29,866 matches
-
scobitorilor tricolore face cu bună știință circ, provocînd poliția să îi aplice tratamentul aducerii silite. Dacă ne luăm după lipsa de reacție a clujenilor, vaccinați împotriva ciudățeniilor de tot felul ale lui Funar, Cronicarul ar fi mai înclinat să accepte ipoteza că și aceștia au început să vadă în primarul lor un stîrnitor de circ politic. Cu atît mai mult cu cît clujenii știau foarte bine că înainte de a fi fost dus la poliție cu mandat, Funar numai că n-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16059_a_17384]
-
bineînțeles). Nu interesează foarte mult "diferența specifică" - ierarhizarea scriitorilor în interiorul acestei mișcări nu îl preocupă pe autor. El restabilește (în ton cu militantismul optzecismului timpuriu) diferențele de modernismul și tardomodernismul românesc. Toți postmodernii români sînt invocați nediferențiat pentru susținerea unor ipoteze mult prea generale: marginalitatea, mentalitatea underground, corporalism etc. Or, un observator atent al fenomenului, nu mai poate suporta cu ușurință citarea împreună a unor autori foarte diferiți (Cărtărescu, Groșan, Horasangian, Crăciun, spre exemplu). Acea nouă sensibilitate care i-a reunit
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
între logica himenală și logica palisadei pare să servească foarte bine în acest caz. Nu trebuie însă uitat că "delficul" filosof își aplică teoria într-un context foarte precis: eseu despre prefață în Diseminarea. Oțoiu extinde (sau comprimă, cum doriți) ipoteza logicii himenale la o mișcare literară. Outsider-ul nu a fascinat neapărat doar mișcarea optzecistă, conceptul de "margine" poate fi aplicat cu ușurință literaturii române de la origini pînă în prezent. Criticul pare să nu realizeze scara la care lucrează. Un
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
1965, fără a face concesii substanțiale cenzurii vremii. E o lucrare fundamentală, cu caracter istoric, despre o realitate care în secolele premoderne, crede Stahl urmîndu-l pe N. Iorga, a fost o stare generalizată pe teritoriul românesc, atîta vreme cît acceptăm ipoteza (Iorga, Stahl) că la noi n-a existat, în relațiile agrare, feudalism și că sistema acaparării, de către boieri, a satelor cu pămînturile lor cu tot, se petrece de abia în secolul al XIX-lea, ca urmare a tratatului de la Adrianopole
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
pentru interpretări diferite. Acest pluralism hermeneutic a fost revelația lecturilor mele din biografii antichității. Ei mi-au sugerat infinitatea înțelesurilor cuprinse într-o ficțiune literară. Și mi-au încurajat totodată subiectivitatea lecturii: am știut spontan că pot avea dreptate, în ipoteza mea nouă împotriva ipotezei general admise, și că nu există nici o cale ca ea să-mi fie infirmată. Un critic in nuce are absolută trebuință de o astfel de încurajare, altfel abandonează, copleșit de cohorta celor care s-au pronunțat
Cum am învățat să citesc literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16123_a_17448]
-
pluralism hermeneutic a fost revelația lecturilor mele din biografii antichității. Ei mi-au sugerat infinitatea înțelesurilor cuprinse într-o ficțiune literară. Și mi-au încurajat totodată subiectivitatea lecturii: am știut spontan că pot avea dreptate, în ipoteza mea nouă împotriva ipotezei general admise, și că nu există nici o cale ca ea să-mi fie infirmată. Un critic in nuce are absolută trebuință de o astfel de încurajare, altfel abandonează, copleșit de cohorta celor care s-au pronunțat înaintea lui. Și trebuie
Cum am învățat să citesc literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16123_a_17448]
-
informată, ci și ca una care gîndește, care-și are propriul punct de vedere. O asemenea postură activă a celui ce pune întrebările, uneori extinse și însoțite de comentarii, este una critică. Ovidiu Cotruș formulează opinii distincte, face disocieri, emite ipoteze. Iată o nedumerire interogativă și răspunsul ce și-l dă, în legătură cu autorul Condiției umane: "De ce experiența atît de bogată a lui Malraux din maquis, din lagărul de concentrare, din perioada de reconstrucție a Franței și de recucerire a demnității pierdute
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
Condiției umane: "De ce experiența atît de bogată a lui Malraux din maquis, din lagărul de concentrare, din perioada de reconstrucție a Franței și de recucerire a demnității pierdute, nu s-a obiectivat într-o creație epică? Aș îndrăzni să propun ipoteza că opera de romancier a lui Malraux a fost posibilă tocmai prin coeficientul de neparticipare implicat de acțiunile anterioare, prin posibilitatea de a se dedubla, constituindu-se în același timp în personaj și în observator al personajului întruchipat. Identificarea dintre
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
își consideră adversarul imoral, criminal, demonic, în mai restrânsa politică vizând ierarhii locale, aceleași mecanisme vor declanșa identice reacții de excludere. Ce ar însemna, atunci, a face o bună politică? se întreba, cu decenii în urmă filosoful balt Keyserling, emițând ipoteza că, din punct de vedere moral și spiritual, practicând o bună politică greșești mereu, �doar că, aici, e mai bine să te înșeli, decât să ai dreptate.� (Viața intimă) Un adevăr pe care Marius Tupan, punând pe șantier romanul Batalioane
Un roman al hipersimțurilor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16119_a_17444]
-
provenită din dialectul local. Teoria lui King este că o asemenea modificare trebuie argumentată, în contextul istoric și politic respectiv, din perspectiva unei opoziții între clase sociale. Prin urmare, o mai subtilă strategie sovietică a fost aceea de a susține ipoteza unei limbi moldovenești "purificate" de elementele latine atît de mult prețuite dincoace de Prut, de către reprezentanții boierimii din Regat. Românimii feudale i se opunea astfel o moldovenitate sadea țărănească, iar loialitatea față de imperiul sovietic urma a fi una de tip
Moldova de dincolo de Prut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16135_a_17460]
-
Cornel Nistorescu fabrică un scenariu în EVENIMENTUL ZILEI în care își pune întrebarea, în final, dacă nu cumva reconcilierea n-a fost pusă la cale mai sus de București și Versoix, caz în care, crede Nistorescu sedus de propria sa ipoteză, și Regele și Ion Iliescu ar fi simpli pioni ai unui joc care îi depășește. Chiar dacă acționarul majoritar al EVENIMENTULUI e un grup de presă german, Cronicarul se teme că dl Nistorescu exagerează în micul său scenariu, în care mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16136_a_17461]
-
al XIX-lea. O asemenea literatură de o puritate subiectivă evidentă începe să aibă reguli, dincolo de principii, pe care psihanaliza lui Freud le explică sau caută să le explice științific. Ucenicii lui, contestatarii (cam numeroși) au trecut de afirmații și ipoteze, ajungând la o concluzie notabilă - omul este o ființă contradictorie, aproape permanent contradictorie. Că și filosofia, oricât pare ea de specializată pe idei, folosește creator componentele numite conștient - subconștient - inconștient. și aici, filosofia germană a sec. al XIX-lea a
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
ținută în posesie de urmașii nedeclarați ai acestora...Voi reveni la acest subiect. Veștile despre țara mea de baștină, tara copilăriei și tinereții mele sunt alarmante. Fără să vreau, mi-au ajuns la ureche fel de fel de zvonuri, teorii, ipoteze, știri contradictorii... Astfel, tot felul de întrebări m-au frământat pe drum: Va mai deveni România o țară respectată pe Planetă, o țară prosperă, o democrație stabilă? Slabe speranțe! Până în anul 1989 și mulți ani după, vina „rămasului în urmă
În România, Germania şi la Olimpiadă. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/94_a_144]
-
citești, destul te-am plictisit eu cu această menționare. La întrebarea capcană: ”Trupele de comando din Israel se antrenează în România?” nu mai are rost să răspund. O face Ondine Gherguț, autoarea articolului, care îl citează pe comandorul Cristian Gheorghe. Ipoteza acestuia este că israelienii căutau o zonă de antrenament cât mai apropiată de condițiile din Iran. Sper că nu am devenit, transmițând aceste informații din Rl, o vulnerabilitate pentru dl Fota și siguranța sa națională. O polițistă din Buzău a
Ziare, la zi: Violul împarte presa în două Tabără () [Corola-journal/Journalistic/27988_a_29313]
-
găsim, însă, prin ziare: Gândul dă pentru headline un titlu ciudat: Băsescu și Boc întrețin poporul cu taxa gonflabilă. Ceva legat de TVA și ieftinirea mâncării. Înțeleg din articol că, nici măcar în eventualitatea reducerii TVA, nu vor scădea prețurile. Bun, ipoteza reducerii TVA vine de la problemele pe care le imagina CTP, în tinerețe, când dădea meditații la matematică: dacă te afli într-un tren care rulează cu 60 la oră pe culoarul altui tren, care e vârsta bunicii mecanicului? Ba nu
Ziare, la zi: Ce-i lipsea Andreei Bălan la Craiova () [Corola-journal/Journalistic/28011_a_29336]
-
LĂSĂM SCENARITA”. Că se contrazic doi demnitari, asta nu mai miră pe nimeni. Dar faza cu cota de 10 la sută am mai analizat-o alatăieri, parcă a scris-o Puterea. Deci, ”Exclusiv-miercurea” ar trebui să scrie Gândul. Cât despre ipoteză îți amintesc ce am spus atunci: asta e cota PDL, în sondaje:10%, nu viitoarea cotă unică. Evenimentul Zilei îl crede pe Boc care spune că din 57, rămân 32 secretari de stat. Sper să n-o dea afară pe
Ziare, la zi: EvZ speră că s-a deschis sezonul la boci () [Corola-journal/Journalistic/28022_a_29347]
-
a alunecat. Să confunzi, însă, un accident banal și frecvent, mai ales pe străzi ca ale noastre, cu ce e mai rău înseamnă ori să fii peste măsură de nevricos, ori să trăiești în veșnica așteptare a catastrofei. A doua ipoteză e cea pe care personajele lui Caragiale o ilustrează din plin. Nu sunt niște optimiști, nici pe departe. E drept că li se și întâmplă destule, însă se și așteaptă tot timpul să le fie rău. De aici făcutul din
Lucruri nelalocul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2802_a_4127]
-
la discreție. România Liberă scrie că, în 2010, numărul orelor de zbor pentru piloții militari urma să crească, cu 10 procente. Nu se pun concluzii privind cauza catastrofei aviatice de la Tuzla, în care au murit 11 oameni, dar se ridică ipoteza unei erori umane, întărită și de această informație despre nevoia de practică. Cei care susțin cu nesimțire că pensiile militarilor sunt nesimțite au acum o tragică ocazie să-și ceară scuze. Cum sunt la fel de mici sufletește pe cât sunt de înalți
Ziare, la zi: Cota PDL, 10 la sută () [Corola-journal/Journalistic/28029_a_29354]
-
Răducanu a plonjat spre taraba cu ziare, a smuls Rl și a citit:” Multă vreme, istoricii au fost convinși că rămășițele pământești ale fostului președinte țărănist se află în Cimitirul Săracilor din Sighetu Marmației. O mărturie inedită lansează o nouă ipoteză: Iuliu Maniu ar fi fost îngropat pe malul râului Mara, pe teritoriul comunei maramureșene Giulești”. Sub impresia acestei manevre, citesc și știrea despre executarea silită a lui Vadim, într-un proces de calomnie pierdut cu Cozmin Gușă. Cu precauție, evident
Ziare, la zi: Libertatea l-ar vedea pe Badea la B1 () [Corola-journal/Journalistic/28024_a_29349]
-
acordată acestui țucălar de la Cotroceni. Domnilor, parcă rostea Iorga vreo cugetare epocală, parcă Maniu cutremura Parlamentul cu cine știe ce declarație de principii. Când colo, Server, cum bine a greșit o televiziune, pe burtieră, repeta și el ce-i permite softul. Singura ipoteză mai de Doamne ajută îi revine redactorului, care îl întreabă dacă se pregătește să candideze, în 2014, la funcția supremă în stat. Probabil, pe ideea că și el, ca și Ponta, au fost purtătorii de cuvânt ai candidaților din 2009
Ziare, la zi: Ce-a adus duba pentru Rammstein () [Corola-journal/Journalistic/28042_a_29367]
-
un eseu al poetului Păunescu, care se plânge de sănătate, așa că i-a dat omului un telefon. Nu rezultă niciun fel de detalii, dar paginarea, lângă un material despre vedetele cu cancer, nu ne lasă prea mult să bâjbâim printre ipoteze. Iată concluzia, spusă chiar de maestru: Știți prea bine că zilele acestea mi-am luat curajul de a-mi face analizele medicale esențiale. Concluzia nu e veselă. În orice caz, tratamentul pe care eu însumi simțeam că trebuie să mi
Ziare, la zi: Tuia, madam Andronescu, jos corupția! () [Corola-journal/Journalistic/28067_a_29392]
-
țărilor prin care rromii s-au perindat. De aceea, pe lângă fondul principal de cuvinte, de origine indiană, întâlnim și cuvinte persane, grecești, slave, maghiare etc. Pentru stabilirea originii cuvântului „rrom“, încetățenit în ultimul timp, se iau în calcul mai multe ipoteze, și anume: „rrom“ ar veni de la „rum“, așa cum îi numeau persanii și arabii pe locuitorii Imperiului Bizantin; poetul persan Firdusi folosește cuvântul „dom“, numind astfel populația de origine indiană, muzicanți și dansatori, ajunsă în Iran în 439. În limba rromani
Agenda2003-6-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280680_a_282009]
-
după ce, din câte se pare, s-ar fi aruncat de la etajul vilei sale. ILIE VONICA, proprietarul grupului Polisano, a murit, marți după-amiază, la una din clinicile sale din Sibiu, unde a ajuns după ce a căzut de la etajul vilei sale, prima ipoteză a anchetatorilor fiind că bărbatul a încercat să se sinucidă. ILIE VONICA. Din primele cercetări reiese că ILIE VONICA s-ar fi sinucis, el aruncându-se de la unul din etajele vilei sale situate pe strada Andrei Mureșanu în Sibiu. Conform
ILIE VONICA, implicat în dosarul reţetelor false, a murit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/26608_a_27933]
-
fost nu are nici o șansă de a mai fi, nici măcar una speculativă. Și sînt mulțumit că am putut evolua în afara contextului praghez, ca și de felul cum s-au petrecut lucrurile. Pentru mine a fost o deschidere decisivă. Tot în ipoteza că ai fi rămas la Praga, crezi că privirea ta asupra diferențelor dintre suprarealismul praghez, așa cum acesta s-a manifestat ca fenomen istoric, și cel de la Paris ar fi fost aceeași? Iarăși, nu pot face altceva decît să-mi păstrez
Interviu cu Petr Král - „O reverie asupra cotidianului“ by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Journalistic/2659_a_3984]
-
dezvoltat pe bucăți, altădată, în alt context. În încheiere, trebuie să precizez că, personal, nu sunt eu în măsură să dau verdicte asupra fostului rege. Sunt destui profesioniști în răsturnarea probelor și construirea unui rechizitoriu solid, prin credibilizarea unei singure ipoteze firave. Ca me morialist, am prezentat doar faptele suveranului și opiniile supușilor, fie ei monarhiști sau republicani, veterani de război sau nostalgici ai dictaturilor regale, militare sau proletare. Făcând o simplă comparație, se constată o mare diferență. Crimele coordonate de
Trădarea patriotică, între miere şi fiere, între glorie şi decădere, între lauri şi dezamăgi. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_407]