1,905 matches
-
a două salarii medii lunare (5 000 de lei), după cum declară 22% dintre intervievate. Uneori acestea comportau situații extrem de periculoase în respectivul context legislativ (Anexa 1). Încercările de a scăpa de o sarcină nedorită erau multiple, după declarațiile unora dintre intervievate (14%), care recunosc că au apelat la toate metodele și mijloacele abortive ce le-au stat la îndemână (Anexa 2). Mijloacele farmaceutice (produse pe bază de hormoni) se dovedeau puțin eficiente, după cum arată numărul femeilor care au apelat la ele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
femei recurgeau singure la astfel de manevre (Anexa 3). „Profesionistele” la care apelau celelalte erau, în principal, cadre medicale cu pregătire medie (surori, asistente) ce le lăsau pacientelor speranța identificării simptomatologiei septicemiei și a infecțiilor posibile (Anexa 4). Din relatările intervievatelor reiese că „preferința” pentru un mijloc abortiv sau altul se datora situației materiale a femeii (chiuretajele fiind mult mai scumpe) și deopotrivă întâmplării care făcea ca printre prietenii și rudele de încredere să fie un ginecolog sau alt cadru medical
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nici să nu mai funcționeze (Anexa 5). 3. Angoasa ce caracteriza întâmplarea de a fi rămas însărcinată reiese din răspunsurile femeilor la întrebarea cu cine au vorbit despre avorturile lor provocate în timpul funcționării legislației de interzicere a lor. 48% dintre intervievate declară că discuțiile s-au limitat la strictul necesar - bărbatul cu care au rămas însărcinate și cei ce au contribuit (direct sau indirect) la întreruperea sarcinii (Anexa 6). 20% adaugă la acest cerc restrâns câte o prietenă, iar alte 16
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
prietenă, iar alte 16%, propria mamă. Lipsa de încredere între indivizii ce alcătuiau „colectivele de muncă” ale trecutului apropiat este semnificativă și din aceste indicii. Reținem însă și faptul că specificarea sintetizată în sintagma „mai vorbeam, între noi, femeile” aparține intervievatelor de profesie muncitoare, casnice și țărănci. Nici o intelectuală sau fostă studentă (liceană) înainte de 1989 nu recunoaște să fi făcut confesiuni care să depășească cadrul partenerului, mamei și unei singure prietene. 4. Gradul înalt de traumă psihică reprezentat de aceste fapte
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fostă studentă (liceană) înainte de 1989 nu recunoaște să fi făcut confesiuni care să depășească cadrul partenerului, mamei și unei singure prietene. 4. Gradul înalt de traumă psihică reprezentat de aceste fapte este, poate, cel mai bine exprimat de refuzul multor intervievate (27 din 50) de a povesti amănunțit avortul care le-a lăsat cele mai profunde amintiri sau s-a soldat cu cele mai grave consecințe. Cele care au acceptat să povestească - în conformitate cu observațiile operatorilor de interviu - au făcut-o la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
exprimarea refuzului a cinci intervievate de a sintetiza într-o singură frază ce-au însemnat avorturile provocate pentru ele. Jumătate din întregul lot investigat au refuzat să răspundă, cu motivația „Nu știu să spun”. „Un păcat” - au sintetizat faptul cinci intervievate, „groaznic” - au exclamat două femei, „a fost crunt” - au opinat alte două și „foarte dureros” - au răspuns trei. Nuanțarea răspunsurilor este relevantă pentru semnificațiile respectivului decret ca fapt de viață și memorie individuală. Redăm în cele ce urmează câteva dintre
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
practicantă); „În momentul în care se întâmpla, erai foarte stresată, dar apoi deveneai bucuroasă, ca după o mare reușită, că ai scăpat cu viață, că ai scăpat de pușcărie” (R.E., 36 de ani, juristă, catolică nepracticantă). 6. Consecințele estimate de intervievate ale avorturilor pe care și le-au provocat au fost declarate cu ajutorul a trei întrebări: ce urmări imediate a avut provocarea primului avort, de ce natură au fost principalele traume datorate avorturilor provocate și dacă se socotesc vinovate de cele întâmplate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
avut provocarea primului avort, de ce natură au fost principalele traume datorate avorturilor provocate și dacă se socotesc vinovate de cele întâmplate. Doar prima întrebare a presupus răspunsuri deschise. „Nu pot uita acea durere” - a fost răspunsul cel mai frecvent (11 intervievate), exprimat în forme și nuanțe ușor diferite, cu referire la urmările imediate ale primului avort (Anexa 8). O remușcare de moment (20%) - motivată de faptul că nu putea naște și crește acel copil, fie din cauza faptului că mai avea altul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
8). O remușcare de moment (20%) - motivată de faptul că nu putea naște și crește acel copil, fie din cauza faptului că mai avea altul (alții), fie pentru că nu era căsătorită. Închiderea în sine a fost consecința cu frecvență imediată (6 intervievate). Relațiile sexuale cu partenerul au fost afectate negativ (trei cazuri, dintre care unul dă și explicația: „Mi se părea nefiresc ca pentru același fapt eu să sufăr atât de îngrozitor, iar el să nu pățească nimic”) și chiar rupte (două
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ca pentru același fapt eu să sufăr atât de îngrozitor, iar el să nu pățească nimic”) și chiar rupte (două cazuri, ambele femei fiind necăsătorite în acel moment). „Nu am fost traumatizată în urma avorturilor provocate” au răspuns doar 8% dintre intervievate; „Am suferit traume fizice” - 2%; traume psihice - 20%; fizice și psihice- 58%. Vă simțiți vinovată de cele întâmplate? „Foarte mult” - a fost răspunsul ales de 20 de intervievate, „da” - 5, „doar în acel moment” - 11; „nu” - 14 (unele dintre chestionate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Nu am fost traumatizată în urma avorturilor provocate” au răspuns doar 8% dintre intervievate; „Am suferit traume fizice” - 2%; traume psihice - 20%; fizice și psihice- 58%. Vă simțiți vinovată de cele întâmplate? „Foarte mult” - a fost răspunsul ales de 20 de intervievate, „da” - 5, „doar în acel moment” - 11; „nu” - 14 (unele dintre chestionate, deși nu li se ceruseră precizări, au ținut să-și nuanțeze răspunsul cu justificarea că s-ar fi simțit vinovate dacă ar fi putut crește acei copii, altele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în cadrul temei, să relanseze un subiect sau să maximalizeze informațiile care puteau fi obținute. Ca instrument s-a utilizat un ghid de interviu cu ajutorul căruia s-a urmărit obținerea unei descrieri a vieții cotidiene în perioada comunistă din perspectiva persoanei intervievate și detalierea aspectelor inedite, interesante prin puterea lor de „exemplu”, „studiu de caz”. Ghidul a cuprins 24 de întrebări referitoare la: principalele momente ale vieții după eliberarea din detenție și implicațiile acestora, modalități de integrare în viața socială, atitudinile colegilor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au cuprins o serie de afirmații. Afirmațiile corespunzătoare fiecărei teme au constituit operaționalizări ale aspectelor vieții cotidiene și strategiilor de adaptare adoptate. Ele au fost codate ca variabile dihotomice, semnalizând prezența sau absența acestor aspecte și strategii în rândul subiecților intervievați. Datele obținute pe baza acestei structuri au fost supuse ulterior unei analize statistice. Distribuțiile de frecvență au fost utilizate în vederea calculului frecvenței de apariție a anumitor aspecte ale vieții cotidiene și strategii de adaptare în interiorul eșantionului investigat. Diferențele în cadrul grupului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de radio „Europa Liberă”; (m) viață familială: numărul foștilor deținuți politici care erau căsătoriți, indiferent dacă s-au căsătorit/recăsătorit după eliberarea din detenție sau dacă erau deja căsătoriți înainte de arestare. (a) Marginalizare socială. 14 subiecți (63,6%) dintre cei intervievați au perceput faptul că sunt marginalizați social după ieșirea din închisoare. Din cauza trecutului lor, erau întâmpinați cu rezervă, iar unele rude, cunoștințe, prieteni, colegi refuzau în mod vădit contactul cu ei. (b) Confruntare cu schimbări dramatice ale contextului social/situației
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din închisoare. Din cauza trecutului lor, erau întâmpinați cu rezervă, iar unele rude, cunoștințe, prieteni, colegi refuzau în mod vădit contactul cu ei. (b) Confruntare cu schimbări dramatice ale contextului social/situației familiale la ieșirea din detenție. Majoritatea foștilor deținuți politici intervievați (N = 13 - 59,1%) au mărturisit faptul că, după eliberarea din detenție, s-au confruntat cu o serie de modificări dramatice pe plan social și/sau personal. În tabelul 1 sunt ilustrate unele dintre aceste aspecte care au fost surprinse
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au confruntat cu o serie de modificări dramatice pe plan social și/sau personal. În tabelul 1 sunt ilustrate unele dintre aceste aspecte care au fost surprinse în timpul interviului. Tabelul 1. Schimbări percepute la ieșirea din detenție Opt dintre persoanele intervievate (36,4%) au perceput modificări marcante ale mentalităților și reglementărilor sociale la ieșirea din detenție, în sensul că modul de viață în societate părea a nu mai fi același cu cel pe care îl cunoscuseră înainte de momentul arestării. După spusele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
perceput modificări marcante ale mentalităților și reglementărilor sociale la ieșirea din detenție, în sensul că modul de viață în societate părea a nu mai fi același cu cel pe care îl cunoscuseră înainte de momentul arestării. După spusele uneia dintre persoanele intervievate, „oamenii erau tăcuți și speriați și se purtau ciudat, se pare că asupra lor își pusese amprenta regimul comunist”. Unsprezece dintre cei intervievați (50,0%) au afirmat că, după ieșirea din detenție, s-au confruntat cu schimbări dramatice în ceea ce privește situația
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mai fi același cu cel pe care îl cunoscuseră înainte de momentul arestării. După spusele uneia dintre persoanele intervievate, „oamenii erau tăcuți și speriați și se purtau ciudat, se pare că asupra lor își pusese amprenta regimul comunist”. Unsprezece dintre cei intervievați (50,0%) au afirmat că, după ieșirea din detenție, s-au confruntat cu schimbări dramatice în ceea ce privește situația familială, printre care exproprierea și/sau colectivizarea averii părintești (N = 9), domiciliul forțat al familiei (N = 2), îmbolnăvirea unui membru al familiei (N
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
alte compromisuri: unele deveneau membre de partid și aveau chiar aventuri amoroase cu ofițeri ai Securității”. (c) Condamnări politice ulterioare detenției. Aplicarea unor astfel de condamnări după eliberarea din detenție era destul de frecventă (N = 8 - 36,4%): 5 dintre persoanele intervievate (22,7%) au executat în medie 22,4 luni (SD±8,8) de domiciliu forțat, 2persoane (9,1%) au executat 24 de luni de degradare civică și 2 persoane (9,1%) au fost trimise în detașamente de muncă pe o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fi membru al unei organizații, de a plănui trecerea ilegală a granițelor țării și practicarea presei clandestine. Unul dintre scopurile convocării la anchetă a foștilor deținuți politici era intenția de recrutare a unor informatori din rândul acestora. Conform unei persoane intervievate, „fiecăruia dintre foștii deținuți i se propunea la ieșirea din închisoare să colaboreze cu Securitatea, dar majoritatea au refuzat. Cu toate acestea, erau priviți adesea cu suspiciune și reticență de către ceilalți colegi sau cunoștințe”. 14 subiecți (63,6%) au evocat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ceilalți colegi sau cunoștințe”. 14 subiecți (63,6%) au evocat faptul că anchetatorii au încercat o dată sau de mai multe ori să-i convingă să colaboreze cu organele de Securitate. Pe parcursul descrierii tentativelor de recrutare ca informatori, 12 dintre cei intervievați (54,5%) au adăugat, în mod spontan, faptul că au refuzat cu hotărâre orice propunere sau au dat răspunsuri evazive, până când organele Securității au renunțat să mai exprime solicitări în acest sens. Printre metodele de anchetare au fost frecvent folosite
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
acasă la soție să ne intimideze; dacă se întâmpla ceva, eram clienții lor, permanent terorizați; eram ca într-o închisoare lărgită la un nivel mai mare, era mai ușor așa”. Tabelul 2. Metode de anchetare 12 dintre foștii deținuți politici intervievați (54,5%) au constatat faptul că erau urmăriți în diverse situații. Acest lucru se întâmpla de obicei atunci când ieșeau de la locul de muncă, când mergeau la plimbare sau la cumpărături, când părăseau localitatea sau când plecau în concediu cu prietenii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
universitar. Expunerile cu privire la problematica studiilor universitare au compus următorul tablou: • foștii deținuți politici care, la momentul arestării, erau elevi sau studenți au fost „declarați repetenți și eliminați din toate instituțiile de învățământ din țară”, după cum a afirmat una dintre persoanele intervievate; • în vara anului 1965 a avut loc o ușoară liberalizare politică, ca urmare a unui decret conform căruia foștii deținuți politici aveau voie să-și reia studiile universitare, să publice, să editeze, să profeseze în domeniul învățământului sau să aibă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
politici s-au văzut nevoiți să-și reia în totalitate studiile, indiferent dacă la momentul arestării absolviseră cu succes unul sau mai mulți ani de studii sau dacă fuseseră arestați chiar cu puțin timp înainte de examenele de licență. În cadrul grupului intervievat, la momentul arestării, 9 persoane (40,1%) erau elevi, 8 (36,4%) studenți, 3 (13,6%) absolvenți de școală profesională și 2 (9,1%) absolvenți de studii universitare. Așadar, majoritatea deținuților politici (N = 17 - 76,5%) nu finalizaseră formarea profesională
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fost ulterior nevoiți să reia în totalitate studiile în urma unui nou concurs de admitere. Motivele invocate ale exmatriculării au fost originile sociale ale persoanei („fiu de chiabur”) și faptul că nu au declarat „trecutul” la momentul înscrierii. Două dintre persoanele intervievate au declarat că au fost exmatriculate cu ocazia revoltei anticomuniste din Ungaria (1956). (g) Prejudicii aduse la locul de muncă. Ulterior, când subiecții intervievați au avut posibilitatea să obțină posturi corespunzătoare nivelului de pregătire profesională, distribuția profesiunilor practicate a fost
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]