1,253 matches
-
în viața civilă, timpul stagnează deja, fără început și fără sfârșit, unde nimeni nu e grăbit, unde nonșalanța este o marcă a distincției. Psalmodierile copte ne fac să auzim muzica oficianților zeiței Isis, iar călugării siriaci care intonează imnuri arameene, intonațiile nazale ale contemporanilor lui Hristos. Pentru noi, care suntem incapabili de a surprinde aceste îndelungi încremeniri, aceste sughițuri ale legendei veacurilor, demnitarii acestei lumi de dincolo de lume ne evocă figurile mai moderne ale Frondei, ale cardinalului și ale celor trei
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
comunicare. Dovada în această privință o oferă coexistența în actualitate a civilizațiilor exprimate silabic, aglutinant sau flexionar. Evoluția fonetică a limbii, considerată global, a constat în trecerea de la expresia explozivă, în care sunetele se suprapun dominate de un nivel al intonației și de gradul de intensitate a pronunției, ceea ce conferă cuvântului o imagine pictografică, la individualizarea articulatorie a sunetelor, ceea ce are ca rezultat pronunțarea lor succesivă, de unde posibilitatea scrierii alfabetice și lineare. Sub aspect structural, este de remarcat evoluția globală ireversibilă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
scrie pe note muzicale cântecul „Cărăbuș, cărăbuș”. Se denumesc sunetele muzicale respective notelor muzicale din cântec, se folosesc gesturi fononimice sau se indică silabele muzicale corespunzătoare, fiecare fragment muzical în parte, până la terminarea cântecului. - se solfegiază cântecul, în scopul asocierii intonației dintre sunete și, respectiv, notele muzicale corespunzătoare.exerciții de intonație pregătitoare pe „portativul mut”, sau pe scăriță. - exerciții de dictare melodică și improvizație melodică orale. - interpretarea cu ajutorul instrumentului a unor cântece, însușite prin solfegiu. 2. Structura de predare a unei
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
muzicale respective notelor muzicale din cântec, se folosesc gesturi fononimice sau se indică silabele muzicale corespunzătoare, fiecare fragment muzical în parte, până la terminarea cântecului. - se solfegiază cântecul, în scopul asocierii intonației dintre sunete și, respectiv, notele muzicale corespunzătoare.exerciții de intonație pregătitoare pe „portativul mut”, sau pe scăriță. - exerciții de dictare melodică și improvizație melodică orale. - interpretarea cu ajutorul instrumentului a unor cântece, însușite prin solfegiu. 2. Structura de predare a unei măsuri de 2/4 Partea I - repetarea unor recitative, în
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
pauza de jumătate de timp;Solfegierea exemplelor muzicale din manual;Cântarea instrumentală a pauzei de jumătate de timp. 4. Lecția de consolidare a cunoștințelor de tehnică muzicală - recapitularea sunetelor muzicale și respectiv, a notelor muzicale, pe bază de exerciții de intonații, solfegiere, dictare orală și improvizație; - lectura muzicală a unor cântece învățate și a altor exemple muzicale noi, înscrise în manualul de muzică; - cântarea instrumentală a exemplelor muzicale în lecții de consolidare, va putea îmbrăca forma unor acompaniamente, care să contribuie
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
viața recitatorului și ascultătorilor, nu erau pe buzele noaste! La școală, dacă venea vreo inspecție, pe mine mă scula Doamna să citesc, să spun poezii. Citeam frumos, cu ton potrivit, dar cel mai mult eram meșteră la recitări, tot cu intonație potrivită: Mama De Mihai Eminescu O, mamă, dulce mamă, din negură de vremi, Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi; Deasupra criptei negre a sfântului mormânt Se scutură salcâmii de toamnă și de vânt, Se bat încet din
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Călcâi-Bucur, pe 18 iunie 2003, au fost puse la grea încercare, fiecare străduindu-se, la rândul ei, să dea strălucire rolului, transformându-l în reușită (pe măsura talentului și a mijloacelor pe care le au la îndemână). Grija pentru acuratețea intonației a fost criteriul de bază al tuturor sopranelor, fiecare impunându-și personalitatea. Departajările valorice pot apărea în timp, când emoțiile premierei vor dispare. În rolul lui Nadir, Adrian Ionescu, datorită suprasolicitării de ultim moment, nu și-a putut da măsura
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
care, o mare parte dintre membri partidului, se obișnuise, bălăcindu-se în apa călduță a opoziției. Deja alegerea lui Victor Ponta a fost întoarsă pe toate părțile; presei scrise și vorbite nu i-a scăpat nici un gest, o privire, o intonație, i-au descoperit o samă de cusururi, între care s-a zis, cu o oarecare îndreptățire, că e o prelungire a lui Năstase și o revanșă a lui Ion Iliescu; la calități nu i s-a trecut decât tinerețea, noroc
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
solicitantul trebuie să știe cum să vorbească. Conversația trebuie să fie ordonată, să se manifeste atenție și amabilitate. Tonul vocii trebuie să fie plăcut. Vocea prea tare sau prea șoptită irită. Tendința de a vorbi prea repede sau prea rar, intonațiile ezitante fac ca partenerul de dialog să tragă unele concluzii defavorabile. În timpul convorbirii telefonice este foarte important ca persoana solicitantă să știe să asculte. Pe parcursul dialogului e necesar să ia unele notițe, cele esențiale, pentru a nu pierde firul discuției
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
adulți, în total 973 de absolvenți.” După 30 de ani de activitate, un revizor, I. Tudorache, îi face o inspecție, în 17 decembrie 1920, și în procesul-verbal spune: „Am examinat elevii prezenți la matematică, citire și gramatică. Citescă bine, dând intonațiile respective, și cunoscă înțelesul celor citite. La gramatică am constatat că își dau seama de întrebuințarea semnelor ortografice și de punctuație. La aritmetică am făcut câteva exerciții privitoare la fracțiile zecimale și ordinare și la măsurarea suprafețelor, care au fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de înaintare, seria 1921, pentru care și s-a făcut inspecția specială. Domnia sa funcționează la clasa a IV-a, în care sunt 14 elevi prezenți din 22 înscriși. Am examinat elevii prezenți la Aritmetică, Citire și Gramatică. Citescă bine dând intonațiile cuvenite și cunoscă înțelesul celor citite. La Gramatică am constatat că-și dau seama de întrebuințarea semnelor ortografice și de punctuație. La Aritmetică am făcut câteva exerciții privitoare la fracțiile zecimale și ordinare și la măsurarea suprafețelor, care au fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Frecvenți: 33b + 17f = 50. Prezenți: 20b + 8f = 28. Copiii sunt curați și vioi. Știu să spună cum se numescă ei, părinții lor, frații și surorile. I-am ascultat la memorizare. Știu multe poezii pe care le recită frumosă și cu intonație. De asemenea, sub conducerea dnei învățătoare Elene Pintilescu, au cântat cântecele : „Toboșarul”, și „Luați seama bine”, pe care le știu foarte bine. Din abecedar dna învățătoare a predat lecția „oi” având rezultat forte bun. Toți elevii au scrisă și au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
varianta în portugheză. Încerc să-mi dau seama de calitatea traducerilor după reacția publicului. Se pare că le-a plăcut. (Nicola Lecca, un tip cu alură de copil răsfățat, a „interpretat” un fragment de proză, Concert fără orchestră, dar la intonația și turația lui verbală mi s-a părut că a citit un poem mai lung). După „recital” am fost invitați să ne împărtășim, fiecare, pe scurt, câteva prime impresii despre Lisabona. „Curg” amabilități, dar și fraze pline de sinceritate în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
liceu la sfârșit de an școlar, ne ține un discurs de bun sosit, cu spatele la baldachinul verde, unde o echipă tehnică veghează asupra instalației de amplificare. Vorbește o engleză destul de dificil de pătruns, din cauza accentului eston, care dă cuvintelor o stranie intonație, cumva „legănată”. Se vede că se simte foarte bine printre „ai săi” și că uită, pentru o oră, de rangul său oficial, reintrând, voluptuos, în pielea scriitorului. Unul dintre motivele ascunse vederii, care încurajează atitudinea dezinhibată și neprotocolară a dlui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
dacă nu avem de a face cu o farsă? întrebă Nicodim Fomici repede. Se aplecă și înhăță biletul înainte ca Porfiri să îl apuce. Dacă într-adevăr o crimă a avut loc în Parcul Petrovski? Ofițerul reciti biletul cu o intonație puternic ironică și întoarse hârtia pe toate fețele, căutând urma vreunei semnături. Dacă ar fi semnat, ar fi mai credibil. ă și ar fi cineva ținut răspunzător dacă s-ar dovedi că e o farsă, sugeră Porfiri. ă Bine, desigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
modul la care te gândești tu. Doar vreau să vorbesc cu ea. ă Nu vă cred. Sunteți bărbat. și știu de ce nu vă culcați cu mine. Fiindcă vreți recunoștiința mea. ă Nu are nicio importanță pentru mine. Era ceva în intonația sa, precum și în cuvintele sale, care le imita pe ale ei. Pentru a-și atenua totul, adăugă: Mi-ar conveni dacă nu mi-ai oferi recunoștiința ta. Nu ai, la urma urmei, de ce să îmi fi recunoscătoare. ă Vreți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Porfiri încuviință. Se aplecă asupra flăcării unei candele și își aprinse țigara. ă De ce? Nici ea nu știe? ă Ea nu va vorbi despre asta, spuse Zoia printre dinți, ca și cum ar rosti un blestem. Nu va spune nimănui. Cuvintele aveau intonația plină de pasiune și irațională a unui cântec liturgic, ridicându-se până la un adagiu final: Nu va spune numănui.' Capitolul șaisprezece Scrisoarea parfumată Tunul Fortăreței Sfinții Petru și Pavel anunță miezul zilei cu o bubuitură fără greș. Ca și cum ar fugi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
făcut ziuă, stația nu este departe, să nu-mi mulțumești. Nu trebuie. Acum pleacă. În timp ce străinul se îmbrăca el mergea cu pași din ce în ce mai repezi prin cameră scoțând frânturi de cuvinte, sau de cântec, cu intonații barbare, nedeslușite. Străinul deschise ușa spre zorii care năvăliră înăuntru învăluiți într-un nor de abur tivit cu sclipirea albăstrie a zăpezii. Se scutură ca de un fior în frigul ce-l învălui deodată din toate părțile. Parcurse repede o
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Într-o ordine desăvârșită toate socotelile casei și ale blocului SD10B, scara 2, al cărei administrator era, și scoase un caiet cu coperți maronii pe care era lipit un abțibild cu un pește galben. Îl deschise și Îmi citi cu intonație o poezie cu rimă, copilărească și emfatică, În timp ce eu mă tăvĂleam pe jos. „râzi ca prostu’n târg“, spuse el Închizând caietul, Îmbufnat, și punându-l cu grijă la loc În sertar. „N-o să scrii tu așa ceva nici Într-o
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
având de altfel, și singur, valoare verbală (hai acasă!)." (Zafiu 2003) Hai(de), cu funcție de intensificare, prefațează o serie de verbe sau expresii performative (mai mult sau mai puțin stereotipizate). Un rol hotărâtor, în decodarea forței ilocuționare a enunțurilor, revine intonației: − urare: Hai noroc și la mai mare! (www.formula-as.ro) Măi București... hai, să trăiești! (www.jurnalul.ro) Hai, Cristos a-nviat! (M. Cărtărescu, Orbitor) Hai, la mulți ani! Sărbători fericite și un an mai bun decât ăsta de se
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
case! (www.9am.ro). Formațiunea stai intră în componeța unor enunțuri ce îndeplinesc, contextual, diverse acte lingvistice din categoria actelor alocutive, contribuind la punerea în evidență a intenției comunicative.60 Un rol hotărâtor în decodarea forței ilocuționare a enunțurilor revine intonației. ( ordin: A: Băi, lasă pantera aia, lasă panterele roz, c-aicea-i pantera roșie. Zi-mi, ce-ai făcut aseară? B: Am jucat cărți. A: Hahahaha! [...] A: Stai, stai, lasă, lasă ăsta!. Liniște! (IVLRA: 242) ( amenințare: A: Și Vic spune: ești un
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
pe care a suferit-o în română adică, interjecție, care în limba veche însemna "iată", iar azi introduce, ca anume, o explicație următoare, arată cum asemenea simple apeluri pot primi un rol sintactic mai dezvoltat. Interjecția poate avea, ca și intonația sau gestul, rolul de a împrumuta unei forme verbale caracterul ei modal" (Pușcariu 1940: 110). 15 IATĂ! Interj. 1. Voilà; Voiçi, 2. Voilà que (soudain) (...) Din bulg. Jato, idem (eto, ete etc. Eto če.."iată că") ...; UITÁ, uit, vb. II
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
mărci ale oralității simulate. Majoritatea exemplelor citate în aceste lucrări aparțin literaturii beletristice. 40 "Având sens apropiat de al imperativului, interjecțiile hortative prezintă unele trăsături comune cu vocativul și cu imperativul: pot apărea izolat în frază, se rostesc cu o intonație specială și servesc spre a ne adresa cuiva; de aceea interjecțiile acestea pot însoți un vocativ sau un imperativ." (GALR II: 895). 41 Formularea aparține lui Zafiu (2005). 42 În operația de stabilire a corespondenței între mijloacele de expresie și
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
sonore. În alb se vedea luminozitatea, în negru renunțarea, pocăința, în roșu focul, în galben aurul, în verde tinerețea. Fondul icoanei era fie de aur strălucitor, fie galben imitând aurul. Artiștii urmăreau culoarea dominantă, iar celelalte culori dă‑ deau diverse intonații și completări. În anul 1453, otomanii au cucerit Constantinopolul și arta își încetează reprezentarea și mai ales dezvoltarea în Orientul creștin deja guvernat de Im‑ periul Otoman; chiar dacă a continuat să existe, ea a supraviețuit aproape din inerție. În alte
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
un copil poate sa zică „apa-apa-apa” pentru că îi place feedbackul auditiv pe care îl primește prin pronunțarea acestor sunete, ceea ce nu înseamnă că le și asociază cu lichidul incolor care îi potolește setea). Există de asemenea anomalii ale ritmului și intonației limbajului; se observă adesea prezența ecolaliei (când este întrebat „Ce faci?” el va repeta „Ce faci?”). Pronumele personal este utilizat incorect (copiii cu tulburare autistă folosesc „tu” în loc de „eu” sau propriul prenume). Interese restrânse cu comportamente repetitive și stereotipe Copiii
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]