1,269 matches
-
sau fonartria sau tehnica vorbirii) este parte componentă a procesului de demutizare și presupune: formarea și exersarea respirației exersarea organelor fonatorii educarea sensibilității vibrotactile și interacțiunea analizatorilor emiterea și formarea vocii corectarea defectelor de pronunție Învățarea elementelor prozodice ( ritm, accent, intonație) d) lexicul ( vocabularul) Îmbogățirea vocabularului pentru surzi este de o importanță cardinală căci numai astfel se trece spre abstractizare și generalizare. Trebuie să stăpânească forme flexionale pentru a Înțelege corect mesajul și pentru a construi mesaje inteligibile. Pentru a Înțelege
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
prin câteva cuvinte a căror semnificație este bine delimitată În sistem. Golurile sunt umplute cu semne para și non verbale, care au aceeași natură, analogică, ca și stările mentale; acestea (semnele para și non verbale) sunt elemente contextuale. Rostirea (vocea: intonația, pauzele, ritmul) și gesturile care însoțesc rostirea frazei sunt În egală măsură purtătoare de semnificație. Diferența dintre digital și analogic poate fi privită ca diferența dintre mărimile propoziționale - care au un contur clar definit și pot fi supuse, cu ușurință
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
sau, mai bine spus, ele sunt caracteristicile fizice ale rostirii; această interdependență strictă dintre aceste semne și propoziție face ca, deseori, ele să fie incluse În conceptul de enunț/text. Vocea poate contribui la vehicularea informației /mesajului locutorului prin calitate intonație pauză semne nonvocale: se referă la orice acțiune produsă de către locutor, prin intermediul propriului corp, acțiune ce Însoțește actul de rostire a unei propoziții. Aceste semne includ: privirea expresia feței gesturile poziția corpului mișcarea corpului <ref id = "34" > Clair 1980, p.
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Există doi indici verbali care trimit spre căldura ce se poate percepe de către ambii actanți la momentul t0 În mediul fizic al derulării schimbului verbal: articolul hotărît - a și adjectivul demonstrativ asta. Semnificația lingvistică a sintagmei căldura asta (coroborată cu intonația enunțului) este că, acolo, În mediul fizic În care se desfășoară actul de comunicare, este foarte cald; interpretarea aceasta este dictată de utilizarea demonstrativului asta. Această interpretare intră, Însă, În contradicție cu ipoteza pe care interpretul și-o construiește, simultan
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În serie. Mai mult decît atât, cele două forme logice ale enunțului produs de A sunt prelucrate pe fondul construirii de către B a unui set coerent și pertinent de ipoteze pe baza perceperii unor stimuli cum ar fi: vocea și intonația cu care A a rostit enunțul (ele nu semnifică, prin convenție, teamă, Îngrijorare); anumite obiecte aflate În mediul fizic imediat În care are loc actul de comunicare, obiecte aflate Într-o anumită relație cu A (care tocmai a coborât dintr-
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
literare, trezirea interesului pentru cunoașterea și întrebuințarea ei adecvată, nu reprezintă numai c sarcina didactica ci și o datorie cetățeneasca patriotică. La sfarsitul ciclului primar elevii trebuie să realizeze următoarele obiective: · citirea fluenta, conștientă, expresiva a unor texte cu respectarea intonației adecvate; · redarea conținutului textelor narative după planul de idei ; · redactarea povestirii textelor narative și a rezumatului acestora; · memorarea și recitarea unor poezii; · formarea deprinderilor de apreciere a textelor literare; · dezvoltarea, disponibilităților de receptare a mesaielor orale și scrise. stimularea interesului
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
miiloacele limbii, poate fi privit din puncte de vedere deosebite. Nivelele limbii. corespunzând părților componente ale limbii. dacă le "judecăm că mulțimi de elemente de formare a mesaiului lingvistic, sunt: Fonetica domeniu în care se studiază sunetele vorbirii, accentul și intonația vorbirii. Fonologia ramură a lingvisticii care studiază sistemul fonemelor limbii române, ca unități distincte, deosebite ele sunete; Gramatică în care se cuprind morfologia (studiul formelor cuvintelor și al elementelor de formare a acestora și sintaxa (studiul funcțiilor cuvintelor în propoziție
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
câte patru ore și respectiv trei în clasele III-IV. În clasa I se urmărește realizarea următoarelor obiective: · stimularea capacității elevilor de a pronunța clar, precis, prin articularea corectă a fonemelor, silabelor, cuvinte lor. enunțurilor simple, cu respectarea accentului și a intonației; · formarea deprinderilor de a formula întrebări și răspunsuri la întrebări; · formarea deprinderilor de a asculta partenerul de conversație și de a dialogă cu acestă: · însușirea unor formule de adresare și de Politețe; · stimularea capacității de a relata și comenta evenimente
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
pe baza identificării verbelor predicative; · să stabilească numărul propozițiilor în funcție de verbele predicative; · să alcătuiască scurte fraze; · să utilizeze corect în comunicarea orală curentă și în comunicarea scrisă, sensul adecvat al cuvintelor, formele flexionare ale părților de vorbire învățate, topica propozițiilor, intonația sau semnele de punctuație adecvate, normele ortografice în vigoare. Comparativ cu programa în vigoare, cunoștințele precizate mai sus sunt mai multe. Acumularea acestora nu duce la o supraîncărcare a elevilor ci îi ajută în dificilă trecere spre clasa a V-
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
un copil poate sa zică „apa-apa-apa” pentru că îi place feedbackul auditiv pe care îl primește prin pronunțarea acestor sunete, ceea ce nu înseamnă că le și asociază cu lichidul incolor care îi potolește setea). Există de asemenea anomalii ale ritmului și intonației limbajului; se observă adesea prezența ecolaliei (când este întrebat „Ce faci?” el va repeta „Ce faci?”). Pronumele personal este utilizat incorect (copiii cu tulburare autistă folosesc „tu” în loc de „eu” sau propriul prenume). Interese restrânse cu comportamente repetitive și stereotipe Copiii
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
la persoana a II-a sau a III-a, nefolosind persoana I decât eventual după vârsta de 5-7 ani, sau chiar deloc (normal la 3 ani). Autistul spune "vrei apă" sau "băiatul vrea apă". Vorbirea este monotonă, stereotipia lipsită de intonație, iar melodia frazei neadecvată. 3. Stereotipiile sunt alte elemente des întâlnite la copii cu autism. Ele pot fi gestuale ca: repetiții ale mișcării mâinilor, degetelor, brațelor, rotirea corpului în jurul axei proprii, mersul pe vârful picioarelor. Uneori copilul cu autism preferă
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
autiști nu vor putea achiziționa niciodată limbajul vorbit. În cazul în care acesta este prezent pot apărea anumite caracteristici stranii: ecolalie spontana sau tardiva (repetarea cuvintelor sau frazelor), inversarea pronumelui ("tu" pentru "eu"), idiosincrasii (inventarea cuvintelor), întrebări obsesive. De asemenea, intonația și accentul pot fi anormale. Bizarerii comportamentale Stereotipiile sunt mișcări repetitive mecanice care au ca scop autostimularea sau detensionarea (ex. fluturatul mâinilor, legănatul etc.). Autoagresivitatea copilul recurge la un astfel de comportament pentru a se autostimula sau pentru a manipula
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
inițiativa comunicării. Pot răspunde la întrebări dacă sunt formulate clar, dar nu sunt ei cei care încep convorbirea. * nu folosesc gesturi pentru a completa mesajul sau pentru a compensa lipsa limbajului verbal. * expresiile faciale ce însoțesc vorbirea sunt sărace. * tonul, intonația, ritmul, debitul verbal sunt "altfel", particulare, bizare. * înțelegerea mesajului este afectată. * limbajul este marcat de întârzieri severe, iar dacă este achiziționat, are o formă deviantă. Acesta adună trăsături ce atrag atenția asupra modului de vorbire al persoanelor cu autism. Trăsăturile
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
noștri de persoane non-autiste, rigidă și ciudată. (“Codiță” este numele dat de un copil terapeutului său în urma unei astfel de legături între persoană și modul în care aceasta are părul aranjat) * vocea poate suna plictisitor, fiindcă nu înțeleg ce înseamnă intonația. * conținutul exprimat este afectat de modul autist de gândire. Nu pot face fraze bune, nu le spun fluent, se bâlbâie oarecum, lipesc lucrurile greșit, fără logica. (“Crăciun de brad”, “lup de foame”) Povestea spusa de un autist poate părea haotica
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
prin care profesorul transmite mesajul său didactic, folosind profesia de predareînvățareevaluare, în scopul realizării obiectivelor -cadru și a obiectivelor de referință, din programele școlare. Codurile folosite de profesori în comunicarea didactică sunt: cuvântul, imaginea, sunetul, mișcarea, pauzele logice și psihologice, intonația, stările afective etc. Canalele de comunicare sunt analizatorii: vizual, auditiv, olfactiv, gustativ. În situațiile școlare de instruire, sursele comunicării pot fi: mesajul didactic și educațional al profesorului, manualul școlar, reviste, cărți, atlase, hărți, materiale didactice, filme didactice, imagini proiectabile, truse
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
profesorelev sunt prezente și alte resorturi comunicative care pot vehicula conținuturi informaționale. Modul cum sunt pronunțate sau rostite cuvintele încarcă emoținal ideile circumscrise de acestea, transformând dialogurile obișnuite aparent banale în instanțe expresive modelatoare. Comunicarea orală prin elementele ei suprasegmentale (intonație, accent, debit, ritm, forță, stil), are darul de a personaliza actul de comunicare și de a implica afectiv atât emițătorii-profesori, cât și receptoriielevi. Un profesor bun trebuie să fie și un excelent „actor” care să exploateze la maximum ”haloul„ de
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
-a: să pronunțe clar și corect un mesaj; să construiască texte orale scurte pe baza unui suport vizual și a unui plan simplu de idei; să manifeste independență în comunicarea orală; La clasa a IV-a: să rostească mesaje, utilizând intonația potrivită; să facă rezumatul oral al unor texte dialogate; să utilizeze cuvintele în funcție de tema abordată; să-și adapteze vorbirea la diferite situații de comunicare monologată. Ca receptor al mesajului oral, până la sfârșitul clasei a IV-a, elevul trebuie să-și
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
și celelalte tipuri de comunicare interpersonală, comunicarea părinți - copii stă sub semnul unor legi, descoperite de marele psiholog Paul Watzlawick: Comunicarea este inevitabilă sau „Non-comunicarea este imposibilă”. Să nu uităm că noi comunicăm nu numai prin cuvinte (comunicarea verbală), accent, intonație, ritmul și debitul vocii (comunicarea paraverbală) ci și prin poziția corpului, mimică, gestică, orientarea și strălucirea privirii, înroșire, paloare (comunicarea nonverbală). Putem adăuga că și lipsa lor este comunicatoare de sensuri. Să ne gândim la cazul în care copilul dumneavoastră
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
este continuu. Părinții își cicălesc copiii pentru că aceștia greșesc frecvent. Copiii motivează că fac greșeli, tocmai din cauza cicălelilor frecvente ale părinților. Forma de comunicare verbală are un conținut redus la cuvintele unei limbi, însă comunicarea para și nonverbală sunt nelimitate. Intonația cu care sunt spuse cuvintele, spre exemplu poate varia continuu. Bernard Shaw spunea că există 100 de feluri de a spune „Nu” și 1000, de a spune „Da”. Să ne gândim doar la spusele copiilor noștri: „Da mamă, fac patul
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
respirație ritmică; Dezvoltarea auzului fonematic; Importarea sunetelor omise, pronunțate greșit sau înlocuite și introducerea acestora în cuvinte, silabe, propoziții. Paralel cu exercițiile pentru terapia dislaliei polimorfe, s-au realizat exerciții de vorbire ritmică, condiții care au determinat copilul să adopte intonația și ritmul normal în vorbire. Odată cu obținerea unei pronunții corecte a sunetelor afectate s-a insistat pe exerciții de vorbire reflectată, pe exerciții de memorare a unor strofe, poezii, lectura după imagini, recitarea expresivă a unor texte în versuri sau
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
inspirații profunde, dirijate conștient de copil; exerciții de gimnastică respiratorie însoțite de vorbire (după ce s-a obținut un anumit echilibru); exerciții de antrenare a discernământului auditiv, bazat pe exerciții de pronunțare ritmică și de reliefare a elementelor prozaice, cu variația intonației, tempoului; exerciții ritmice bazate pe coordonarea întregii motricități inclusive a celei verbale; jocuri simple: pantomime, imitări ale unor zgomote din natură și sunete emise de animale. Pot fi acceptate diferite metode de psihoterapie, atât terapia directă, prin cuvânt cât și
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
rezultatelor obținute s-a trecut la forme din ce în ce mai complicate de vorbire reflectată: propoziții simple, complicate, fraze, repetarea după logoped a unor ghicitori scurte, proverbe. c) Etapa de vorbire ritmică. S-au folosit acele procedee care au determinat copilul să adopte intonația și ritmul normal în vorbire. S-a continuat cu exercițiile de gimnastică respiratorie, exerciții ritmice la care s-au adăugat exercițiile de percepție, recunoaștere, reproducere și păstrarea ritmului. S-a recurs și la cântărea unor melodii foarte bine memorate cu ajutorul
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
S-au folosit: povestirea unor fabule, povesti memorate anterior (povestea Prâslea cel voinic și merele de aur, fabula „Omul și oglinda”); conversații, păreri privind texte cunoscute; recitarea de poezii, cântărea unor melodii, treptat s-au adăugat din ce în ce mai multe semne de intonație. 12. Evoluția pe parcursul terapiei: Observând că A. are înclinații muzicale și că activitatea lui preferată este cântatul s-a stabilit că fiecare ședință de terapie să înceapă cu câte o demonstrație artistică. De exemplu, logopatul, timp de 10 minute, putea
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
Un alt fenomen evidențiat în exprimarea orală este eludarea sau folosirea eronată a deicticelor, a elementelor „tactice” ale limbajului. De cele mai multe ori omite conjuncțiile, prepozițiile, articolul este greșit. Sunt afectate și elementele prozodice ale limbajului, în special ritmul, accentul și intonația. VI. Diagnostic logopedic Pe baza evaluărilor complexe și a evoluției copilului s-a stabilit și confirmat diagnosticul de alalie mixtă cu dominanță motorie. VII. Prognostic Evoluția va fi favorabilă, dată fiind implicarea familiei. Dată fiind severitatea și rezistența la corectare
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
în care sunt corelate postura (deschisă, fermă, direcționată spre interlocutor și ușor înclinată în față, cu umerii drepți, brațele relaxate și palmele orientate deschis spre interlocutor ușor în sus); mimica (zâmbet cu ochii deschiși, fruntea fără cute); paralimbajul (tonul și intonația joase, volum adecvat zgomotului, ritm ce permite înțelegerea); gestica (largă, cu aprobări și încurajări manifestate prin înclinarea repetată a capului, o strângere de mână fermă dar delicată) și îmbrăcăminte (sobră și elegantă). 1.5. Manifestări ale personalității Auditorul nu ar
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]