757 matches
-
i-a cerut sugestii pentru Îmbunătățirea vieții culturale din zonă, dar Toporan nu mai avea idei! Apoi, devenise prea comod. Scrisorile de la primul secretar Îi alimentau vanitatea, ele fiind arătate tuturor fălticenenilor. Prin ce se remarcase În ultimii ani? Cumplită involuție! 985 poate interveni 625. Nu mai Înțeleg nimic. Ne-am sfătuit să retragem manuscrisul de la „folticeneanul” Gafița și să-l revăd, ca apoi să-l trimitem „Junimei”. Aflu lucruri noi și interesante În legătură cu Dragoslav, care ar fi fost tradus și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ca hipertrofia și supremația automatismelor frazelor gata făcute, a clișeelor și convențiilor literare, conform principiului contraria contrariis curantur. La polul opus se situează o meditație paradoxală asupra limbajului, după care logica interioară a acestuia nu o mai constituie expresia, ci involuția, autoabsorbția, conștiința lucidă și sceptică în același timp a imposibilității sale, urmată de recunoașterea vidului și a absenței inevitabile. Excesul de cuvinte, mania vociferantă și scandaloasă (se poate vorbi de o adevărată febră a manifestului literar) vizează în ultimă instanță
DADAISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
în cea mai mare parte, ilegal) și mai ales după 2002, românii neavând nevoie după această dată de viză pentru a ajunge în vestul Europei. Până în 2002, factorii care au determinat migrația au fost restructurarea industriei din zona Borșa (adică involuția economică și industrială), ceea ce însemnat creșterea șomajului și demonetizarea economiei locale. În timpul comunismului, Borșa a fost un oraș monoindustrial minier. Începând din anii ’96-’97, industria minieră a fost restructurată, iar în Borșa oamenii au început să își piardă masiv
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
masive. De asemenea, la nivel local nu au existat inițiative de investiție și de dezvoltare care să poată diminua efectele închiderii minelor. Pentru o mare parte dintre localnici, migrarea a rămas singura alternativă viabilă de a micșora riscurile apărute în urma involuției economice din zonă și de a-și crește standardul de viață. În aceeași măsură, există și în Italia factori economici importanți care au facilitat migrația, legați de necesarul de forță de muncă în construcții și agricultură (pentru bărbați), precum și în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din Borșa. Ceea ce a reieșit din cercetarea de teren se referă la influența pe care o au riscurile în migrație și în dezvoltarea dinamicilor transnaționale. Astfel, dacă migrațiile de la Borșa au fost motivate de sărăcire și de creșterea riscurilor asociate involuției economice locale, dinamismul relațiilor transnaționale și economiile trimise spre Borșa sunt motivate în primă instanță de riscurile implicate de statusul ilegal din Italia. În acest sens, trimiterea banilor acasă este probabil cea mai bună soluție de evitare a riscurilor directe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
statului italian și ale celui român, urmând mai degrabă o logică proprie, în funcție de caracteristicile contextelor locale din Milano și Borșa. În cazul statului român, singura politică ce a influențat migrația ilegală spre Italia și practicile transnaționale ale borșenilor a fost involuția industrială din zona Borșa și mai puțin programele guvernamentale de migrație la muncă sau oportunitățile și programele de investiții. Dacă statul comunist a limitat mișcarea de capital și de oameni (Verdery, 2004), în perioada postsocialistă, mobilitatea oamenilor se realizează cel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de refugiați; posibilă exacerbare a islamismului radical care atrage atrage tot mai mult tineret de origine arabă (dar nu numai); alte amenințări asimetrice cum sunt: proliferarea armelor de distrugere în masă, terorismul, conflictele regionale, statele aflate într-un proces de involuție etc. Înaltul Reprezentant UE pentru Politica Externă, Federica Mogherini, a "îndemnat statele membre la unitate în față crizei refugiaților cu care se confruntă Europa", cu prilejul reuniunii miniștrilor de Externe din statele europene (de la Luxemburg), la 5 septembrie 2015, discuțiile
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de acțiune civile și militare, dar și în ceea ce privește eradicarea celor mai importante amenințări, ca de exemplu: proliferarea armelor de distrugere în masă, terorismul și criminalitatea organizată, cibersecuritatea, securitatea energetică, consecințele schimbărilor climatice, conflictele regionale, statele aflate într-un proces de involuție.517 3.2. Europa/ Uniunea Europeană și implicarea în conflictul din Orientul Mijlociu Pentru a reliefa o perspectivă cât mai cuprinzătoare asupra implicării Europei, respectiv a Uniunii Europene în gestionarea crizei israeliano-palestiniene este esențial să abordăm această chestiune având în vedere contextul
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
care a încercat să analizeze "metamorfoza marxismului dintr-o teorie a unei pretinse emancipări umane totale într-o doctrină a servituții universale", considerând că este important să înțelegem "mecanismele iluziei ce a facilitat această depreciere" și să descoperim "te-meiurile involuției ca a însoțit-o, chiar în structura doctrinei socialiste"205. Premisa de la care pornește Vladimir Tismăneanu este că "nici o teorie socială nu poate aspire la privilegiul inocenței, din moment ce ideile ei s-au concretizat în opusul a ceea ce fondatorii ei au
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
existenței sale. Direcția este una dinspre trecut spre viitor, prin prezent. Întoarcerile și privirile înapoi pe care le aruncă omenirea în evoluția sa nu reprezintă decât momente de recuperare și recunoaștere a trecutului și nu intenții de întoarcere definitivă, de involuție. Claude Lévi-Strauss, în opera sa ,,Rasă și istorie"190arată că: ,, Omenirea în progres nu seamănă deloc cu o persoană urcând pe o scară, adăugând cu fiecare mișcare a sa o treaptă la cele deja cucerite..."191. Istoria are momente când
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
diferită. Anton Dumitriu pune în evidență în lucrarea sa ,,Culturi eleate și culturi heracleitice"18, deosebirile despre care vorbim. Ciclicitatea celor două tipuri de lumi, indiană și occidentală, poate fi imaginată astfel sub forma a două spirale, ale evoluției sau involuției umane. Pare paradoxal, dar noi, occidentalii, chiar nu putem înțelege cum omul ultimei epoci poate fi o ființă involuată. Noi, dimpotrivă, credem că omul ultimei faze, dacă există o ultimă fază în accepție fizică, este un om definitiv creat și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
frecventat de junii ce aveau să formeze în jurul lui Ion Iliescu o veritabilă falangă a comunismului reformist. Un ziar inventaria, recent, câteva din locurile de intensă expresivitate politico-bahică, unde s-au luat, de-a lungul anilor, hotărâri esențiale pentru evoluția/involuția țării: ,Picollo Mondo", unde s-a decis numirea lui Mugur Isărescu în funcția de premier, clasicul ,Select" al peremiștilor și-al câtorva pesediști de marcă, ,Doina", ,Basilicul", ,McMoni's", ,Hanul lui Manuc", până la noul entry, ,Golden Blitz", unde președintele Băsescu
Clubbing pe canapeaua lui Freud by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11358_a_12683]
-
ale tranziției. România s-a confruntat cu o criză a ocupării forței de muncă, în condițiile declinului economic instalat în ultimul deceniu. Privatizarea și restructurarea economiei românești au influențat semnificativ piața muncii, determinând masive disponibilizări și apariția fenomenului de șomaj. Involuțiile din economie au restrâns posibilitățile de ocupare a forței de muncă; numărul populației active și ocupate, respectiv rata de activitate și de ocupare s-a redus, iar șomajul s-a cronicizat. Din punct de vedere demografic în această perioadă s-
PLAN NAŢIONAL din 18 iulie 2002 de acţiune pentru ocuparea forţei de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158933_a_160262]
-
bolnavului cu insuficiență renală 76. Îngrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral 77. Îngrijirea bolnavului cu artroze 78. Îngrijirea bolnavului cu artrită reumatoidă 79. Îngrijirea bolnavului cu dureri lombare 80. Îngrijirea bolnavului cu spondilită anchilozantă 81. Îngrijirea bolnavului cu psihoză de involuție 82. Îngrijirea bolnavului cu boala Parkinson 83. Managementul cabinetului de M.F 84. Drepturile pacientului 85. Obligațiile M.F 86. Probleme de etică și deontologie 87. Răspunderea M.F 88. Informatizarea activității de M.F 89. Posibilitățile și limitele M.
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
bolnavului cu insuficiență renală 76. Îngrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral 77. Îngrijirea bolnavului cu artroze 78. Îngrijirea bolnavului cu artrită reumatoidă 79. Îngrijirea bolnavului cu dureri lombare 80. Îngrijirea bolnavului cu spondilita anchilozantă 81. Îngrijirea bolnavului cu psihoza de involuție 82. Îngrijirea bolnavului cu boala Parkinson 83. Managementul cabinetului de M.F 84. Drepturile pacientului 85. Obligațiile M.F 86. Probleme de etică și deontologie 87. Răspunderea M.F 88. Informatizarea activității de M.F 89. Posibilitățile și limitele M.
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
nivel ridicat de oportunități pentru toți. Activă: capabilă să se dezvolte economic și social, să fructifice oportunitățile și să facă față constructiv și eficient riscurilor, să își dezvolte continuu capacitățile și să activizeze segmentele sociale excluse, pasivizate, cu risc de involuție și de dependență. Coezivă social: un grad ridicat de solidaritate socială, în care segmentele excluse social, trăind în condiții de deprivare socială accentuată, să fie minimizate: ● eliminarea surselor de excluziune socială, discriminare, promovarea unor mecanisme puternice de incluziune socială; ● asigurarea
PLANUL NAŢIONAL din 31 iulie 2002 antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174058_a_175387]
-
ale tranziției. România s-a confruntat cu o criză a ocupării forței de muncă, în condițiile declinului economic instalat în ultimul deceniu. Privatizarea și restructurarea economiei românești au influențat semnificativ piața muncii, determinând masive disponibilizări și apariția fenomenului de șomaj. Involuțiile din economie au restrâns posibilitățile de ocupare; numărul populației active și ocupate și, respectiv, rata de activitate și de ocupare s-au redus, iar șomajul s-a cronicizat. ● Scăderea dramatică a numărului de salariați: din 1990 până în 2000 numărul de
PLANUL NAŢIONAL din 31 iulie 2002 antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174058_a_175387]
-
importurilor de produse pescărești, în special a importurilor de șprot congelat, lipsa de experiență a unei exploatări în noile condiții, îmbătrânirea parcului de nave, cât și mai ales creșterea costurilor combustibililor și a celor de întreținere au dus la o involuție drastică a pescuitului activ în sectorul românesc al Mării Negre. An de an activitatea de pescuit activ s-a redus treptat, ajungând ca, în anul 2008, din cele 22 de nave înscrise în Fișierul navelor și ambarcațiunilor de pescuit să activeze
ORDIN nr. 444 din 3 iulie 2009 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213642_a_214971]
-
în anul 2008 (date preliminare), cel mai mic obținut în ultimii 10 ani, s-a datorat creșterii costurilor de producție, cât și influenței condițiilor hidroclimatice asupra populațiilor de pești. Capturile de șprot, specie predominantă a capturilor anuale, au avut o involuție considerabilă în ultimul deceniu, scăzând de la 3.318 tone/1997 la 208 tone/2007 și circa 100 tone/2008. Dacă în trecut interesul pentru pescuitul calcanului a fost foarte redus, după anul 2001, operatorii economici ce activează în sectorul litoralul
ORDIN nr. 444 din 3 iulie 2009 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213642_a_214971]
-
LATERAL ● chistectomie () conservarea dinților adiacenți, dacă nu au mobilitate mai mare de gradul I. [Grad C] Recomandarea 6.6. CHISTUL GINGIVAL AL ADULTULUI ● chistectomie [Grad C] Recomandarea 6.7. CHISTUL GINGIVAL AL NOU-NĂSCUTULUI ● nu necesită tratament chirurgical, având în vedere involuția spontană în primele trei luni de viață [Grad C] Recomandarea 6.8. CHISTUL ODONTOGEN CALFICIFICAT ● formele endoosoase: chistectomie, dacă nu interesează structuri de vecinătate (sinusul maxilar, canalul mandibular etc.) ● formele extraosoase: extirpare, dacă nu necesită abord cutanat și nu interesează
ORDIN nr. 128 din 17 februarie 2011 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea chirurgie orală şi maxilo-facială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231325_a_232654]
-
LATERAL ● chistectomie () conservarea dinților adiacenți, dacă nu au mobilitate mai mare de gradul I. [Grad C] Recomandarea 6.6. CHISTUL GINGIVAL AL ADULTULUI ● chistectomie [Grad C] Recomandarea 6.7. CHISTUL GINGIVAL AL NOU-NĂSCUTULUI ● nu necesită tratament chirurgical, având în vedere involuția spontană în primele trei luni de viață [Grad C] Recomandarea 6.8. CHISTUL ODONTOGEN CALFICIFICAT ● formele endoosoase: chistectomie, dacă nu interesează structuri de vecinătate (sinusul maxilar, canalul mandibular etc.) ● formele extraosoase: extirpare, dacă nu necesită abord cutanat și nu interesează
GHID DE PRACTICĂ din 17 februarie 2011 În chirurgia dento-alveolara - 2010 -*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232122_a_233451]
-
bolnavului cu insuficiență renală 76. Îngrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral 77. Îngrijirea bolnavului cu artroze 78. Îngrijirea bolnavului cu artrită reumatoidă 79. Îngrijirea bolnavului cu dureri lombare 80. Îngrijirea bolnavului cu spondilită anchilozantă 81. Îngrijirea bolnavului cu psihoză de involuție 82. Îngrijirea bolnavului cu boala Parkinson 83. Managementul cabinetului de M.F 84. Drepturile pacientului 85. Obligațiile M.F 86. Probleme de etică și deontologie 87. Răspunderea M.F 88. Informatizarea activității de M.F 89. Posibilitățile și limitele M.
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
bolnavului cu insuficiență renală 76. Îngrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral 77. Îngrijirea bolnavului cu artroze 78. Îngrijirea bolnavului cu artrită reumatoidă 79. Îngrijirea bolnavului cu dureri lombare 80. Îngrijirea bolnavului cu spondilita anchilozantă 81. Îngrijirea bolnavului cu psihoza de involuție 82. Îngrijirea bolnavului cu boala Parkinson 83. Managementul cabinetului de M.F 84. Drepturile pacientului 85. Obligațiile M.F 86. Probleme de etică și deontologie 87. Răspunderea M.F 88. Informatizarea activității de M.F 89. Posibilitățile și limitele M.
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
bolnavului cu insuficiență renală 76. Îngrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral 77. Îngrijirea bolnavului cu artroze 78. Îngrijirea bolnavului cu artrită reumatoidă 79. Îngrijirea bolnavului cu dureri lombare 80. Îngrijirea bolnavului cu spondilită anchilozantă 81. Îngrijirea bolnavului cu psihoză de involuție 82. Îngrijirea bolnavului cu boala Parkinson 83. Managementul cabinetului de M.F 84. Drepturile pacientului 85. Obligațiile M.F 86. Probleme de etică și deontologie 87. Răspunderea M.F 88. Informatizarea activității de M.F 89. Posibilitățile și limitele M.
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
bolnavului cu insuficiență renală 76. Îngrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral 77. Îngrijirea bolnavului cu artroze 78. Îngrijirea bolnavului cu artrită reumatoidă 79. Îngrijirea bolnavului cu dureri lombare 80. Îngrijirea bolnavului cu spondilita anchilozantă 81. Îngrijirea bolnavului cu psihoza de involuție 82. Îngrijirea bolnavului cu boala Parkinson 83. Managementul cabinetului de M.F 84. Drepturile pacientului 85. Obligațiile M.F 86. Probleme de etică și deontologie 87. Răspunderea M.F 88. Informatizarea activității de M.F 89. Posibilitățile și limitele M.
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]