2,617 matches
-
numeroase elogii în presă. Spre regretul nostru, în cele din urmă, persoana care ne ajuta deosebit de mult la postul de televiziune a fost înlocuită. Nu era unicul caz în relațiile noastre de sprijin din partea autorităților locale. Corpul diplomatic din capitala iraniană, probabil din cauza condițiilor specifice țării, era deosebit de unit (în măsura în care diferențele ideologice permiteau acest lucru). La diverse niveluri de reprezentare și fără existența vreunui sistem de organizare preconcepută, exista o legătură, un schimb de opinii legat de anumite evenimente din țară
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
La Tabriz, au loc incidente între poliție și studenții de la teologie. Khomeini îl acuză deschis pe șah pentru crimele comise de poliție și armată, considerându-l agent al Israelului. În aprilie, el învinuiește ulma din Qom și mai multe orașe iraniene pentru lipsa de atitudine față de acțiunile agresive ale regimului monarhic, acuzându-le de cooperare cu acesta. El era împotriva șahului, a lui Saddam Hussein, Jimmy Carter, Ronald Reagan, pe care deseori îi ataca pentru "lipsa lor de credință în Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
inițiativa lui Khomeini, s-a adoptat noua constituție, care consfințea Revoluția islamică și s-au anunțat alegerile pentru Adunarea Consultativă Islamică (noul parlament). După decesul șahului în Egipt, guvernul american și Jimmy Carter acceptă returnarea sumelor blocate cerute, în schimb iranienii cad de acord să elibereze ostatecii reținuți ilegal timp de mai bine de un an. Dintre cei 66 se întorc în țară doar 60, șase fiind decedați în timpul detenției. Bazargani cade în disgrație, locul său în fruntea guvernului este ocupat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
externe sunt filtrate cu grijă și reduse aproape la zero. Cultura se drămuiește în funcție de apartenența beneficiarilor la una sau cealaltă categorie socială. Pe plan general, suspiciunea și neîncrederea între oameni domină psihicul majorității populației. Singura consolare constă în faptul că iranienii, de-a lungul istoriei lor multimilenare, au învățat și s-au obișnuit să suporte cu stoicism greutățile, fiind un popor boem, pașnic și răbdător. 9) Începând din anul 1965 și până la pensionarea din 1991, autorul a lucrat în Comerțul Exterior
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
marin constituie, se știe, o temă mitică destul de răspândită. Ne amintim lupta dintre Ra și Apophis, dintre zeul sumerian Ninurta și Asag, dintre Marduk și Tiamat, dintre zeul hitit al furtunii și șarpele Illuyankas, dintre Zeus și Typhon, dintre eroul iranian Thraetaona și dragonul cu trei capete, Azhi-dahaka. ș...ț Pe scurt, prin uciderea unui monstru ofidian - simbol al virtualului, al haosului, dar și al autohtonului - o nouă „situație” cosmică și instituțională se instaurează În lume. (M. Eliade, 1981, pp. 215-216
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vandali), iraniene (sarmați, roxolani, alani), daco-romani și alte elemente alogene. Această realitate istorică este documentată arheologic de cultura Sântana de MureșCerneahov, care a avut urmări în plan spiritual: coexistența unor credințe, practici și rituri de tradiții diferite, păgânismul getic, germanic, iranian (scitic), dar și creștinismul. Realitatea istorică menționată, etnică, religioasă, culturală complexă ne ajută la înțelegerea permanențelor, discontinuităților și elementelor noi din evoluția fenomenelor religioase, în spațiul extracarpatic, precum și premisele caracterului popular al creștinismului românesc. Aflat în afara Imperiului, locuit de o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
noii religii. Mai ales captivii luați din sud au fost adevărați "apostoli" (misionari) în nordul Dunării. Dar, pe de altă parte, invazia și constituirea confederației hunice au avut drept rezultat un aport de păgânism barbar, de origine mongolă, germană și iraniană, în spațiul carpato-dunărean, aceasta este atmosfera religioasă în care a evoluat creștinismul autohton în secolele V-VI. Pe lângă huni, în nordul Dunării au ajuns și alani, germanici cu patrimoniul lor religios, în acest interval, cei mai mulți germani erau păgâni. Impactul acestor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
istoria sud-estului european.6 Populațiile migratoare pe teritoriul Daciei după 275 Timp de un mileniu (secolele III-XIII), în spațiul carpato-danubiano-pontic, s-au perindat douăsprezece seminții, cele mai multe fără a influența evoluția societății locale. Sarmații Făceau parte din ramura vestică a populațiilor iraniene și erau strâns înrudiți cu sciții. Istoria lor cuprinde 11 secole și este împărțită în patru perioade: 1. sec. VII-IV a. H. 2. sec. IV-II a. H. 3. sec. II a. H.I d. H. 4. sec. IIIV d. H. Ne vom
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Ei ocupau o regiune foarte întinsă ce includea Uralul de sud, râurile Ural și Volga și teritoriile dintre Volga și Don. Civilizația sarmatică se apropia foarte mult de aceea a sciților din stepele nord-pontice, de-aici înrudirea celor două populații iraniene. Sarmații, mai ales la început, duceau un mod de viață nomad, ocupația lor principală fiind creșterea animalelor în turmă, cu care se deplasau mereu în căutare de pășuni. Ei se vor îndrepta spre teritoriile aflate la apus de Don, la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
H., geto-dacii și moesii, înrudiți cu ei, s-au desprins și alcătuiau ramura nordică a tracilor, constituind populația autohtonă a spațiului carpato-dunăreano-pontic. În teritoriile întinse ocupate de geto-daci au pătruns, în decursul veacurilor, și alte etnii, cum au fost sciții iranieni (agatârșii), coloniștii greci, celții, bastarnii, sarmații (iazigi și roxolani), dar acestea n-au schimbat caracterul etnic al spațiului autohton. În secolele I î. H-I. d. H., s-a închegat aici un mare regat dacic ce a dăinuit de la Burebista
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
abandonat limba în favoarea latinei, dar au păstrat în latina populară cuvinte din limba părăsită. Pe teritoriile din nordul Dunării, situate între Nistru și Tisa, existau înainte de venirea romanilor, diverse populații: iraniene, sciți, agatârși, sarmați (iazigi și roxolani), indo-europene. Aceste populații iraniene au fost asimilate, înainte de venirea romanilor, de o altă populație indo-europeană, tracii, care s-au extins în întreaga Peninsulă Balcanică (sudul și nordul Dunării) și în regiunile învecinate, Europa centrală și Asia Mică. Acestui grup etnic, tracilor, îi aparțineau geții
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
șir de cuceriri întâmplătoare, ci a unui program și a unei viziuni precise. Mongolii, aspiranți la Imperiul universal, au dezvoltat o temă elaborată de alți dominatori ai stepei, turci sau turanici, tributari la rândul lor ideologiei civilizațiilor sedentare, chineză și iraniană, ca și influențelor creștine și budiste. Ca și predecesorii lor, mongolii se considerau (se credeau) chemați de o putere superioară (divină) "Cerul veșnic albastru" să înfăptuiască unitatea întregii lumi și a tuturor popoarelor sub stăpânirea lor. Ei spuneau: Există un
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și prosperitate. Capitala statului, Bolgarul, și principalele sale orașe de pe Volga și Kama n-au putut rezista asaltului și au fost jefuite și distruse. Pe Volga mijlocie și inferioară, mongolii au invadat teritoriile unor populații de neam turcic, fino-ugric și iranian, precum bașkiri, mordvini, alani, cumani. Rezistența cea mai îndârjită a fost opusă de tribul cuman, condus de Bacman. După supunerea populațiilor aflate la extremitatea răsăriteană a Europei, la sfârșitul anului 1237, armatele mongole s-au îndreptat asupra cnezatelor rusești, acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
locuiau în răsăritul Europei, precum alanii, care au deținut un loc important în armatele emirului Nogai și a fiului său, Joga, care i-au adus în regiunile dunărene, dar grupuri etnice alane sălășluiau în stepele nord-pontice și înainte de 1241. Populațiile iraniene pătrunse în teritoriile est-carpatice apar în izvoare sub numele de alani și iasi. Prezența temporară a alanilor în nordul Dunării este indubitabilă, populațiile iraniene medievale au toponime în teritoriile est-carpatice. Iași ar proveni de la tribul iasilor. În 1302, după înfrângerea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
adus în regiunile dunărene, dar grupuri etnice alane sălășluiau în stepele nord-pontice și înainte de 1241. Populațiile iraniene pătrunse în teritoriile est-carpatice apar în izvoare sub numele de alani și iasi. Prezența temporară a alanilor în nordul Dunării este indubitabilă, populațiile iraniene medievale au toponime în teritoriile est-carpatice. Iași ar proveni de la tribul iasilor. În 1302, după înfrângerea lui Joga, alanilor li s-a îngăduit de către mongoli să se strămute din nordul Dunării în teritoriile bizantine. În același timp, grupuri de iasi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
luptei împotriva terorismului: "Următoarea campanie este cea din Iran. Avem patru ani la dispoziție și vrem că, la sfârșit, să spunem că am câștigat războiul împotriva terorismului"34. Scenariul lui Richard Clarke prevede, un "bombardament chirurgical" pentru distrugerea ogivelor nucleare iraniene, dar nu este nici în acest caz optimist; acțiunea se soldează cu un eșec parțial, dar va ridica împotriva Americii, pe lângă teroriștii de confesiune sunnită din rețeaua Al-Qaeda, și grupările radicale șiite pilotate de Teheran, susținute de toate resursele unei
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
inspirat mai multe scenarii de film. * 1988. Președintele pakistanez Zia al-Haq și ambasadorul SUA au fost uciși, împreună cu alți 37 de oameni, în explozia unei aeronave C-130, la Bahawalpur (Pakistan), la puțin timp după decolare. * Ayatollahul Khomeini, liderul religios iranian, proclamă o fatwa împotriva scriitorului SalmanRushdie pentru cartea sa Versetele satanice. Fatwa îl declară pe Rushdie inamic al Islamului și cerea oricărui drept credincios să-l ucidă. * Premierul indian Rajiv Gandhi este ucis într-un atentat sinucigaș cu bombă de
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
pătrunderea în rai și prădarea acestuia. Acum, la schim barea anului, Cosmosul trebuie regenerat, dar pentru aceasta el trebuie să fie distrus în prealabil. într-un comentariu medieval (Datastan i D¹nik, redactat în secolul al IX-lea e.n.) la mitul iranian al înfruntării dintre Ormazd și Ahriman găsim unele remarce teologice și chiar filosofice extrem de interesante din punctul de vedere din care am abordat problema. Scenariul mitului este asemănător cu cel al colindei în discuție. Din gelozie și ură, Ahriman - esența
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și peste tot), mai bine o luptă decisivă „într-un timp limitat și într-un spațiu restrâns”. Această idee a determinării coordonatelor spațio-temporale ale înfruntării este prezentată și într-o altă lucrare medievală (Bundahisn) de exegeză privind teologia și cosmologia iraniană : „Dacă eu [Ormazd] nu fixez un termen pentru luptă, el [Ahriman] va fi capabil să facă creației mele ceea ce a amenințat că-i va face”, adică să o atragă de partea sa. Convenția dintre zeu și demon este asemănată în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
leagă pe toți demonii aliați cu Tiamat : „Aruncați în plasă, devin înlănțuiți [...]. Puse în legături brațele lor, iar pe Kingu, care fusese făcut șef peste ei, l-a legat” (Enuma Eliș, IV, 100-120 ; cf. 1, pp. 34-35). În textele sacre iraniene (Avesta), ca și în comentariile târzii ale acestora (Datastan i D¹nik și Bundahisn) este relatat felul în care Ormazd îl învinge pe Ahriman prin recitarea Ahuvar, „prin care a fost revelată creația și sfârșitul creației”. În urma acestui tratament, Ahriman (ca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Flavius, Antichități iudaice, I, 3, 2 ; cf. 120). Atunci când stihia distrugătoare este de altă natură (foc, zăpadă etc.), ființele supra- viețuiesc dezastrului în „case” primitive (peșteră, scorbură ; vezi 34, motivele A 1021-1025) sau în case zidite, ca într-un mit iranian unde Yima (omul primordial), pentru a supraviețui potopului de zăpadă, își construiește o casă-cetate, numită Vara = „loc înzidit” (12). Mai amintesc doar faptul că, în ambele variante ale legendei babiloniene a potopului, corabia mântuitoare este făcută după dărâmarea casei și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
p. 159). Nu am prea multe date despre arborele Huluppu (52), dar este evident vorba de un arbore cu atribute cosmice. El poate fi asimilat, pe de o parte, cu arborele vieții Huapa (al cărui probabil prototip este), din mitologia iraniană, care crește în mijlocul lacului mitic Vourukasha (marea primordială) și care (cf. Avesta) conține germenii vitali ai întregii vegetații. Pe de altă parte, el seamănă cu arborele cosmic Yggdrasil (Frasinul lumii) din mito logia nord- -euro peană, care susține cele trei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
provoacă amnezie și, în consecință, muțenie). Mircea Eliade subliniază existența unui fenomen similar în afara României : „Mandragora trebuie să fi fost denumirea comună a mai multor plante narcotice”. De altfel, acesta pare a fi un fenomen lingvistic destul de uzual. Vechea denumire iraniană a cânepii, bangha - plantă folosită la provocarea transei extatice în vechiul Iran -, a ajuns să desemneze, la multe populații din Asia Centrală, diferite alte plante narcotice folosite de șamani (ciuperca Amanita muscaria, de exemplu) sau chiar narcoza însăși (43, pp. 399-401
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ca un foarte puternic drog de către tinerii războinici din confreriile inițiatice masculine (Männerbünde), pentru provocarea stărilor de furor heroicus și appetitus mortis, stări de care amintesc autorii clasici când descriu năravurile războinice ale populațiilor indo-europene, inclusiv pe cele ale sciților, iranienilor, geto-dacilor și germanilor (31, pp. 25 și urm. ; 46, pp. 76, 110, 125 ; 47, pp. 70-71 ; 48, pp. 212-213, 267-268). 2. Intoxicări involuntare Există informații că anumite fenomene de narcotizare colectivă involuntară aveau loc în Antichitate la o populație din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cărora se făceau fumigații cu semințe psihotrope. Însă autorii antici citați consideră în mod eronat că acest obicei avea ca scop provocarea unei „veselii vecine cu beția”. În mod evident, această practică a tracilor (ca și cele similare ale sciților, iranienilor, șamanilor etc.) nu era menită să producă euforia, ci extazul, transa mistică, un anume furor religiosus (43, pp. 394-402) sau, într-o altă formulare datorată lui Eliade, „percepții extrasenzoriale și puteri paragnomice” (264, pp. 187- 189). Probabil că autorii antici
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]