2,710 matches
-
general critică față de raționalitatea modernistă, introduce genul social - gender - ca factor cheie al modelării practicilor rutiniere din organizațiile contemporane de tip birocratic. În astfel de organizații, sunt predominant sau chiar exclusiv promovate formele raționale de cunoaștere, excluzând experiențele emoționale sau intuitive, care sunt considerate ca având efecte destabilizatoare sau distructive. Raporturile de putere socială constituite induc genul ca o categorie de diferențiere care favorizează patriarhatul direct conectat cu raționalitatea birocratică și cu efortul de dominare a emoțiilor și de stăpânire a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Deși modelul lui Maslow nu a primit suportul comunității academice - imposibilitatea testării teoriei, neclaritatea modalităților de măsurare a acestor trebuințe, lipsa unei legături între comportamente specifice și trebuințele care le determină (Cole, 2000; Foster, 2000), modelul fiind relativ simplu și intuitiv a fost îmbrățișat de manageri, care au recunoscut nevoia de a lua în considerare diversitatea trebuințelor și modul în care organizațiile le pot satisface (Eysenck,1998; Foster, 2000). 12.4.2. Teoria ERG a lui Alderfer Teoria trebuințelor umane a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fie dirijați, uneori oamenii trebuiesc dirijați, alți oameni, alteori - nu. Liderul eficient sesizează exigențele și prioritățile situației, evaluând în mod realist și cu promptitudine resursele de care dispune și mijloacele în care ele pot fi optim antrenate. Liderul eficient este intuitiv și flexibil, reușind să adapteze stilul și ritmul de lucru la necesitățile unui mediu marcat de transformări continue, fiind după caz, autoritar, directiv sau consultativ, permisiv, atunci când trebuie și atâta timp cât este nevoie pentru ca oamenii să își îndeplinească eficient sarcinile. CUVINTE
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
organizație mexicană Martinez Rogelio Villalba Olivia Factorii responsabili pentru succesul schimbării organizaționale într-o țară mai puțin dezvoltată sunt mentalitatea mercantilă, capacitatea superioară de a învăța și de a se adapta, responsabilitatea socială, tendința de a se centra pe practicile intuitive în dauna conceptelor teoretice sofistiscate. 2003 Managementul schimbării eficiente - cerințe situaționale vs. condiții organizaționale Strohm Oliver Prezentarea unui model al contingenței pentru managementul schimbării eficiente și testarea sa empirică prin studii de caz asupra industriei, administrației publice și sectorului serviciilor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Este vorba aici despre o categorie de persoane cu un nivel de integrare rezidențială mai mare. Pe lângă diferențele dintre tipurile de alegători prezentate anterior, ne interesează care sunt categoriile de determinanți care influențează cel mai mult apartenența la anumite tipuri. Intuitiv, pe baza datelor din tabelul anterior, aceste categorii sunt: încrederea, interesul și cunoștințele, evaluarea votului și evaluarea actorilor politici. Pentru aceasta am realizat unsprezece modele, unul de bază (care include doar determinanții sociodemografici), nouă modele intermediare (fiecare include modelul de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de transparență, de contemplație intelectual-afectivă. Erau două tipuri de gândire ce corespundeau fiecare câte unei structuri mintale: una mai logică, mai discursivă, mai pozitivă, legată de ceea ce se numea atunci „nominalism”, de fapt, raportabilă la Aristotel, cealaltă mai imaginativă, mai intuitivă, mai „poetică”, legată de ceea ce se numea atunci „realism”, de fapt, raportabilă la Platon. Ideea de „iraționalism medieval” e un nonsens tot așa de grosolan ca și cea despre obiceiul fumatului la strămoșii noștri daci. E bine să mai amintim
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
să devină sensibil cel care vrea să fie capabil, pentru că le iubește la nebunie, să stăpânească simultan un mare număr. * Ideea „privirii de ansamblu” ce stă la baza demersului bibliotecarului are o Înrâurire considerabilă În plan practic, căci cunoașterea ei intuitivă oferă anumitor privilegiați mijloacele necesare pentru a scăpa fără prea multe neplăceri din situațiile În care ar putea fi prinși În flagrant delict de incultură. Persoanele cultivate știu - și, mai ales, din păcate pentru ele, persoanele necultivate ignoră - că Înainte de
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
adevărul”.) A raționa despre dragoste Înseamnă a-ți pierde mintea. Niciodată o minte lucidă nu va putea Înțelege, cu armele logicii, toate motivațiile și strategiile imprevizibile ale unei inimi Îndrăgostite. Eventual o altă inimă, la fel de Îndrăgostită, ar putea avea resursele intuitive pentru a Înțelege chemările, suferințele sau exigențele acesteia.) „Iubirea adoarme cunoașterea; trezită, cunoașterea ucide iubirea.” (E. Cioran) Cine nu e gelos nu iubește. Pentru că teama de a nu pierde reciprocitatea În iubire o trăiește doar cel care iubește foarte mult
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cu răutate față de alții și față de viață; cu un sentiment de blazare sau cu o curiozitate Încă nepotolită; cu tentația smereniei sau cu obrăznicia infatuării etc. Μ În aprecierea comună, calitatea de psiholog este dată, paradoxal, nu atât de capacitățile intuitive sau de flerul cuiva, cât mai ales de un anumit tip de mentalitate, respectiv de acea convingere a celui În cauză că orice situație de impas existențial poate fi Înțeleasă și depășită. Μ Ești atât de tânăr sau de bătrân
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
adesea, și din structura sa psiho-nervoasă duală: când, de exemplu, este trează conștiința ce ține de sistemul cerebral, omul are toate șansele să se prezinte ca o ființă rațională și responsabilă; când dominatoare devine conștiința sistemului ganglionar, omul e mai intuitiv, dar și mai senzual, mai pasional. Μ Pe măsură ce omul adâncește și lărgește aria contrariilor (de tipul: bine - rău; frumos - urât, adevărat - fals etc.), el Își dezvoltă și capacitatea liberului arbitru, care-l face să opteze În cunoștință de cauză (și
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
are un mod de gândire rigid, inflexibil, de unde și nevoia lui de fapte și dovezi indubitabile, de principii strict raționale, de concluzii ferme, demonstrate logic. Cel de-al doilea are, cum spunea Pascal, o suplețe În gândire și o capacitate intuitivă care-i permit să surprindă dintr-o dată semnificațiile profunde, definitorii ale lucrurilor. Primul are asemănări cu extravertitul din tipologia lui C.G. Jung, iar cel de-al doilea, cu introvertitul (care se știe că excelează prin subtilitate În sesizarea a ceea ce
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
have strong preferences for all four ways (right cortex, left cortex, right limbic, left limbic) is decreasing. The study has revealed the existence of some correlations between MBTI functions and specific types of cerebral dominance. Key words: personality type, leadership, intuitive management, cerebral dominance, whole brain, hierarchyc level. 1. Considerații teoretice Încercându-se a se identifica legătura care există între personalitate și leadership, în vederea eficientizării celui din urmă, tipul de personalitate a fost studiat frecvent în diferite organizații, dar mai puțin
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
preferințele cerebrale. Cunoașterea preferințelor cerebrale ale celorlalți precum și adaptarea la ele permit ameliorarea relațiilor interpersonale și a comunicării interumane. În situația unor preferințe cerebrale diferite, greutățile provin din cauza faptului că unele persoane urmează o abordare logică, în timp ce altele preferă abordarea intuitivă. Similar existenței diferitelor forme de leadership, putem vorbi despre mai multe forme de management. Ceea ce ne interesează nu este descrierea diferitelor forme de management, ci evidențierea relației „empirice” dintre diferitele stiluri de management și dominanța cerebrală. Dintre multiplele forme de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
forme de management. Ceea ce ne interesează nu este descrierea diferitelor forme de management, ci evidențierea relației „empirice” dintre diferitele stiluri de management și dominanța cerebrală. Dintre multiplele forme de management apărute în anii 1980-1990, ne propunem să stăruim asupra managementului intuitiv, care reflectă în cea mai mare măsură premisele de la care am pornit în realizarea acestei cercetări. Managementul intuitiv a fost propus de M. Le Saget într-o lucrare apărută în 1992, cu un nou tiraj în 1993, sub titlul Le
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
diferitele stiluri de management și dominanța cerebrală. Dintre multiplele forme de management apărute în anii 1980-1990, ne propunem să stăruim asupra managementului intuitiv, care reflectă în cea mai mare măsură premisele de la care am pornit în realizarea acestei cercetări. Managementul intuitiv a fost propus de M. Le Saget într-o lucrare apărută în 1992, cu un nou tiraj în 1993, sub titlul Le manager intuitif. Argumentele generale ale autoarei provin din existența diferitelor moduri ale cunoașterii umane - intuitiv și rațional -, fiecare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
acestei cercetări. Managementul intuitiv a fost propus de M. Le Saget într-o lucrare apărută în 1992, cu un nou tiraj în 1993, sub titlul Le manager intuitif. Argumentele generale ale autoarei provin din existența diferitelor moduri ale cunoașterii umane - intuitiv și rațional -, fiecare cu specificul și cu valențele sale. Adevăratul motor al schimbării - spune autoarea - este interior și de aceea numai reechilibrarea personalității umane va permite atingerea eficacității. După autoare (p. 39), managerul intuitiv reprezintă „motorul tranziției”. „El știe să
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
existența diferitelor moduri ale cunoașterii umane - intuitiv și rațional -, fiecare cu specificul și cu valențele sale. Adevăratul motor al schimbării - spune autoarea - este interior și de aceea numai reechilibrarea personalității umane va permite atingerea eficacității. După autoare (p. 39), managerul intuitiv reprezintă „motorul tranziției”. „El știe să citească problemele, să le dramatizeze, să le aplaneze, știe să se transpună în trăirile emoționale ale altora pentru a-i înțelege în profunzime, știe să discearnă momentele în care trebuie să se arate tolerant
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
autoritate. El alternează ascultarea, toleranța și autoritatea fără compromis. El conjugă participarea, consensul și deciziile autoritare asupra problemelor importante.” Autoarea propune deci o deplasare a accentului de pe rațiune pe intuiție, de pe managerul rațional, atât de specific perioadelor anterioare, pe managerul intuitiv. Toate aceste calități și abilități pe care trebuie să le aibă managerul intuitiv antrenează/implică, considerăm noi, conceptul de creier total. Acesta presupune dezvoltarea tuturor celor patru sectoare cerebrale și acțiunea în funcție de necesități conform modalității de funcționare cognitive implicate de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și deciziile autoritare asupra problemelor importante.” Autoarea propune deci o deplasare a accentului de pe rațiune pe intuiție, de pe managerul rațional, atât de specific perioadelor anterioare, pe managerul intuitiv. Toate aceste calități și abilități pe care trebuie să le aibă managerul intuitiv antrenează/implică, considerăm noi, conceptul de creier total. Acesta presupune dezvoltarea tuturor celor patru sectoare cerebrale și acțiunea în funcție de necesități conform modalității de funcționare cognitive implicate de situația respectivă. Deoarece, după autoare, cea mai importantă calitate a liderului modern este
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
o carismă abuzivă, ci un lider „de inimă” care respectă mai mult oamenii și demnitatea lor, emoțiile lor, chiar pe cele iraționale (ceea ce presupune, după noi, dezvoltarea sectorului limbic). Deși autoarea accentuează o serie de trăsături menite a individualiza managerul intuitiv, ea nu uită să precizeze că acestea trebuie corelate cu capacitățile profesionale și cu rațiunea, managerul intuitiv tinzând spre echilibrarea lor. „Acest personaj”, scrie ea, „încă rar, eliberează intuiția ascunsă în fiecare dintre noi; el excelează în a o armoniza
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
lor, chiar pe cele iraționale (ceea ce presupune, după noi, dezvoltarea sectorului limbic). Deși autoarea accentuează o serie de trăsături menite a individualiza managerul intuitiv, ea nu uită să precizeze că acestea trebuie corelate cu capacitățile profesionale și cu rațiunea, managerul intuitiv tinzând spre echilibrarea lor. „Acest personaj”, scrie ea, „încă rar, eliberează intuiția ascunsă în fiecare dintre noi; el excelează în a o armoniza cu raționalismul său pentru a desfășura o viziune foarte largă, o percepție cât mai corectă, un pragmatism
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
lider ideal, obținerea echilibrului dintre rațiune și intuiție rămânând un deziderat, după părerea noastră nu imposibilă. După M. Zlate (2004, p. 222), dacă s-ar ajunge la acest echilibru, noul tip de lider n-ar mai putea fi numit doar intuitiv, fiind necesară inventarea unui alt termen. El ar putea fi numit lider creativ, pentru că numai un astfel de lider ar fi capabil să reunească rațiunea și intuiția într-un tot, echilibrându-le, tocmai în virtutea capacităților sale creative. 2. Metodologia cercetării
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
astfel concluzia unor cercetări conform cărora la nivelul ierarhic inferior se acordă mai puțină atenție leadership-ului. Profilurile cu preferință puternică ne duc cu gândul la profilul liderului creionat de M. Le Saget (1992; 1993, p. 49): „Liderul modern sau managerul intuitiv este de fapt un lider de tip soft, care nu are nevoie să recurgă la puterea brutalității sau la greutatea galoanelor pentru a fi respectat; el face la fel de bine proba competenței tehnice, a capacității de gestiune și de metodă, precum și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
s Performance and Personality, South-Western Publishing Company, Cincinnati, Ohio. Herrmann, N. (1982), „The creative brain”, în NASSP Bulletin, p. 36. Le Saget, M. (1992; 1993), Le manager intuitif. Une nouvelle force, Dunod, Paris. Vezi și traducerea în limba română: Managerul intuitiv. O nouă forță, Editura Economică, București, 1999. Linton, R. (1968), Fundamentul cultural al personalității, Editura Științifică, București. Marcus, S. (2000), Carismă și personalitate, Societatea Știință și Tehnică S.A., București. Mihai, A. (2001), „Relația dintre leadership și personalitate din perspectiva psihologiei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
of stability of measured hypnotizability over a 25-year period”, în Journal of Personality and Social Psychology, nr. 56, pp. 289-295. Ross, L. & Nisbett R.E. (1991), The person and the situation: Perspectives of social psychology, McGraw-Hill, New York. Ross, L. (1977), „The intuitive psychologist and his shortcomings” în L. Berkowitz (ed.), Advances in experimental social psychology, Academic Press, New York, pp. 74-214. Saklofske, D.H. & Eysenck, H.J. (2004), „Extraversion-introversion”, în G.J. Boyle & D.H. Saklofske, The psychology of individual differences, vol. 2: „Personality”, Sage Publications Londra
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]