4,210 matches
-
care, la fel cum locuitorii satului tradițional cunoșteau toate Întâmplările importante din localitate, oamenii pot primi, prin canalele mediatice, informații despre orice eveniment desfășurat În orice colț al pământului. Spre deosebire Însă de satul tradițional, unde transmiterea informațiilor era directă, interpersonală, nemediată, În satul global informația este indirectă, mediată, transformată. Sistemul de reclame, rețelele de distribuție a filmelor, ziarele și revistele, televiziunile prin cablu și prin satelit, Internetul, toate aceste instrumente mediatice nu mai furnizează imagini perceptive despre indivizi și evenimente
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o anumită capacitate, profetică, de forță, să impună un anumit loc al memoriei? Există un anumit punct de plecare legat, spre exemplu, de un personaj istoric cu o anumită forță sau locurile memoriei se nasc la niveluri colective, În relații interpersonale, fără aportul vreunui personaj istoric? Ovidiu Pecican: Eu zic că acest sau pe care l-ați inserat În Întrebarea dumneavoastră nu este neapărat un sau. L-aș Înlocui cu faimoasa conjuncție copulativă și. Pentru că În unele cazuri e așa, În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care reproduce caracteristici semnificative ale civilizației occidentale. Diferențele continuă să se mențină - sau chiar să se dezvolte - în domenii dintre cele mai variate, de la structura consumului la structura morbidității și mortalității și până la caracteristicile criminalității, ale relațiilor comunitare sau ale interpersonale etc. Nu este deloc dificil de argumentat că civilizația pe care o construiește România de astăzi și care este încă in nuce, îmbină într-un mod specific trăsături ale lumii occidentale în interiorul căreia România a fost cuprinsă instituțional cu trăsături
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prestigiu și putere, fără ca aceasta să însemne neapărat venituri financiare suplimentare. Astăzi, acest tip de venituri speciale - însă ar fi considerate, în conceptele economiei politice occidentale, drept „capital social”, deoarece constau mai ales din statut și o relație de conexiuni interpersonale - însă efectul lor era o creștere substanțială a consumului pe care statisticile nu o înregistrau, pentru că nu presupuneau diferențe substanțiale de prețuri. Diferența de preț dintre un concediu petrecut într-un hotel de două stele pe litoralul Mării Negre și într-
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
vreau eu să subliniez aici este că democrația socităților occidentale nu este o „suprastructură politică” a societăților ci, dimpotrivă, ține de infrastructura relațiilor sociale. Formele politice la care ajunge sunt dintre cele mai sărace în conținut, în raport cu formele economice, sociale, interpersonale, culturale pe care le dezvoltă ca bază democrației politice. În al doilea rând, în organizarea socială a societății de tip occidental, democrația ca formă de relație socială are caracteristicile unui sistem, adică seamănă cu un tricotaj. Nu contează de unde o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
industriei sau populației. Pe cât posibil, au separat, în mai mare măsură decât orice altceva, comerțul exterior de întreprinderile producătoare, înființând instituțiile specializate în importuri și exporturi și concentrând la nivelul acestora portofoliul indispensabil de know-how în privința piețelor externe, de relații interpersonale cu clienții externi și de participare la piața propriu-zisă. Trebuie înțeles că arhitecții economiei de tip socialist au avut viziunea unei întregi economii organizate după principiile unei singure mari corporații. Acționarii acestei firme naționale erau reprezentați de vârfurile politice ale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
un monopol important - cel al relațiilor cu potențialii clienți internaționali ai produselor românești și cu principalii vânzători de produse necesare economiei românești. Merită subliniat că acest monopol se baza pe o infrastructură cu totul specială, alcătuită din informații și relații interpersonale. Tehnocrația care domina funcțiile comerciale ale producătorilor industriei comuniste era împărțită în două componente foarte diferite între ele: cea destinată pieței interne și cea destinată pieței internaționale. Prima nu reprezenta o problemă specială pentru clasa politică și ocupa în ierarhia
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
unitățile productive care, până la urmă, depindeau de deciziile acestei tehnocrații pentru aprovizionarea la parametri cât mai buni a întreprinderilor. Consecința a fost că, în vreme ce relația de grup a rămas de inferioritate, ea a fost dublată de o rețea de relații interpersonale în care ierarhiile formale erau secundare în raport cu cele informale. Altfel spus, formal, acești tehnicieni ai comerțului interior - între întreprinderile producătoare - aveau un statut decizional mai redus decât cel al grupului conducătorilor marilor unități productive. Această situație se reflecta într-o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
un statut social inferior. Pe de altă parte, aprovizionarea întreprinderilor și vânzarea produselor acestora depindea în mare măsură de deciziile personale și de activitatea fiecăruia dintre acești tehnicieni ai comerțului. Această relație administrativă putea fi ușor transformată într-o relație interpersonală de putere, astfel încât orice director de mare întreprindere care voia să fie bine aprovizionat sau să-și vândă producția depindea în mare măsură de relațiile sale interpersonale cu „comercianții”. Statutul său superior apărea în momentele de conflict real, când putea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tehnicieni ai comerțului. Această relație administrativă putea fi ușor transformată într-o relație interpersonală de putere, astfel încât orice director de mare întreprindere care voia să fie bine aprovizionat sau să-și vândă producția depindea în mare măsură de relațiile sale interpersonale cu „comercianții”. Statutul său superior apărea în momentele de conflict real, când putea depăși impasul relațiilor interpersonale apelând la relațiile formale de grup, prin intermediul factorului politic. Atunci devenea evidentă prioritatea pe care factorul politic o acorda producției, căci acești tehnicieni
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
orice director de mare întreprindere care voia să fie bine aprovizionat sau să-și vândă producția depindea în mare măsură de relațiile sale interpersonale cu „comercianții”. Statutul său superior apărea în momentele de conflict real, când putea depăși impasul relațiilor interpersonale apelând la relațiile formale de grup, prin intermediul factorului politic. Atunci devenea evidentă prioritatea pe care factorul politic o acorda producției, căci acești tehnicieni ai comerțului interior trebuiau să vândă - sau să repartizeze - produsele întreprinderilor. Așa încât, până la urmă, aceștia nu ridicau
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mare parte a populației. Indiferent de regimul politic și de structurile fundamentale ale economiei, un salariat trebuia să-și găsească un loc de muncă, unde intra în relații definite de tehnologie și de organizarea birocratică - dar și de relațiile sale interpersonale - cu ceilalți angajați. Primea un salariu, adică o sumă de bani, cu care trebuia să se întrețină pe el și familia sa. Indiferent de caracteristicile pieței, el își cheltuia banii pe piață, cumpărându-și mâncare, condiții de locuire, îmbrăcăminte, distracții
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
producției. Cedând, din motive politice, în fața acestei ofensive, guvernarea Năstase a introdus cea mai absurdă formă de relație contractuală între stat (administrația centrală și locală) și agenții economici, denumită cu mândrie „licitație electronică”, formă în care se refuză orice contact interpersonal între vânzător și cumpărător. Se mai refuză, cu această ocazie, și toate caractersticile calitative ale produselor, astfel încât diferența dintre un produs de marcă și un produs contrafăcut, care este prețul, acționează întotdeauna în favoarea produselor contrafăcute. Ceea ce distorsionează piața mai grav
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
românești, acest tip de credite cu dobândă negativă au reprezentat punctul de pornire în cursa din noua economie privată a României. Dar rata pierderilor a fost ridicată. Noii întreprinzători români aveau abilitatea de a se descurca în hățișul de relații interpersonale care domina birocrația administrativă, financiară și politică românească, dar calitățile lor de manageri de capital erau cel puțin îndoielnice. Rezultatul a fost investirea unor sume din ce în ce mai mari în proiecte sortite din capul locului eșecului pentru simplul motiv că erau construite
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mai bune legături internaționale, oferă unei firme românești un credit de 30 milioane de dolari pentru dezvoltarea unui nou canal de televiziune. Creditul era garantat de o altă instituție publică românească, SIF Moldova, ca urmare a unei rețele de relații interpersonale care conecta conducerea Bancorex de o grupare politică din guvernul în funcțiune, de întreprinzătorii care urmau să dezvolte proiectul și de conducerea SIF Moldova. Din punct de vedere financiar, proiectul a fost un dezastru, noul canal de televiziune nu a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
iar cea mai mare parte a creditelor erau acordate de băncile de stat - nerambursabile către sectorul privat. Acest transfer se făcea preferențial, nu în funcție de caracteristicile de piață sau de rentabilitate ale proiectelor de afaceri finanțate, ci în funcție de rețelele de relații interpersonale și de conexiunile dintre elitele sistemului bancar de stat, ale politicii și administrației și noii întreprinzători români. Faptul că, pe ansamblu, volumul total al acestor transferuri nu era prea mare - creditul acordat de bănci sectorului privat nu reprezenta, în 2002
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pentru a fi reprezentați în instituțiile de decizie ale băncilor și a întări în acest fel legăturile cu tehnocrația care conducea în realitate întregul sistem. Acest efort de a instituționaliza ceea ce, multă vreme, a fost doar o rețea de relații interpersonale a avut un succes modest. În schimb, mai mare succes a avut un alt mecanism, acela de construire a unor mici bănci cu capital românesc. Inițial, primul obiectiv important al acestor bănci era legat tot de mărirea accesului la fondurile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
produselor producției. Soarta producției, dimpotrivă, se stabilea oriunde în altă parte decât în economie. Ea depindea de capacitatea managementului industrial de a obține decizii politice de subvenționare prin intermediul arieratelor - de regulă -, iar această capacitate, la rândul ei, depindea de relațiile interpersonale dintre manageri și oamenii politici, precum și de posibilitatea de a declanșa crize sociale ce puteau fi ușor transformate în crize politice cu sprijinul salariaților și al comunităților în care întreprinderile erau integrate. Cu această ocazie aflăm în sfârșit secretul succesului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în momentul în care principalele industrii din România, mai ales industria petrolului și a energiei, în care circulația financiară era masivă și aducătoare de mari profituri, se pregătea să le înființeze. Inițiativele unor capitaliști români de a controla, prin relații interpersonale și achiziționarea unor participări minoritare a acțiunilor marilor bănci de stat, capitalul financiar-bancar românesc au fost contracarate politic prin decizia strategică a desființării Bancorex și a privatizării băncilor de stat doar către capitalul străin. Confruntarea nu s-a încheiat, însă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pe noii întreprinzători să privatizeze contactele cu partenerii externi, dar a menținut pârghii importante de control, cum ar fi contractele guvernamentale, acreditivele și garanțiile bancare, acordarea autorizațiilor de import-export și stabilirea cotelor de import-export. Ca urmare, o rețea de relații interpersonale, prin care circulau decizii politice și administrative, fluxuri financiare și servicii, s-a consolidat ca bază și model a ceea ce, mai târziu, va fi considerat fie corupție, fie clientelism politic și administrativ. Pe parcursul postcomunismului, această rețea a asigurat redistribuirea preferențială
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
banii nu erau suficienți. Accesul la prestigiu și statut social, fie el local sau național, era de asemenea necesar, și se obținea prin popularitate (în cazul actorilor, scriitorilor etc.), prin profesionalism (în cazul medicilor, avocaților etc.), prin rețeaua de relații interpersonale, ba chiar și prin genealogie, în cazurile în care istoria familială conta - și, paradoxal, ea conta destul de mult atât pentru elitele recuperate ale fostei societăți românești interbelice, cât și pentru elitele politice ale noii societăți comuniste (ilegaliștii, de exemplu). Combinația
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a societății socialiste - care a jucat un rol esențial în asigurarea succesului revoluției din decembrie 1989 - era suficient de numeroasă pentru a conta în structura socială a societății, dar destul de redusă pentru a permite formarea unei vaste rețele de relații interpersonale care permitea o solidaritate a membrilor ei chiar în lipsa oricărei instituționalizări și a unei ideologii proprii. Era o rețea de rețele care lega între ele elitele profesionale și comunitare restrânse și permitea accesul unui membru al micii burghezii dintr-un
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ascensiune a acesteia și de îmbunătățire a situației sale relative. După 1990, mica burghezie socialistă a avut o influență enormă asupra modului în care au fost concepute și aplicate reformele tranziției, ca urmare, pe de o parte, a legăturilor sale interpersonale vaste cu noua clasă politică a societății, iar pe de altă parte, ca urmare a capacității sale ridicate de influențare a opiniei publice și, în consecință, de legitimare a politicilor publice și a personalităților politice. Cum era de așteptat, și-
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se afla o populație ale cărei venituri, statut social și privilegii erau chiar inferioare celor ale proletariatului industrial. La vârf însă, lucrurile stăteau cu totul altfel, căci managementul instituțiilor administrative era, fără îndoială, o componentă importantă a rețelelor de relații interpersonale care defineau „suprafața” micii burghezii socialiste. De fapt, fără aceștia, succesul funcționării rețelelor ar fi fost grav afectat. Dar în socialism erau puțini. Una dintre obsesiile comuniștilor a fost tendința administrației de a acumula putere, și principala soluție pe care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu a funcționat, iar principala cauză trebuie căutată nu în concurența dintre sectorul public și cel privat, ci în caracteristica micii burghezii postcomuniste - corespondentă caracteristicii micii burghezii din societățile capitaliste dezvoltate - de a fi inclusă într-o rețea de relații interpersonale. Existența uneia sau mai multor asemenea rețele, cu relațiile dintre ele, a fost puțin studiată în Occident, dar a fost pe larg dezvăluită de postcomunismul dominat de spaima teoriilor conspiraționiste. Marea diferență dintre conspiraționismul occidental, dominat de suspiciunea față de instituții
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]