10,921 matches
-
de idei, îl duc pe J. Waldmann (și pe noi o dată cu dînsul, căci știe bine cum să ne țină de mînă) de la viața muzicală arădeană din anii '50, la Dinu Lipatti, George Enescu și Yehudi Menuhin, apoi la o tragedie intimă, de care îi va aminti mereu interpretarea enesciană a Ciaconei din Sonata în Re minor: Am avut în colecția mea de discuri totalitatea partitelor și sonatelor de Bach în interpretarea, mult dincolo de simpla corectitudine, oarecum detașată de spiritul epocii, a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
aranjat eu în ochii posterității". În TIMPUL nr. 11 (un număr bun, cu multe de citit), Simona Popescu și Gheorghe Crăciun, răspunzînd, se pare, unei inițiative a Marianei Codruț, își spun, fiecare pe cîte o pagină de revistă, părerea despre "jurnalul intim". Părerile sînt diferite dar cei doi au un punct comun: și autoarea Exuviilor, care nu ține un jurnal (și explică de ce), și colegul ei care își notează mereu "propoziții, gînduri, fapte" într-un caiet anume se declară egotiști. Simona Popescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
absorbit adeseori de retrăirea unor momente autobiografice, ca un bătrân care răsfoiește un album cu fotografii de familie. Din când în când, însă, el redevine ce-a fost, dominând inteligent materia epică, construind teorii îndrăznețe, propunând experimente literare ingenioase. Jurnal intim și roman realist Caracterul autobiografic al romanului este uneori declarat și alteori disimulat. Protagonistul cărții se numește, alternativ, Mircea Nedelciu și Diogene Sava (acesta fiind prezentat ca un absolvent al Facultății de Istorie, originar dintr-un sat din Bărăgan, Boroana
Scriitorul și funcționara de la poștă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16534_a_17859]
-
gigantică instituție științifico-propagandistică, specifică unei dictaturi comuniste). Referirile la Mircea Nedelciu se fac la persoana întâi și persoana a doua, iar cele la Diogene Sava - la persoana a treia. Secvențele despre Mircea Nedelciu iau frecvent aspectul unor însemnări de jurnal intim: "februarie '88 Zi destul de anostă. Scurtă convorbire cu Magdalena Bedrosian despre șansele încă vagi ale romanului nostru despre "femeia în roșu". Către sfârșitul programului mă vizitează, purtând o caraghioasă pălărie de mare lady, roșcata Carina. Contrastul între distincția pălăriei și
Scriitorul și funcționara de la poștă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16534_a_17859]
-
de constatări practice, gospodărești. Astfel, cum ședeam privind fascinat, ascuns de furtună, de rafalele ei, fără a putea scoate nici cel mai mic sunet sau zgomot prevenitor, cum se întîmplă de obicei cînd nimerești în timpul desfășurării unor astfel de fapte intime, o auzeam din timp în timp clar, pe femeie, ca și cum ar fi spălat rufe ori ar fi tras ceva la mașina de cusut: ...și gîștele alea nu le-ai închis... și țolul ăla îl lăsași în ploaie... că se strică
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
Z. Ornea În foarte bogata literatură memorialistică publicată, azi, la noi e puțină cea despre perioada deceniilor comuniste, scrisă de factorii de răspundere ai acelei tragice epoci. Și asta pentru că, în acele decenii, memorialistica, epistolarul intim n-au fost agreate, lăsîndu-ne fără mijloace de informație de sursă primară. Paul Sfetcu, unul dintre șefii de cabinet ai lui Gh. Gheorghiu-Dej, care i-a vegheat anticamera timp de 13 ani, fiind mereu în apropierea șefului său, și-a
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
represiuni în masă și omucideri sinistre. Paul Sfetcu, devenit în 1952 șef de cabinet la Cancelaria lui Gheorghiu-Dej, mărturisește că, de felul lui, șeful său direct era un "sentimental". O fi fost cu rudele sale apropiate și cu prietenii săi intimi. Pentru miile, zecile de mii de victime numai latura sentimentală nu prevalează ci, dimpotrivă, ipostaza de căpetenie din vîrf a torționarilor. Un scurt tablou biografic al "eroului" acestei cărți ar fi, desigur, necesară. S-a născut în 1901 la Bîrlad
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
tipuri de discurs public nu aveau cuvinte. La fel, decupajul genurilor tinde și el să fie adus pe pământ, recalibrat pe cotidian și pe problematica individului. Observasem mai de mult că, în literatura postbelică lipsește, cu foarte puține excepții, jurnalul intim, în schimb, avem, la jumătatea anilor optzeci, un efort concertat al criticilor de a-l defini. Ce se întâmpla, de fapt? Se forța dinspre critică înspre literatură, dinspre rețetă către practică, reanimarea genului consacrat vieții personale. Se scriau, de asemeni
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
reda adevărul așa cum o face romanul. Filmul e un rival miraculos, care e mai bun pe alocuri, dar care nu se poate pune cu romanul când vine vorba de coerență interioară, viață afectivă, reflexie, interioritate - pe scurt, cu experiența lecturii, intimă, însingurată și intensă. L.V.: Flaubert's Parrot ilustrează hibridizarea genurilor literare. Amalgamați roman, poezie, dramă, critică și istorie literară, chiar lucrări ale studenților. Construiți o istorie în istorie, includeți o epocă în alta, personajele se topesc într-unul singur, care
Julian Barnes - Desperado sau nu? by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16564_a_17889]
-
referință și cadrele bine fixate ale înțelegerii, îi spulberă succesivele teorii "explicative" și amenință să-l clatine profesional și uman. Însă dacă patologia lui M îl macină pe tată pe dinăuntru, fărâmițându-i nu numai habitudinile, ci și convingerile, credințele intime, M însuși este cel care îl salvează pe Matei Călinescu. Asistăm la o tulburătoare inversare a raportului tată-fiu. Se va vedea imediat că vorbesc la propriu, nu la figurat: nu mi-am propus nici pe departe să fac jocuri de
La școala Harmony by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11838_a_13163]
-
lui lume fabulatorie, afectivă și morală, el a recurs, în ultimii ani, la toate mijloacele pe care le-a avut la îndemînă: de la desen la pictură, de la colaj la instalație, de la performance la filmul video și de la nota de jurnal intim la confesiunea publică. În noua configurație a intereselor și a cercetărilor sale artistice, expoziția întitulată Fînul și deschisă cu mai mulți ani în urmă la București, chiar dacă nu folosește nemijlocit toate formele de comunicare amintite, ea stochează, în memoria materială
Gheorghe Ilea (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11889_a_13214]
-
de apariție în aceeași valoroasă colecție "Biblioteca Polirom", coordonată de Denisa Comănescu. Dacă Orele s-au depănat în jurul iremediabilei singurătăți a trei femei de factură Doamna Dalloway, în romanul de față singurătatea, ineluctabila singurătate, e întruchipată de doi tineri, prieteni intimi din copilărie, și o femeie insinuată între ei, toți trei integrați, asimilați, deși inadaptabili, într-o lume de convulsii psihice, droguri, sexualitate, homosexualitate, descompunere spirituală de tip boema din Greenwich Village. Romanul este structurat după formula "versiunea fiecărui personaj", fiecare
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
o stare națională de relaxare și de eliminare a suspansurilor. Astfel, Ion Iliescu, în calitate de senator, de fost președinte al României, și de actual coleg într-ale pesedismului cu Mircea Geoană, într-un moment de exteriorizare corectă a trăirilor ceva mai intime, a spus reporterilor despre acesta, părintește, că este un prostănac. Apelativul în cauză nu a dat deloc rău la televiziune din moment ce, băgându-l în context pesedist, Haralampy a constatat: -Apoi, mă, bade, schiuzmi, prostănacul ăsta nu-i Geoană ăla care
Săptămîna sincerităților televizate sau câteva întrebări haralampyene by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11941_a_13266]
-
Oedipe... de asemenea la întronare, moment după care regina îl îmbie pe noul stăpân spre un pat preluat din recuzita de campanie, recuzită din care face parte nu mantia regală, ci un simplu halat de casă menit a masca scenele intime de familie... Scenele abundă de simboluri ce parazitează în destule situații, cursivitatea dramei. Impresionantă se dovedește, însă, a fi fost rezolvarea scenei finale a operei, anume contopirea în lumină a eroului; ...petrecut astfel într-o altă dimensiune spirituală. Programul de
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
transformase în propriul ei monument și mit, într-o suprafață de proiecție a tuturor sentimentelor și resentimentelor celor care au admirat-o sau detestat-o. Spre apusul vieții, ea îi oferă spre lectură unui bun prieten, Friedrich Torberg, jurnalul ei intim. Acesta realizează că între dramaturgia înscenată de autoare și realitățile vieții există unele inadvertențe flagrante. Dar cum să-i spună pe față Almei, crudul adevăr? Inspirat, acesta, exclamă: "Alma! Ești cel mai bun partener pe care viața l-a avut
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
locuri, în animale, în oameni vii, în izbînzile și în impasurile unei vieți egale cu sine pînă la ritualizare. Nici vanitatea luării în stăpînire și nici măcar legitimul orgoliu de artist nu pot fi descifrate în aceste desene, în aceste exerciții intime de apropiere, ci un lucru mult mai simplu și, în același timp, mult mai înalt sălășluiește în ele: teama de a pierde clipa ( și de aici de multe ori notația eliptică) dublată, pentru realizarea instinctivă a unei atitudini simetrice, de
Un leac împotriva uitării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11984_a_13309]
-
Chelu Madeva Publicat în: Ediția nr. 1551 din 31 martie 2015 Toate Articolele Autorului Cartea de față era, dintru început, concepută ca o recunoștință față de cel care ne-a fost frate și unchi, scriitorul orădean Marin Chelu - astfel o carte intimă, de familie. Preocupați în genere de muzică, opera noastră centrându-se pe ideea de sonet muzical, abordarea noastră a căpătat, iată, o imagine desprinsă dintr-o altă dimensiune culturală. Sonetul literar - inventat cu 800 de ani în urmă de italieni
LANSAREA VOLUMULUI „SONET – NUMAI RETROGRADUS” de FLORIAN CHELU MADEVA în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382680_a_384009]
-
regret: „dacă au plecat ei, dacă plec și eu, dacă plecați și voi, dacă pleacă și alții, cine va rămâne aici? Mafioții, veneticii și trădătorii?” Dureros mesaj! În celălalt volum, „ZBUCIUM și REGĂSIRE”, Ștefan Jurja.povestește sub forma unui jurnal intim, cum și-a construit o casă ACASĂ, în satul Valea Cotești, din comuna Cotești, județul Vrancea. Aparent, un raport zilnic către sine, cu detalii contabilicești. Descurajant de banal, dar tulburător de emoționant prin lapidarele comentarii, care relevă visele sale împlinite
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
timp așteptat. Era adevărat că așteptarea a fost deosebit de lungă pentru tinerețea sa, iar acum era momentul să se răzbune pe acest timp nemilos. Să se răzbune pentru toate aceste luni de abstinență, de lipsă a oricărei legături sentimentale sau intime cu un bărbat. Poate din acesta cauză îi căzuse cu tronc să se culce cu Viorel care i s-a părut cel mai accesibil. Acum gândurile sale erau foarte departe de imaginea lui. Nu-l uitase, însă era undeva ascuns
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
nici Voronca de a scrie în franceză. Dacă ne ducem cu un secol mai în trecut, remarcăm același lucru: pașoptiștii și postpașoptiștii au început prin a scrie în franceză, unii dintre ei folosind această limbă în corespondență și în jurnale intime pînă la bătrînețe. Pentru Ghica, Alecsandri, Heliade, Russo, Odobescu, Hasdeu nu a fost niciodată o problemă franceza. Erau bilingvi în chip natural. Maiorescu a scris și el în germană o parte a însemnărilor zilnice. Bilingvismul a funcționat atît la scriitori
Limbile materne ale poetului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16044_a_17369]
-
versuri memorabile și la care manualele școlare și antologiile n-au renunțat pînă astăzi. Cu Eminescu, Macedonski, simboliștii și moderniștii, această concepție despre poezie se va schimba radical. Temele poetului vor fi tot mai puțin obștești și tot mai mult intime. în plus, speciile nelirice, dar atît de utile în descrierea, evocarea ori portretizarea istorică, precum poemul epic, legenda, balada și chiar pastelul obiectiv, pierd teren în secolul XX. în fine, versul liber, nerecitabil precum cel prozodic regulat, dă lovitura de
V. Alecsandri - 180, 182, 183 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16026_a_17351]
-
și datelor istoriei naționale. Faptul se datorează schimbării conceptului de poezie. De mai bine de o sută de ani prin poezie nu se mai înțelege versificația și cu atît mai puțin aceea pe teme patriotice, dar lirismul, subiectiv, personal și intim, în care problemele eului sînt singurele esențiale și, încă, nu în ceea ce ele ar putea avea în comun (temele obștești au totul în comun!), ci în ceea ce au ele unic, ireductibil și chiar necomunicabil. Dacă e să-i aflăm lui
V. Alecsandri - 180, 182, 183 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16026_a_17351]
-
poet, asimilîndu-și neegoist creația celuilalt, nefăcînd distincție între produsul său și al celuilalt, subînțelegînd Poezia ca un arhetip, ca un har care "suflă unde vrea", slujindu-se, aleatoriu, de-o mînă auctorială ori de alta. O tulburătoare confesiune devoalează resortul intim al poetului-antologator, al cărui chip se răsfrînge într-o materie categorială, în miracolul ei inepuizabil, indiferent de semnături: "Cînd citesc o poezie bună, indiferent de cine ar fi scrisă, mă bucur ca un copil. E ca și cînd aș fi
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
nicăieri, publică în străinătate ajungînd cel mai cunoscut critic român în străinătate. Nișa implică un statut de semi-outsider, o ruptură și o identitate, o stare oarecum privilegiată de rezistență într-un sistem prin contrazicerea lui în detaliu, în formele lui intime. După cum se vede, Sorin Alexandrescu își alege și aici afinii "întru" identitate. Autorul propune o schizoidie ideală în detrimentul bolii naționale sub comunism, boala manipulării: paranoia. Mai trebuie spus că această "identitate în ruptură" își are clar originea în conceptul coincidența
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
lume ostilă. Astfel ei ne oferă paradigmele personalității morale grație unui act fatalmente diferențial, mai mult ori mai puțin dureros, cu atît mai dureros cu cît onestitatea, demnitatea, consecvența le instrumentează în mai accentuată măsură comportamentul. Prin chiar structura lor intimă, asemenea autori refuză neadevărul și injustiția, blamîndu-i pe profitori, punîndu-se în serviciul celor năpăstuiți, preluînd cauzele "spinoase", care nu par a avea sorți de izbîndă în viitorul apropiat. Se înscriu în cadrele istoriei printr-o poziție "piezișă", printr-un stil
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]