-C (inversiunea) este exclusă în interogative parțiale: "Wh-interrogatives also project a FocusP domain as wh-constituents are semantic operators whose interpretation depends on focus and are associated with focus [...]. The linear order is exclusively clitic >V in these EMR [= Early Modern Romanian] interrogatives, so such contexts do
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mai vechi texte românești arată că această corelație nu este atât de strictă cum apare la autoarele citate (v. și Nicolae și Niculescu 2015: 233). Există o tendință puternică de a exclude structurile cu encliză pronominală și postpunerea auxiliarului din interogativele parțiale (94), însă această tendință nu constituie regula: în unele situații, inversiunea este permisă în propozițiile interogative parțiale (95). Variația este permisă în cadrul aceluiași text (e.g. PH.1500-10, e.g. (94a) / (95a-c); CC2.1581, e.g (94b) / (95f-g)). (94) a. într-
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
citate (v. și Nicolae și Niculescu 2015: 233). Există o tendință puternică de a exclude structurile cu encliză pronominală și postpunerea auxiliarului din interogativele parțiale (94), însă această tendință nu constituie regula: în unele situații, inversiunea este permisă în propozițiile interogative parțiale (95). Variația este permisă în cadrul aceluiași text (e.g. PH.1500-10, e.g. (94a) / (95a-c); CC2.1581, e.g (94b) / (95f-g)). (94) a. într-aleanul fațeei gerului cinreva mai sta? (PH.1500-10: 124r) b. Cevămu face carii cu multe păcate sântemu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
păcătoșii, Doamne, până cându păcătoșii laudă-se? (CC2.1581: 32) g. Dară cine amu den bogațiputea-se-va spăsi? (CC2.1581: 294) h. Pânăcândrădică-se dracul mieu spre mine? (CP1.1577: 18r) Pe scurt, analiza unui corpus mai larg arată că deplasarea elementelor interogative în periferia stângă și inversiunea nu sunt în distribuție complementară. Sub ipoteza general acceptată a unicității focusului, Alboiu, Hill și Sitaridou (2014); Hill și Alboiu (2014) iau ca diagnostic pentru deplasarea verbului la FOCUS imposibilitatea de a focaliza un alt
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]