2,638 matches
-
accentuarea comportamentului pozitiv va duce în cele din urmă la diminuarea consecințelor negative. Deși comportamentul învățat se dobândește în cea mai mare măsură prin condiționare operantă sau prin observare, behavioriștii folosesc paradigma clasică a condiționării pentru a explica apariția fricilor iraționale sau a fobiilor. De exemplu, un copil poate să se teamă să doarmă singur dacă este trezit de un tunet foarte puternic. Mai mult, această frică se poate generaliza, astfel încât copilul să se teamă de întuneric, de zgomote puternice sau
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
în anularea asocierii între acesta și emoție (frică) prin înlocuirea cu o emoție incompatibilă cu teama (relaxarea). Aceasta tehnică și diversele ei variante pot fi instrumente foarte utile pentru a-i ajuta pe copii să își depășească fricile și fobiile iraționale, cum ar fi fobia școlară. Există mai multe variații ale acestei metode în funcție de modul de asociere a stimulului constituit de obiectul fricii cu reacția de relaxare, asociere ce poate fi in vivo (în realitate) sau imaginară. Studiile sugerează că tehnicile
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
fac față atacurilor de panică viitoare. Este vorba, de pildă, de evaluări cognitive, sensibilizare prin educație și expunerea la diverse situații astfel încât să se atenueze reacțiile de panică. TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVĂ Tulburarea obsesiv-compulsivă se manifestă prin obsesii recurente și intrusive (gânduri iraționale) și/sau compulsii (comportamente necontrolabile) care durează cel puțin o oră pe zi și afectează viața cotidiană normală a individului. Tulburarea obsesiv-compulsivă și dezvoltarea copilului În mod normal, ritualurile și superstițiile la copii ating apogeul în perioada preșcolară (între 2
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
e un protest, un refuz al acestor adevăruri, pe care, din sete de certitudine, le-a provocat, „jucându-se cu focul”. Romanul se desfășoară silogistic, având rigoarea unei acțiuni tragice. În reconstituirea pe care o face, Ludwig încearcă să raționalizeze iraționalul și confesiunea lui necruțătoare capătă prin excesul de luciditate un aer aproape pervers. Hilda (1936) este replica la Subiect banal, romanul fiind scris din perspectiva soției împinse la adulter. Scriitorul recurge, de data aceasta, frecvent, la poncife melodramatice. Jurnalul Hildei
BENADOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285695_a_287024]
-
al teroriștilor sunt aducătoare de rău, pot fi distruse fără nici un resentiment. Un factor cultural major este pentru terorism percepția ,,celor din afară" și anticiparea unei amenințări la adresa suveranității grupului etnic. Teama de exterminare culturală poate conduce la o violență irațională. Toți oamenii devin sensibili când le sunt amenințate valorile cu care ei se identifică: limba, religia, pământul natal. Terorismul în numele religiei poate fi extrem de violent. Motivația politică: terorismul presupune totdeauna un pronunțat simț al frustrării, al unei nedreptăți sau injustiții
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
salvă. Bella retrăise pentru câteva ore experiențe cu care sperase sa nu se mai întîlnească, contemplând simplitatea și ferocitatea cu care luptau urmașii clonelor de pe Lumile Agricole. Nu riscau inutil, dar lupta părea că le induce un fel de stare irațională, care le împingea mereu spre muchia prăpastiei. Acte eroice individuale, coroborate cu o înțelegere profundă a felului cel mai eficace de a produce maximum de distrugeri folosind minimum de mijloace, îi făcea pe acești soldați, readuși de undeva din negurile
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
destul de voluminoasă consacrată iluziei religioase, cu un titlu sforăitor, Critica rațiunii politice reunire a trei cuvinte ingrate. Prezint acolo destul de greoi una din cele două sau trei descoperiri majore ale secolului, și anume explicarea rațională a permanenței și a necesității iraționalului în orice societate organizată. Dacă nu v-aș vedea încruntînd sprîncenele în fața iluminatului megaloman care vă vorbește, arvunit ca atîția alții spitalului psihiatric, v-aș cita o miriadă de publicații apărute de atunci cărora această lucrare le demonstrează zădărnicia și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
localități, rețele personale și instituții. Această participare esențială, cum am numit-o, menține integritatea și raționalitatea participanților" (Selznick, 1992: 367-368). Spre deosebire de adepții sociologismului pe linia fundamental durkheimiană și de criticii sau scepticii comunității, Selznick nu privește participarea în comunitate ca irațională sau distrugătoare a eu-lui ci, dimpotrivă, consideră că în absența comunității raționalitatea este adesea precară. Chiar participarea în grupurile de interes, guvernate de calculul rece al costurilor și beneficiilor are de câștigat dacă se petrece în comunități. Din această perspectivă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
deosebire de existența de masă caracterizată de predominarea elementului social și, numai în nu știu al câtelea rând, național." În privința raportului comunitate-masă, arată că o comunitate presupune un geniu colectiv, o conștiință cu justificare istorică și un gen de solidaritate irațională. Într-o comunitate, conștiința nu înseamnă niciodată conștiința individului, ci a comunității. Atât timp cât popoarele și-au început viața în comunitate, decadența lor nu poate însemna decât emanciparea din ea. Fărâmițarea în inși, solidari numai prin interes și prin presiunea numărului
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
scăzută, în timp ce pe plan cultural se sublinia analfabetismul. Vulcănescu considera însă că afirmația inferiorității culturale era și ea neîntemeiată, atât timp cât țăranul stăpânește în întregime orizontul său spiritual, orășeanul fiind specializat, orientat doar către anumite aspecte. În plan juridic, obiceiurile strămoșești, iraționale, complicate și greoaie marcau de asemenea negativ. Inferioritatea politică ar fi fost observabilă în dezinteresul față de treburile publice, rezistența la schimbare și lipsa conștiinței cetățenești. Dintre toate acestea, Vulcănescu îi acordă o relativă întemeiere doar inferiorității tehnice. Arată însă că
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
doar mai actuală, ci și mai realistă a comunității. Același autor consideră că sistemul comunitar are patru caracteristici de bază: o atitudine refractară a oamenilor față de schimbare, ierarhie socială tradițională bazată pe naștere, mobilitate scăzută și cultură tradițională magică, religioasă, irațională (Burke, 1999: 69-72). Concluzionând, trebuie să remarcăm multiplele sensuri ale termenului de comunitate (au fost identificate peste 90 de utilizări distincte ale acestuia). Realizând un inventar al definițiilor date comunității în literatura de specialitate între 1954 și 1973, Sutton și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ce se numeste metaforă înlăuntrul unei concepții anume despre limba”. Sunt citate expresii ale diferiților autori, lingviști, dar mai ales logicieni și filosofi, care vorbesc despre contradicția logică pe care o comportă metaforă: „predicație contradictorie”, „identificare ilogica”, „incongruenta”, „loc al iraționalului”, „minciună” etc. Afirmația cea mai importantă este că nu se poate vorbi despre metaforă în termeni de adevărat și fals. Autorul consideră centrală noțiunea de „echivalentă vagă”. Aceasta e mai potrivită în cazul metaforei decât noțiunea tradițională de similitudine, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
spre motoare electrice și dinspre piața internă spre piața externă. Portofoliul de produse suferă o reconfigurare a ponderilor diferitelor componente, paralel cu modernizarea lor tehnică și pregătirea pentru o concurență internațională. Dacă pe vremea lui Ceaușescu forțarea exportului căpătase accente iraționale, în special de natură economică, azi, în 2006, supraviețuirea firmei se datorează faptului că aceasta exportă, practic, întreaga sa producție. I.3. Filiera industrială a firmeitc "I.3. Filiera industrială a firmei" Pentru a înțelege noul context concurențial și caracteristicile
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
decuplată), Își poate găsi originile În principiul Buddhist Economics: „economia modernă nu face distincție Între materialele regenerabile și cele neregenerabile, aceasta pentru că aplică metoda de echivalare și cuantificare prin intermediul prețului banilor... Cel mai ieftin este automat cel preferat, alternativa fiind irațională ‘neeconomică’. Din punctul de vedere Buddhist (economics, n.a.), desigur că nu se va Întâmpla asta... Bunurile neregenerabile trebuie folosite numai dacă sunt indispensabile, și aceasta să se facă cu mare grijă și cu cea mai mare atenție pentru conservare. Folosirea
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
o fiară cu trei capete, fiecare corespunzând unei atitudini sufletești, Socrate va reuși să demonstreze că cel care se va lăsa condus de cele mai josnice porniri, îngrijind doar de plăcerile nelegitime pe care i le furnizează partea bestială și irațională, nu are nici un rost să se ascundă pentru că el oricum, înrăutățindu-se va fi oricând „văzut” și va suferi cel mai mult. Mai bine s-ar arăta în toată „urâțenia” lui și astfel va putea fi ajutat să descopere și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ca și pentru Platon. Problema impersonalului și a maselor care gândesc prin delegație este un fenomen cunoscut și care pare inerent lumii noastre, nu neapărat moderne. De exemplu, E.R. Dodds își construiește ultimul capitol al celebrei sale analize Grecii și iraționalul pe conceptul fricii de libertate: eșecul raționalității filosofiei clasice grecești îi apare elenistului ca un eșec al persuasiunii elitei intelectuale grecești asupra întregii societăți contemporane ei în vederea unui salt spre conștiința individuală: această persuasiune nu a reușit datorită „fugii inconștiente
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
acestea se simte îndreptățit să aștepte recompensă (adică să-i cedeze îndrăgitul). De cealaltă parte, îndrăgitul este cel curtat, cel iubit, este obiectul dorinței îndrăgitorului (și tocmai din condiția de obiect vrea îndrăgitul să iasă, fie și într-un fel irațional). Curtat fiind, nu are a ceda prea repede și nici a accepta prea multe omagii. De aici un întreg set de reguli de comportare, de amânări și piedici destinate să întârzie scadența (pentru eromenos), recompensa (pentru erastes). În această relație
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
respectat, dar nu poate să fie și iubit. Senzația mea este că Legile distrug exact ceea ce Platon își propusese să construiască sau, mai exact, prea târziu să construiască. Propune ca plăcerea fizică să fie redusă la minimul necesar pentru ca elementele iraționale să fie cât mai puțin accesate și astfel să fie livrate uitării adormite. Motivația lui Platon este că în acest fel se consolidează căsniciile, și asta o spune Platon, un absent al căsniciei și, ca mai toți bărbații vremii, un
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ține de imaginar (înțeles în calitate de construct ficțional), ci de imaginal (definit drept construct ontologic). Textele platoniciene justifică această apreciere în condițiile în care ele conțin în diverse ocurențe argumente potrivit cărora la intelect participă și facultățile de cunoaștere ale sufletului irațional. Mitul este locul unde Ființa devine accesibilă ca „acțiune”. Platon se servește de imaginea mitică pentru a descoperi (conform expresiei lui Michel Foucault) un interstițiu între „privirea deja codificată și cunoașterea reflexivă, anterioară cuvintelor, percepțiilor și gesturilor care sunt desemnate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
deschisă și dușmanii săi, I, Vraja lui Platon, (I, Routledge and Kegan Paul, London, 1957), trad. rom. Ed. Humanitas, București, 1992, mai ales capitolul Programul politic al lui Platon. Cf. L. Strauss, op.cit., p. 148. Cf. E.R. Dodds, Grecii și iraționalul, traducere de Catrinel Pleșu, prefață de Petru Creția, ed. a II-a, Ed. Polirom, Iași, 1998, p. 215. Cf. F. Dostoievski, Frații Karamazov, I, trad. de O. Constantinescu și I. Dumbravă, Ed. RAO, București, 1997, p. 395: „Adevăr zic ție
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
bine în fața presiunilor părinților. Problemele cele mai mari le ridică însă, pentru viața grupului familial, copilul unic, care este destul de des un „copil-problemă” în școală. Răsfățul continuu îl transformă pe copilul unic într-un mic tiran al familiei, pe cât de irațional și capricios, pe atât de temut și de imprevizibil în reacții, în raport cu ceilalți din jur. d. Dezacordul dintre cerere și ofertă. Părinții trebuie să facă dovada unui simț al măsurii în atitudinea și exigențele preconizate față de copil, dublat de capacitatea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
satisfăcute au fost cu totul vagi și marginale. Mereu ceva a fost mai important decât indivizii: cel mai adesea rasa, neamul, religia, clasa. Mereu indivizii au fost tratați drept „acefali” (mai ales femeile, minoritățile etnice și rasiale) sau măcar drept „iraționali” (țăranii, lucrătorii cu o educație mai scăzută). Toți aceștia aveau nevoie de alt „cap” decât al lor ca să le judece propriul bine, propriile interese. Modernizarea neliberalătc "Modernizarea neliberală" Maria Bucur vorbește În această carte despre modernizare: o modernizare În varianta
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cunoaște propriile interese și discerne pentru sine, universalismul, care acreditează faptul că orice ființă umană, indiferent de sex, rasă, etnie, religie, clasă, este, deopotrivă, ființă rațională și scop În sine, cu alte cuvinte, nu poate fi discriminată drept „acefală” sau „irațională”, Încât să aleagă alții pentru ea fără consimțământul ei. Aceste „bunuri publice”, valori ale modernității democratice, sunt, În lumea căreia dorim să i ne alăturăm, forme de raționare și comportamente normale, aproape banale. Aceasta a și permis Vestului să chestioneze
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
acesteia la delegitimarea parlamentarismului liberal, În special În rândul cetățenilor cu un nivel superior de educație și al studenților. Eugeniștii au folosit limbajul științei și al obiectivității pentru a delegitima principiile libertății și ale democrației, pe care le considerau concepte iraționale, pentru că, În opinia unor astfel de autori, se opuneau legilor universale ale eredității, diferențierii speciei și evoluției. Eugeniștii considerau că pretențiile de autonomie ale indivizilor asupra propriilor acțiuni erau revendicări iresponsabile care ignorau precondițiile ereditare ale dezvoltării și comportamentului individual
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eficacitate credem că a fost dovedită, de unde și „persistența agregatelor”. Reziduurile paretiene comandă acțiuni „nelogice”, în sensul că sunt dominate de o logică a sentimentelor (Aron, 1968, p. XVII). Faptul că sunt „nelogice” nu înseamnă că ar fi ilogice sau iraționale; ele pot fi logic (sau rațional) concepute și executate, însă derivă din afirmări ale unor valori ce nu pot să facă obiectul vreunei proceduri de verificare. Un factor decisiv al echilibrului social este proporția de reziduuri din prima categorie (instinctul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]