KorAP: Find »[drukola/base=ipotești & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...28 29 30 ...57 >

1,407 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866

pe 1933-193490. Când este vorba de bani însă, mintea multora se încețoșează. Pe marginea cererii sus-amintite se spune că la art. 52 al bugetului județean pe 1933/1934 este prevăzută suma de 160000 lei pentru terminarea bisericii Mihai Eminescu din Ipotești și toată disponibilă 91, iar pe verso se menționează că se poate aproba doar suma de 30.000 lei cât este disponibilă 92! Decizia nr. 435 din 15 septembrie aprobă însă plata de 60.000 lei sus-numitului sculptor 93. Numai

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
iscălitura sculptorului 95. Sigur, mai erau de plătit niște taxe așa cum se vede pe verso , dar de la 60 la 80 de mii lei era, totuși, o cale foarte lungă. Așadar, în bugetul județului Botoșani era prevăzută pentru construcția bisericii de la Ipotești, pe 1933-1934, suma de 160.000 lei, din care s-au cheltuit 80000 lei cu catapeteasma și celelalte. Cum se vor fi cheltuit restul banilor, nu se știe. Se știe însă că, la 10 noiembrie 1933, secretarul-casier al comitetului de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
7 februarie, anul în curs, i se aprobase arendarea, începând cu data de 1 ianuarie 1936102. Interesant este faptul că același paroh, la 25 aprilie 1935 (adresa nr. 23) îl informează pe Prea Cucernicul Părinte că Biserica vechi din satul Ipotești este construită în anul 1860103. Ctitorirea bisericuței în cauză are însă o dată cu mult mai veche, fapt deja constatat. Preotul Scobai mai spune că parohia nu posedă teren rezervat pentru cimitir dat la noua împroprietărire; și s-ar putea găsi un

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
Documentele de arhivă lămuresc asupra faptului că pământul dat bisericii la împroprietărire nu era în imediata apropiere a bisericii, așa încât, la 27 mai 1935, Consiliul Parohial și epitropii parohiei înaintează Mitropoliei Iași procesul-verbal prin care admit că terenul bisericei filiale Ipotești în întindere de 9.309 m.p. dat Epitropiei bisericei Ipotești parohia Cucorăni de către Ministerul Agriculturii cu titlul No. 1246 din 5 februarie 1935, să fie dat locuitorilor D.D. Gireadă și D. Crețu, în schimbul terenului lor ce-l lasă bisericei rugând

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
la împroprietărire nu era în imediata apropiere a bisericii, așa încât, la 27 mai 1935, Consiliul Parohial și epitropii parohiei înaintează Mitropoliei Iași procesul-verbal prin care admit că terenul bisericei filiale Ipotești în întindere de 9.309 m.p. dat Epitropiei bisericei Ipotești parohia Cucorăni de către Ministerul Agriculturii cu titlul No. 1246 din 5 februarie 1935, să fie dat locuitorilor D.D. Gireadă și D. Crețu, în schimbul terenului lor ce-l lasă bisericei rugând aprobarea cât mai urgentă pentru a putea încheia cu ei

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
rugând aprobarea cât mai urgentă pentru a putea încheia cu ei cuvenitele acte de schimb 105. Lucrurile sunt însă complicate, căci unul dintre proprietari (D.D. Gireadă) avea construită o casă pe terenul cu pricina, care închidea vederea noii biserici din Ipotești, iar celălalt proprietar ( D. Crețu) mai are altă porțiune de pământ care iarăși împiedică trecerea directă la biserică 106. Schimbul cerut de cei 6 epitropi și 14 membri în consiliul parohial, semnatari ai procesului-verbal, este în avantajul bisericei întrucât i

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
și clopotniță 107. De remarcat că argumentația este, cel puțin în parte, bizară. Prin adresa nr. 32 din 3 iulie se anexează, în scopul mai sus amintit și titlul de proprietate No. 1246/935 pentru 9309 m.p. terenul bisericei filiale Ipotești cumpărat cu 8.000 lei108. În iulie, preotul Scobai este surprins că trebuie să plătească pentru terenul arendat 2720 lei, când el oferise numai 1972 de lei, drept pentru care se adresează respectuos Protoieriei 109. Același preot, în adresa nr.

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
Protoieriei 109. Același preot, în adresa nr. 38 din 20 august 1935, raportând despre starea parohiei, dar și despre averea ei, informează că biserica dispunea de 8 fălci de pământ în Cucorăni, 11 ha. în Cătămărăști și 5 ha. în Ipotești. Tot aici întâlnim repetarea eronată că anul 1860 ar fi fost anul construirii bisericuței din Ipotești, din piatră și cărămidă, aflată la acea vreme în stare rea110 Părintele nu era foarte atent, chiar atunci când era vorba de date mai recente

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
dar și despre averea ei, informează că biserica dispunea de 8 fălci de pământ în Cucorăni, 11 ha. în Cătămărăști și 5 ha. în Ipotești. Tot aici întâlnim repetarea eronată că anul 1860 ar fi fost anul construirii bisericuței din Ipotești, din piatră și cărămidă, aflată la acea vreme în stare rea110 Părintele nu era foarte atent, chiar atunci când era vorba de date mai recente. Spre exemplu, el scrie: în anul 1928, [apoi taie și scrie 1929] un comitet format din

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
atent, chiar atunci când era vorba de date mai recente. Spre exemplu, el scrie: în anul 1928, [apoi taie și scrie 1929] un comitet format din persoane marcante din Botoșani [...] au luat inițiativa de a construi o nouă biserică în satul Ipotești așa că în ziua de 28 Iunie 1929 s-a pus piatra fundamentală a noei biserici din Ipotești ; în continuare se spune din nou că biserica este aproape gata urmând a i se face sfințirea 111, sfințire care numai Dumnezeu știe

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
taie și scrie 1929] un comitet format din persoane marcante din Botoșani [...] au luat inițiativa de a construi o nouă biserică în satul Ipotești așa că în ziua de 28 Iunie 1929 s-a pus piatra fundamentală a noei biserici din Ipotești ; în continuare se spune din nou că biserica este aproape gata urmând a i se face sfințirea 111, sfințire care numai Dumnezeu știe când s-a făcut. Aflăm, în schimb, cu precizie că preotul paroh are seminar gradul II, este

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
la cunoștința Înalt Prea Sfinției Voastre. Paroh, P. Scobai 114. Mitropolia nu a dat nici un răspuns la această întâmpinare. În primăvara anului 1935, Irimescu, deși revoltat de dărâmarea casei copilăriei lui Eminescu, aprobă însă cu toată nonșalanța dărâmarea bisericuței de la Ipotești, pe motiv că s-a făcut alta mai arătoasă. Ordinul Protoieriei Botoșani (nr. 666 din 22 mai), înregistrat la Ipotești cu nr. 30, din 24 mai 1935 spune clar: Cucernice părinte, Vi se face cunoscut că I.P.S. Mitropolitul Moldovei prin

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
primăvara anului 1935, Irimescu, deși revoltat de dărâmarea casei copilăriei lui Eminescu, aprobă însă cu toată nonșalanța dărâmarea bisericuței de la Ipotești, pe motiv că s-a făcut alta mai arătoasă. Ordinul Protoieriei Botoșani (nr. 666 din 22 mai), înregistrat la Ipotești cu nr. 30, din 24 mai 1935 spune clar: Cucernice părinte, Vi se face cunoscut că I.P.S. Mitropolitul Moldovei prin ordinul No. 4286 din a.c. a aprobat dărâmarea vechei biserici din satul Ipotești; Obiectele sacre din acea biserică vor fi

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
nr. 666 din 22 mai), înregistrat la Ipotești cu nr. 30, din 24 mai 1935 spune clar: Cucernice părinte, Vi se face cunoscut că I.P.S. Mitropolitul Moldovei prin ordinul No. 4286 din a.c. a aprobat dărâmarea vechei biserici din satul Ipotești; Obiectele sacre din acea biserică vor fi așezate în biserica nouă. Iscălește: Icon. Al. Simionescu 115. Nici măcar frica de Dumnezeu nu-i oprește pe infatuații noii ctitorii de la săvârșirea unui asemenea act. După mărturia orală a învățătorului Petre Silveanu, sătenii

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
și simplu din frica de Dumnezeu. Aceasta nu este, din nefericire, ultima încercare la care va fi supusă ctitoria 116. În capitolul anterior se menționa faptul că Nicolae Iorga făcea, prin intermediul revistei Neamul Românesc, o subscripție publică pentru biserica din Ipotești, lucru de care Irimescu nu-și aduce aminte nici în scrisoarea explicativă scrisă la bătrânețe. O dovadă în plus este faptul că în august 1937 preotul Scobai răspundea "Prea Cuviosului Părinte" următoarele: la ordinul Nr. 615 din 30 iulie a.c.

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
Scobai răspundea "Prea Cuviosului Părinte" următoarele: la ordinul Nr. 615 din 30 iulie a.c. respectuos vin a vă comunica că voi stărui pe lângă cuvioșii din parohie de a se abona la revista Neamul Românesc 117. În octombrie 1937 biserica-filială din Ipotești aducea un venit anual de 580 de lei și avea în posesie 5 ha. de pământ 118 pe care-l arenda, an de an, preotului paroh, încă din anul 1935 aprobat de Sf. Mitropolie cu ord No. 6702119. În schimb

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
mai aveau cum să se preocupe de astfel de lucruri. În anul 1938, biserica nouă este aproape gata123, dar faptele devin hilare, căci nu numai Irimescu își aroga dreptul exclusiv de a fi făcut un comitet pentru construcția bisericii din Ipotești, ci și preotul Panaite Scobai. Într-o plângere (nr. 6/1938, ianuarie 17) către ministru, acesta din urmă spune printre altele: care îmi e răsplata că în satul Ipotești, am înființat primul comitet pentru facerea din nou a bisericei care

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
exclusiv de a fi făcut un comitet pentru construcția bisericii din Ipotești, ci și preotul Panaite Scobai. Într-o plângere (nr. 6/1938, ianuarie 17) către ministru, acesta din urmă spune printre altele: care îmi e răsplata că în satul Ipotești, am înființat primul comitet pentru facerea din nou a bisericei care acum e aproape gata124. Este limpede că onoratul comitet avea și acum, în 1938, mare nevoie de bani, deoarece preotul își aduce aminte de 10.000 de lei pe

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
octombrie 1939 către Ministrul de finanțe, pentru reglementarea corectă a impozitelor, se spune că pe ziua de 1 Nbrie 1937 parohia Cucorăni s-a împărțit astfel: Parohia Cucorăni rămânând formată numai din satul Cucorăni, iar a doua find formată din Ipotești, Cătămărăști Deal și Cătămărăști Vale, dându-se denumirea de parohia Mihai Eminescu 129. În anul următor, chiar de la început, preotul Scobai îl informează în scris pe protoiereul Al. Simionescu de faptul că învățământul religios la școlile din Leorda, Costinești și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
parohia Mihai Eminescu 129. În anul următor, chiar de la început, preotul Scobai îl informează în scris pe protoiereul Al. Simionescu de faptul că învățământul religios la școlile din Leorda, Costinești și Mihai Eminescu să predă de preoții respectivi, iar la Ipotești de domnii învățători 130. Pe 13 mai 1939 Panaite Scobai, în calitatea sa de membru al cercului pastoral din Cucorăni, inspectează școala din Ipotești, parohia Mihai Eminescu, notând următoarele: am găsit prezent pe domnul învățător care făcea lecție de religie

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
religios la școlile din Leorda, Costinești și Mihai Eminescu să predă de preoții respectivi, iar la Ipotești de domnii învățători 130. Pe 13 mai 1939 Panaite Scobai, în calitatea sa de membru al cercului pastoral din Cucorăni, inspectează școala din Ipotești, parohia Mihai Eminescu, notând următoarele: am găsit prezent pe domnul învățător care făcea lecție de religie cu elevii clasei 1 și a IV despre învățămintele D-lui. A chestionat elevii și a constatat că [...] răspund celor întrebate povestind cu multă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
din ce în ce mai tulburi. Seamă ținând că începuseră concentrările, inginerul Mihai Goilav se adresează părintelui Scobai. Dorind a veni în ajutorul câtorva familii sărmane, cu mulți copii ai concentraților îl roagă să-i comunice câte cinci familii din fiecare sat (Cucorăni și Ipotești) pe care le credeți că au nevoe de lemne 132. Cu certitudine că un astfel de gest se înscrie în altă sferă decât aceea a malversațiilor de tot felul care au marcat istoria locului. Bisericuța familiei Eminovici a fost sfințită

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
dărâme străvechiul lăcaș atunci când cel nou fusese ridicat chiar alături. Credința zugrăvește icoanele-n biserici...133 NOTE 1 Gh. Ungureanu, op. cit., p. 13. 2 Ibidem. 3 Cultul ortodox din județul Botoșani, 1906, p. 108. Așa trebuie să fi fost, căci Ipoteștii acelor timpuri erau împăduriți. Mai mult decât atât, pădure era și peste actualul teritoriu al satelor Stâncești, Cătămărăști Vale și Cătămărăști Deal. Pădure era și peste localitatea Cucorăni. Sigur că Sovromtransporturile și-au făcut datoria cu prisosință, încât din vastul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
66 Ibidem, f. 2 r. 67 Ibidem, f. 5 v. 68 Ibidem, f. 5. 69 Anuarul Arhiepiscopiei Iașilor, Mitropolia Moldovei, Tipografia Monastirei Neamțu, p. 103. 70 Arhivele Naționale, filiala Botoșani, fond Prefecturii, dosar 33/1930, Construirea bisericei "Mihai Eminescu" din Ipotești, comuna Cucorăni, f. 2. 71 Ibidem, f. 3, 4, 5, 6, 7. 72 Arhivele Naționale, filiala Botoșani, dosar 36/1927, 1928, 1929, 1935, 1936; f. 6 v. 73 Ibidem, f. 6. 74 Arhivele Naționale, filiala Botoșani, dosar 33/1930, f.

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
1935. 116 În noianul acesta de faceri și prefaceri, câte un fapt mai deosebit iese din monotonia cotidianului. În primăvara anului 1937, liceul Anastasie Bașotă din Pomârla anunță că va face cu o parte din elevi o excursie în satele Ipotești și Cucorăni, primul legat de numele lui Mihai Eminescu, iar al doilea de cel al fondatorului institutului. Din program: după orele 16 ne vom duce la Ipotești, spre a vizita casa unde s-a născut Eminescu, pentru care vom face

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]