1,547 matches
-
să-și piardă însă funcția sa retorică. Și aici, cultura clasică filtrată prin Ciprian și Lactanțiu, se îmbină cu meditația asupra unor cărți din Sfânta Scriptură în care își găsește cel mai bine expresia această spiritualitate a penitenței (Ieremia și Iov). Urmează studiile dedicate științelor astronomice, meteorologice și fizice din lucrarea Despre natura lucrurilor (De natura rerum), al cărei titlu îl repetă pe acela al unor opere analoage din perioada clasică (de exemplu, a lui Lucrețiu) și tratatul Despre rânduiala celor
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
întreaga carte. E greu de evaluat autenticitatea fiecărui fragment în parte. Același lucru e valabil și în cazul fragmentelor de acest gen dedicate cântărilor din Ieșirea 15 și Deuteronom 32, celor patru cărți ale Regilor, Pildelor, Cântării Cântărilor, cărților lui Iov, Ieremia, Baruh, Iezechiel și Daniel pentru care nu e atestată existența niciunui comentariu al lui Chiril; cele despre Iezechiel par să aibă corespondent în unele pasaje consacrate aceluiași profet, atribuite lui Chiril într-un manuscris armean din Biblioteca Bodleian din
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de omilii de care avea cunoștință, el considera că a șaptesprezecea aparținea acestui scriitor. Fragmentul e dedicat semnificației veșmintelor de piele cu care Dumnezeu i-a îmbrăcat pe Adam și pe Eva după păcat, conform Fac. 3, 21; paralela cu Iov 10, 11 îi permite lui Macarie să afirme că e vorba de corpul omenesc actual, în opoziție cu cel luminos de dinainte de păcat. E un tip de exegeză care vine de la Filon și care, potrivit lui Epifanie, fusese ilustrată de Origen
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pp. 365-416. 27. Leontie din Constantinopol Sub numele lui Leontie, presbiter de Constantinopol, au ajuns până la noi unsprezece predici: 1. Despre nașterea lui Ioan Botezătorul (incompletă); 2. Pentru duminica Floriilor; 3. Pentru duminica Floriilor (existentă în două redactări); 4. Despre Iov; 5. Despre Iov; 6. Despre soția lui Iov și trădarea lui Iuda; 7. Pentru Sfânta Paraschiva (= Vinerea Sfântă); 8. Pentru Sfintele Paști; 9. Pentru Învierea Domnului; 10. Pentru a douăzeci și cincea zi după Paști; 11. Pentru Rusalii. Unele din aceste omilii
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Leontie din Constantinopol Sub numele lui Leontie, presbiter de Constantinopol, au ajuns până la noi unsprezece predici: 1. Despre nașterea lui Ioan Botezătorul (incompletă); 2. Pentru duminica Floriilor; 3. Pentru duminica Floriilor (existentă în două redactări); 4. Despre Iov; 5. Despre Iov; 6. Despre soția lui Iov și trădarea lui Iuda; 7. Pentru Sfânta Paraschiva (= Vinerea Sfântă); 8. Pentru Sfintele Paști; 9. Pentru Învierea Domnului; 10. Pentru a douăzeci și cincea zi după Paști; 11. Pentru Rusalii. Unele din aceste omilii (cele două versiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lui Leontie, presbiter de Constantinopol, au ajuns până la noi unsprezece predici: 1. Despre nașterea lui Ioan Botezătorul (incompletă); 2. Pentru duminica Floriilor; 3. Pentru duminica Floriilor (existentă în două redactări); 4. Despre Iov; 5. Despre Iov; 6. Despre soția lui Iov și trădarea lui Iuda; 7. Pentru Sfânta Paraschiva (= Vinerea Sfântă); 8. Pentru Sfintele Paști; 9. Pentru Învierea Domnului; 10. Pentru a douăzeci și cincea zi după Paști; 11. Pentru Rusalii. Unele din aceste omilii (cele două versiuni ale nr. 3, a 9
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
îi place să folosească expediente retorice menite să facă omiliile mai vii și să mențină trează atenția; de exemplu, dilată intenționat povestirea biblică prin monologuri (astfel, în omiliile 4 și 5, diavolul meditează asupra diferitelor modalități de distrugere a cinstitului Iov) sau dialoguri (între Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul, și arhanghelul Gabriel în omilia 1, sau între Petru și iudei, de Rusalii, în omilia 10), în care sunt ilustrate în manieră dramatică implicațiile teologice și morale ale textelor. Dintre figurile de
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
latină a Bibliei, referiri ce trebuie considerate adaosuri ale traducătorului. Comentatorul, având în vedere ceea ce ne spune în introducere, înaintea acestei cărți ar fi comentat Iezechiel; sub numele lui Esihie ne-a parvenit și o traducere armeană a cărții lui Iov. Apoi, un text a cărui autenticitate e discutabilă, o Culegere de dificultăți și de soluții, alcătuită sub formă de compendiu prin consonanța Evangheliilor, unde chiar titlul trezește nedumeriri în privința semnificației exacte a scrierii. Recent, M. Aubineau, acest mare savant și
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și, totodată, erau inserate explicații cu caracter lexical care puneau în lumină semnificația literală și alegorică a pasajului. Compilatorul care a alcătuit catena a omis aproape cu totul introducerile și a păstrat observațiile privitoare la text. O catenă consacrată lui Iov, compilată de mitropolitul de Heracleea, Niketas, în secolul al unsprezecelea, conține fragmente dintr-un comentariu al lui Olimpiodor la această carte; fragmentele ne arată că acest comentariu era construit în același mod ca și Comentariul la Ieremia, adică era format
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ceea ce dă întregului un aspect compozit. Lângă elegiile care eminescianizează (Plânsul codrului, Basm de toamnă, Dacă din apusul vis...) stau poeme care reiau povestea „evreului rătăcitor” (Cântecul pribeagului, Răvașul pribeagului, Voinicul) sau versuri de inspirație citadină și religioasă (Revolta lui Iov, Apocalipsă). În alte poezii, F. încearcă să găsească un răspuns cu privire la locul creatorului de artă într-o lume ostilă (Visătorul, Nou Prometeu), luptându-se, prearghezian, cu „credința” și „tăgada”, oscilând între creștinism și iudaism. Cartea relevă un autor sigur pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
pretindă că omul are scris pe cap soarta vieții lui, ceea ce românul spune plastic " Ce ți-e scris, în frunte ți-e pus", ci a luat drept mărturie însăși Biblia pentru a afirma că în mâinile sale este arătat destinul (Iov XXXVII, 7: "Qui in manu omnium signat, ut noverint singuli opera sua" - Dumnezeu este cel care apus o pecete în mâna tuturor, astfel ca ei să recunoască opera lui. Proverbe III, 16: "Longitudo dierum in dextra ejus et in sinistra
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
a exista. Iată portretul-robot al protagonistului, desenat de autor: "El era noul Adam. El va fi opusul lui Faust, cel care nu voia să moară. El în schimb, își va dori să moară și îi va fi cu neputință". Între Iov și Shylock, Jidovul Rătăcitor afișează o nesfârșită lehamite, o revoltă abisală și o nebănuită vigoare vindicativă. Pe tot parcursul romanului, Jean d'Ormesson se poartă ca un vrăjitor stilist, dând miraculoase probe de suspans, oralitate, dar și de monolog interior
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Al. A. Philippide, Tudor Măinescu, Al. Terziman, V. Corbasca, D. Nanu, Vintilă Russu-Șirianu, Elenă Farago, B. Negruzzi, Eugen Constant, Radu Gyr, Radu Bardeș, Gr. Veja, Camil Baltazar. Cu proza vin Ionel Teodoreanu, G. M. Vlădescu, Ion Dongorozi, N. N. Beldiceanu, D. Iov, Adrian Păscu și Al. Lascarov-Moldovanu, iar cu teatru, G. M. Zamfirescu (un fragment din Domnișoara Nastasia, 9-10/1927). Studii și eseuri semnează O. Tafrali, N. Batzaria, St. Braborescu, Sandu Teleajen (Poezia nouă și veche, 16/1922), G. M. Zamfirescu (Între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287150_a_288479]
-
footnote Bonifacio Borghini, Introduzione, în vol. S. Giovanni Crisostomo. Invito a penitenza, Edizioni Paoline, 1975, pp. 14-15. footnote>. Cele mai multe omilii sunt exegetice, ele interpretând textul Sfintei Scripturi : Geneza, unele capitole din Cărțile Regilor, un număr de Psalmi (58), ceva din Iov, ceva despre profeți, la puține capitole din opera unora, de exemplu Isaia, etc., apoi omiliile devenite clasice la Noul Testament : la Matei (90), puține la Luca (16), la Ioan (88), la Faptele Apostolilor (55), la toate scrisorile pauline, apoi predici cu
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
Epos și logos (Univers, 1981); Poezia (1983); Pasărea Phoenix (Cartea Românească, 1986); Oglinzile (Humanitas, 1993); Luminile și umbrele sufletului (Univers Enciclopedic, 1995); Catedrala de lumini. Homer, Dante, Shakespeare (Humanitas, 1997); În adâncile fântâni ale mării (Albatros, 1997). TRADUCERI: - din Vechiul Testament: Iov, Iona, Ecleziastul, Ruth, Cântarea cântărilor (cu studii introductive) - 1995; - din latina medievală: Dante - De vulgari eloquentia, Epistolae, Eclogae; - din italiană: M. Bontempelli, Oameni în timp - 1966, E. Cecchi, Peștii roșii - 1973, Longos, Daphnis și Chloe, A. Tilgher, Viața și nemurirea
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
astă dată, prozatorii: Guy de Maupassant, Al. Dumas, Émile Zola, Alphonse Daudet, H. C. Andersen, Octave Mirbeau, François Coppée. Alți colaboratori: Dem. Theodorescu, Ion L. Catina, I. F. Buricescu, V. Russu-Șirianu, Ștefan Frunză, Mihail Munteanu, G. Tutoveanu, D. Cuclin, D. Iov, Ioan I. Ciorănescu, Sergiu Manolescu, C. Demetrescu. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287300_a_288629]
-
footnote Bonifacio Borghini, Introduzione, în vol. S. Giovanni Crisostomo. Invito a penitenza, Edizioni Paoline, 1975, pp. 14-15. footnote>. Cele mai multe omilii sunt exegetice, ele interpretând textul Sfintei Scripturi : Geneza, unele capitole din Cărțile Regilor, un număr de Psalmi (58), ceva din Iov, ceva despre profeți, la puține capitole din opera unora, de exemplu Isaia, etc., apoi omiliile devenite clasice la Noul Testament : la Matei (90), puține la Luca (16), la Ioan (88), la Faptele Apostolilor (55), la toate scrisorile pauline, apoi predici cu
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
popularizarea culturală, să tindă spre creația originală”. Fără să lase la o parte problema, la ordinea zilei, a întregirii României -, Alexis Nour, Fie-ni pe suflet, Pan Halippa, Chestii basarabene - revista se remarcă printr-o tematică bogată, de la poezie (D. Iov, Ion Ojog, N.I. Bontaș, Th. Scorțescu ș.a.) și proză (schița Doi voinici de Mihail Sadoveanu și Kermesa „Minei și Pădurei” de G. C. Stamatopol, un fragment din Obsesiile războiului. Mutilații de Eugen Relgis) la articole și eseuri. Astfel, Carol Drimer
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288221_a_289550]
-
un rinocer, al cărui nume nu apare în textul biblic".4 Așa își face intrarea unicornul în cultura europeană grație unei tălmăciri eronate. Este suficientă prezența sa în Numere, 23, 22, în Deuteronom, 33, 17, în Isaia, 34, 7, în Iov, 39, 9-12 și mai ales în câțiva Psalmi (21, 21; 29, 5-6; 78, 69 și 92, 11) pentru ca acest animal să devină, treptat, unul dintre cele mai puternice simboluri creștine. Interesant este că unele dintre aceste ocurențe au o tentă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
11) pentru ca acest animal să devină, treptat, unul dintre cele mai puternice simboluri creștine. Interesant este că unele dintre aceste ocurențe au o tentă negativă: unicornul este o fiară sălbatică, amenințătoare, greu de stăpânit. Cel mai accentuat, în Cartea lui Iov, 39, 9-12: Oare va vrea unicornul să te slujească/ sau să se culce la ieslea ta?/ Vei lega în chingi jugul lui/ sau va trage brazde pentru tine în câmpie?/ Te-ai încrezut oare în el, căci multă-i e
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cultul pe care egiptenii îl dedicau acestui animal provenea din admirația pe care o aveau față de armele sale imbatabile. Crocodilul era, în viziunea lor, asemenea unui zeu12. Mai mult decât atât, urmărind unele amănunte din textul original al Cărții lui Iov, Michael Bright a ajuns să propună o ipoteză nu lipsită de temei: un posibil model al Leviathanului ar reprezenta chiar crocodilul 13. Sigur, teza nu este una de dată atât de recentă, dar în lucrarea britanicului ea este mai bine
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
suprema forță brută din lumea terestră. El a fost creat de Dumnezeu tocmai pentru a nu îl lăsa pe om să uite că răul suprem există și că el nu poate fi controlat decât de forța divină. Descrierea sa în Iov (41, 5-26) conservă detalii din cea a crocodilului, pe care le hiperbolizează strategic: Cine va dezveli fața veșmântului lui?/ În cutele platoșei lui cine-ar putea pătrunde?/ Porțile feței lui cine le-ar putea deschide?/ În jurul dinților lui e spaimă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Bruno Faidutti, Images et connaissance de la licorne (fin du Moyen-Age XIXeme siècle), Tome I, teză de doctorat la Universitatea Paris XII (Științe literare și umanistice), Jury: Lucien Bely, Denis Crouzet, Frank Lestringant, Michel Pastoureau, 30 novembre 1996, p. 68. 5 Iov, traducere de Iulia Cojocaru, Francisca Băltceanu și Monica Broșteanu, în vol. Septuaginta, vol. 4/ II, volum coordonat de: Cristian Bădiliță, Francisca Băltceanu și Monica Broșteanu, în colaborare cu pr. Ioan-Florin Florescu, Colegiul Noua Europă, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 137
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
collaboration d'Alain Charron, Des animaux et des hommes. Une symbiose égyptienne, Éditions du Rocher, capitolul Les animaux sacralisés, pp. 165-200. 13 Michael Bright, Beasts of the Field. The Revealing Natural History of Animals in the Bible, pp. 35-39. 14 Iov, în Septuaginta, 4/ II, ed. cit., pp. 143-145. 15 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 671. 16 Idem, p. 672. 17 Doina Ruști, op. cit., pp. 136-137. 18 Cesare Ripa, op. cit., p. 483. 19 Damaschin Studitul, op. cit., p. 88. 20 Leonardo da Vinci
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Faidutti, Images et connaissance de la licorne (fin du Moyen-Age XIXeme siècle), Tome I, These de doctorat de L'Université Paris XII (Sciences Litteraires et Humaines), Jury: Lucien Bely, Denis Crouzet, Frank Lestringant, Michel Pastoureau, 30 novembre 1996, p. 68. 292 Iov, traducere de Iulia Cojocaru, Francisca Băltceanu și Monica Broșteanu, în vol. Septuaginta, vol. 4/ II, volum coordonat de: Cristian Bădiliță, Francisca Băltceanu și Monica Broșteanu, în colaborare cu pr. Ioan-Florin Florescu, Colegiul Noua Europă, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 137
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]