2,516 matches
-
CONVORBIREA ȘI INTERVIUL Metoda convorbirii și interviului permite sondarea vieții interioare, a intențiilor, opiniilor, atitudinilor, intereselor, convingerilor, aspirațiilor, conflictelor, prejudecăților, mentalităților, sentimentelor, valorilor, statutului profesional, dorințelor așteptărilor, idealurilor etc. Convorbirea este o discuție premeditată, angajată între cercetător/psiholog și subiectul investigat, presupunând relația directă, de tipul față în față, dar și sinceritatea deplină a subiectului. Convorbirea este o metodă mai complicată și mai greu de învățat deoarece în cadrul ei, influența reciprocă dintre psiholog și subiect este mai mare decât în oricare
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
apariția unor deformări subiective atât din partea experimentatorului, cât și a subiecților mai ales că această metodă se bazează pe capacitatea de autocunoaștere și autoanaliză. Este, de asemenea, posibil ca subiecții, chiar bine intenționați să furnizeze informații iluzorii, neadecvate în raport cu fenomenul investigat. METODA BIOGRAFICĂ (ANAMNEZA) Această metodă contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalității subiectului, dar și la explicarea comportamentului actual al acestuia. Metoda biografică vizează strângerea informațiilor despre principalele evenimente trăite de individ în existența sa, despre relațiile și semnificația
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
modalități de cotare și interpretare a rezultatelor); - etalonarea - constă în stabilirea unui etalon, adică a unor unități de măsură a rezultatelor obținute. Condiții de utilizare eficientă a testelor: - crearea unor teste sau adaptarea celor existente la condițiile socioculturale ale populației investigate;utilizarea nu doar a unui singur test, ci a unei baterii de teste și apoi corelarea rezultatelor obținute cu cele ale altor metode; - stabilirea unor legături între rezultatele obținute la teste cu cele din activitatea practică. Ca și celelalte metode
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Vezi aceeași observație și la Ibarretxe-Antuñano (1999: 64). 76 Vezi Viberg (1983: 127). Autorul menționează că, deși analiza realizată are în vedere cu mult mai multe limbi decât au fost analizate în orice studiu precedent, există anumite disproporții ale materialului investigat: limbile europene sunt suprareprezentate, iar limbile din Oceania și America de Sud și de Nord sunt subreprezentate. 77 Ierarhia stabilită de Viberg prezintă un grad maxim de generalitate. Dispunerea ca atare în ierarhie nu înseamnă că, în orice limbă care distinge prin
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Acest aspect, precum și stabilirea legăturii dintre depresie anxietate și alcoolism și a gradului de implicare a consumului abuziv de alcool În comportamentul agresiv și În special autoagresiv, se pot elucida prin analiza datelor obținute În urma anchetei epidemiologice efectuate În teritoriul investigat și pe baza testelor aplicate la alcoolicii cronici și dependenți. Nu toți cei care consumă alcool devin agresivi: la unii are rolul de a le favoriza buna dispoziție; la mulți dintre ei poate genera tristețe, anxietate, disperare, lipsa speranței și
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
consumă alcool devin agresivi: la unii are rolul de a le favoriza buna dispoziție; la mulți dintre ei poate genera tristețe, anxietate, disperare, lipsa speranței și, de multe ori la conduite autolitice. În cadrul studiului actual, lotul de 626 de subiecți investigați prezintă următoarele caracteristici: -cuprinde 436 de bărbați (69,6 %) și 190 de femei (30,3%), cu vârste Între 16 și 93 de ani, atât din mediul rural (379 de subiecți - 60,5%) , cât și din mediul urban (247 de subiecți
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
lipoveni - 11,4% și ucrainieni - 6,3%, romi - 6,3%, greci - 5,6% și bulgari - 3,8%. Nu există În literatura de specialitate studii comparative În acest sens. Precizăm că pe baza datelor culese din teritoriu, din discuțiile cu subiecții investigați și cu diverse oficialități locale, rezultatele obținute În tabelul 11 se confirmă date ce scot În evidență faptul că sub influența consumului abuziv de alcool, cei mai agresivi sunt românii, rușii-lipoveni și ucrainieni, rromii și grecii. Aceștia, după ce consumă cantități
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
59; -epilepsie - 3; depresie: severă - 34; moderată - 25; ușoară - 12; anxietate: severă - 29, moderată - 23, ușoară - 19; -stare confuzională - 1; -tulburări de personalitate borderline și histrionică - 3. Corelând toate aceste date, se Înregistrează următoarele rezultatele: la cei 626 de subiecți investigați, se regăsește un risc suicidar de 12,6 % la non alcoolici și de 17,7% la alcoolodependenți; s-a constatat tentative de suicid la un procent de 18,2%., ceea ce confirmă studiile anterioare, mai puțin la alcoolodependenți, la care riscul
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
PET este de asemenea de ajutor atunci când medicul intuiește diseminarea cancerului, dar nu poate preciza unde anume s-a produs. Noile tehnici combină scanarea computer tomografică cu cea prin emisie de pozitroni pentru a obține mai multe informații despre tumora investigată. PASAJUL BARITAT Pasajul baritat (sau examenul radiologic al tractului digestiv superior) poate fi utilizat pentru a examina mucoasa porțiunii superioare a tubului gastro-intestinal, în special a esofagului. Pacientul supus acestei investigații trebuie mai întâi să înghită o soluție de bariu
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
infecție la consumatorii de droguri intravenoase este de 5090%. După înțepătura accidentală de la pacient viremic, riscul de infecție cu VHC este de 3-10%, mai mic decât pentru VHB (30-60%). Modul de transmitere rămâne necunoscut pentru 20-30% dintre infecțiile cu VHC investigate. Contagiozitatea VHC începe cu 1-2 săptămâni înainte de primele simptome de boală și poate dura toată viața. Imunitatea după boală este insuficient cunoscută. Nu dispunem încă de un vaccin pentru VHC. Virusul hepatitei C este un ARN hepacivirus din familia Flaviviridae
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de autonomie al unităților; evantaiul subordonărilor și linia de control a producției - numărul de persoane atașat fiecărui șef ierarhic și ponderea de încadrare; mărimea relativă a elementelor de susținere - raportul dintre administrativ și productiv) cu ajutorul cărora au explicat global structurile investigate. Totodată, axele descoperite permit elaborarea unei tipologii a structurilor (vezi Pugh și Hickson, 1976). Alți autori (Van de Ven, Ferry, 1981) au elaborat chestionare de cunoaștere a organizațiilor care au permis realizarea unor analize cantitative. În ceea ce ne privește, am
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
instrumente psihologice (job description index, chestionar de adaptare la stres, scala locus de control în muncă, scala locus de control, tehnica sociometrică), Romeo Zeno Crețu (2001) a obținut rezultate semnificative privind, pe de o parte, specificul psihologic al structurilor organizatorice investigate, iar pe de altă parte, efectele (pozitive și negative) ale structurilor organizatorice asupra indicilor calitativi de ordin psihologic (satisfacție, integrare în grup, nivel de stres etc.). Așa cum fiecare personalitate, arată el, dispune de o serie de trăsături unice și constante
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care grupul dvs. se simte mai des în dezacord?”; „Care sunt grupurile mai prost văzute de către grupul dvs.?” etc. Aceste metode nu sunt, desigur, lipsite de unele limite. Astfel, prima metodă presupune obținerea unor răspunsuri foarte variate de la membrii grupului investigat, în timp ce a doua ne furnizează doar imaginea conducătorului grupului asupra altor grupuri. Ele pot fi corectate, după părerea noastră, astfel: în primul caz, să se rețină ca valabile doar răspunsurile asemănătoare ale majorității subiecților anchetați; în al doilea caz, să
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Cercetarea relațiilor intragrupale în mediul industrial productiv”, Analele Universității București, Seria Psihologie. Capitolul XIII Decizia În ultimele câteva decenii problematica deciziei a cunoscut o extindere enormă în perimetrul abordărilor științifice. Asistăm nu numai la extinderea perspectivelor din care ea este investigată (filosofică, logică, matematică, economică, cibernetică, socio-psihologică etc.), ci și la adâncirea modalităților de concepere a ei. De ce? În primul rând, deoarece decizia, ca atribut esențial al omului, este legată nemijlocit de problemele majore ale vieții sociale și individuale ale oamenilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Mecanismele psihologice ale deciziei sunt mult mai complexe decât cele schițate de noi mai sus. Ele se vor contura mai bine pe măsură ce vom avansa în prezentarea problematicii deciziei. Clasificare Clasificarea constituie mijlocul/instrumentul prin intermediul căruia se pune ordine în fenomenele investigate. Problema esențială implicată de ea este cea a criteriului în funcție de care urmează a fi ordonate fenomenele avute în vedere. În clasificarea deciziilor pot fi utilizate o multitudine de criterii, cum ar fi: sfera de activitate și relațiile la care se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
luate de angajați în decursul unei zile, iar unele caracteristici ale lor fac dificile alegerile între „bine” și „rău”. Autorii prezintă un tabel sinoptic în care sunt sintetizate 26 de dileme etice, așa cum au fost ele furnizate de 711 companii investigate. Cei trei autori propun, în continuare, cinci întrebări (ce este intensitatea etică?; care sunt principiile deciziilor etice?; cine este afectat?; care sunt beneficiile și costurile?; cine are drepturi?) prin analiza cărora speră să crească sensibilitatea privind problemele etice, precum și gradul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
uman, obiectivele proprii fiecărei organizații, cultura organizațională și chiar națională. De aceea rezultatele lor nu au fost întotdeauna concordante. Nu putem spera să ajungem la aceleași rezultate când participarea este studiată pe organizații reale sau simulată în laborator, când populațiile investigate sunt heterogene, când problemele tehnice și structurale ale organizațiilor sunt diferite. Meritul acestor cercetări rămâne însă acela de a fi atras atenția asupra semnificației unor noi variabile care reglează „jocul” organizațional. În anii ’60-’70 asistăm nu doar la extensia
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în care propunerile făcute în adunările generale ale oamenilor muncii sunt aplicate în practică. Analiza rezultatelor recoltate (pe care le redăm în figura 14.7) arată perceperea diferită a participării personalului muncitor la luarea deciziilor de către cele trei niveluri ierarhice investigate (muncitori, șefi de echipă, ingineri). Astfel, muncitorii dau răspunsuri favorabile la întrebările 1, 2, 3, 6 și mai puțin favorabile la întrebările 4 și 5; șefii de echipă au aprecieri favorabile aproape la toate întrebările (comparativ cu muncitorii), mai puțin
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
obținute sunt analizate de către cercetători în vederea depistării acelor factori care au produs satisfacție sau insatisfacție. În figura 15.16 redăm apud Herzberg, factorii găsiți. Lungimea liniilor indică frecvența cu care factorii respectivi au apărut în cursul evenimentelor descrise de către cei investigați, iar lărgimea liniilor măsoară timpul cât a durat starea respectivă repartizată în durate scurte (2 săptămâni) și durate lungi (mai mulți ani). SHAPE \* MERGEFORMAT Figura 15.16 − Teoria lui Heryberg Privind cu atenție figura, observăm câteva fenomene: − se stabilesc două
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu doar o abordare teoretică, ci și una experimentală (Wolf, 1970). Și în privința metodei utilizate de către Herzberg în cercetarea sa se pot face unele rezerve. Cum am văzut, ea se bazează pe descrierile subiective (uneori chiar foarte subiective) ale celor investigați. La aceasta se adaugă propria subiectivitate a cercetătorului, care analizează, grupează, clasifică factorii obținuți, ceea ce ar putea contribui la deformarea realității. Este aproape imposibil ca răspunsurile subiecților să nu fie contaminate de opiniile și prejudecățile cercetătorilor. Apoi, se pare că
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
întrebări referitoare la: sentimentul muncitorilor că munca desfășurată este valoroasă; că ea le oferă posibilitatea de a-și arăta abilitatea; satisfacția în muncă, mândria în muncă; exigențele profesiunii în ceea ce privește aptitudinile sau cunoștințele avansate) și productivitatea muncii. Dintre cele 9 grupuri investigate, 7 dintre cele caracterizate printr-o productivitate ridicată dispuneau și de o motivație ridicată și numai 2 dintre cele cu productivitate scăzută dispuneau de o motivație ridicată. La alte 9 grupuri situația este inversă: la 7 dintre grupurile caracterizate printr-
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cercetări, idei, contradicții, dar și sinteze. În mod obișnuit, clasificarea comunicării se referă la: comunicarea non-verbală și comunicarea verbală. Comunicarea non-verbală, după cum reiese chiar din denumirea ei, se realizează prin intermediul unor mijloace altele decât vorbirea. Mai amplu și mai bine investigate sunt: corpul uman, spațiul sau teritoriul, imaginea. Acest fel de comunicare interumană recurge la o serie de modalități: aparența fizică, gesturile, mimica, expresia feței. În legătură cu aparența fizică o mare importanță o are îmbrăcămintea persoanei care furnizează informații (adecvate sau false
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
relație anume cu alți subiecți vorbitori și cu propriul lor discurs. Modalizarea poate fi explicitată prin mărci particulare, dar ea este întotdeauna prezentă indicînd atitudinea subiectului vorbitor cu privire la interlocutorul său, la el însuși și la propriul enunț. Foarte dificil de investigat este problema modalizării în situații de eterogenitate enunțiativă sau de polifonie - situații în care, în limitele aceluiași enunț se amalgamează modalități diferite, cu o mare diversitate a modurilor lor de exprimare lingvistică. Oricum, discuția referitoare la modalizare în termenii a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
diferită de gramatică, cele două direcții vizînd stratul afectiv, respectiv cel formal al limbii; pe de altă parte, se admite că stilistica (lingvistică) nu trebuie separată de gramatică, pentru că nu i se opune, existînd o identitate de profunzime a faptelor investigate, dotate cu formă, cu structură și cu expresivitate (G. Ivănescu, Mioara Avram). Prin urmare, se admite că stilistica poate fi asimilată gramaticii, reprezentînd componenta afectivă a acesteia. O lucrare reprezentativă pentru perspectiva lingvistică asupra stilisticii este cea semnată de Iorgu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
permită atât comparația cu alte țări europene, din perspectiva gradului de religiozitate și de practică religioasă, cât și comparația în timp, de timp longitudinal. O serie de sondaje de opinie realizate folosindu-se aceleași instrumente de cercetare în toate țările investigate, furnizează astfel de date. Este vorba cercetarea Studiul Valorilor Europene, care s-a dovedit a fi o sursă utilă de date comparative la nivel european. Versiunile românești ale aceleiași cercetări care au permis nu doar comparația cu alte țări, ci
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]