749 matches
-
să producă modificări și tensiuni afective și comportamentale semnificative asupra organismului uman. În ceea ce privește simptomele de stress, acestea se pot prezenta fie ca imediate, sub formă de: indigestie, amețeli. dureri de cap, dureri de spate, pierderea poftei de mâncare, insomnii și iritabilitate sporită. Privind în timp, printre simptome se pot număra: boli ale sistemului cardiovascular, ulcer gastric, depresii nervoase și alte îmbolnăviri grave. Deoarece vorbeam de factorii perturbatori, în cazul de față numiți stresori și care produc diferite reacții ale organismului uman
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
ani (Myers, 2000). Schimbarea majoră ce afectează femeia este pierderea capacității reproductive, cauzată de sistarea de către ovare a producției de estrogen și progesteron. Alături de suita consecințelor neurovegetative (bufeuri, transpirații nocturne, dureri de cap, aritmii, hipertensiune etc.), apar și efecte psihologice (iritabilitate, stări anxioase, depresie, labilitate emoțională, o ușoară alterare a memoriei etc.). Ulterior, se adaugă și simptome adiționale: uscăciunea vaginală (ce cauzează disconfort în timpul actului sexual), osteoporoză, incontinență urinară sau urinare frecventă, creșterea în greutate (cu o rată anuală de 700
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ani (Myers, 2000). Schimbarea majoră ce afectează femeia este pierderea capacității reproductive, cauzată de sistarea de către ovare a producției de estrogen și progesteron. Alături de suita consecințelor neurovegetative (bufeuri, transpirații nocturne, dureri de cap, aritmii, hipertensiune etc.), apar și efecte psihologice (iritabilitate, stări anxioase, depresie, labilitate emoțională, o ușoară alterare a memoriei etc.). Ulterior, se adaugă și simptome adiționale: uscăciunea vaginală (ce cauzează disconfort în timpul actului sexual), osteoporoză, incontinență urinară sau urinare frecventă, creșterea în greutate (cu o rată anuală de 700
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
suferit. în acest din urmă caz, copilul a dezvoltat deja o neîncredere și anxietate față de școală, iar abuzul căruia i-a căzut victimă nu face decât să-i sporească incapacitatea de a face față cerințelor școlare; depresie, anxietate, insomnii, coșmaruri; iritabilitate crescută, mânie, comportamente ostile cu agresorul, cu ceilalți adulți „care nu l-au apărat”, automutilare, suicid; frică de străini, de situații noi, de a-i pierde pe cei dragi, de a fi luat de acasă; nivel scăzut al stimei de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care conferă alura unei anorexii în plan sentimental; proiecție sumbră în viitor, pe toate planurile (personal, profesional, social). D. Instalarea unei stări perpetue de agitație, care se manifestă în minim două ipostaze, din cele inventariate mai jos: insomnie; pusee de iritabilitate și furie; carențe ale capacității de concentrare; hipervigilență; răspuns exagerat la sperietură. E. Simptomele notate cu B, C, D durează mai mult de o lună. F. Se instalează suferințe clinice semnificative, sau are loc o deteriorare a abilităților socioprofesionale, sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fizic, prin disfuncții cardiovasculare, neurologice, gastrointestinale, dermatologice etc. PTSD rezonează și la nivelul relațiilor familiale și a celor profesionale. Prin alura sa de insensibilitate afectivă, egoism și dezinteres față de toate activitățile care îl atrăgeau înainte, dar și prin puseele de iritabilitate și nemulțumire perpetuă, el își prejudiciază armonia și stabilitatea familiei. Fluctuația de dispoziție, asimetrii frecvente de nervozitate, lipsă de concentrare etc., îi perturbă serios randamentul la serviciu, prilej de noi tensiuni și insatisfacții. Uneori, victima unei traume se refugiază în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fizică a unei alte persoane (chiar dacă victima nu este o persoană cunoscută copilului). Criteriul D: hiperexcitație Simptome persistente de excitație crescută (care nu erau prezente înainte de traumă) indicate de cel puțin două din următoarele aspecte: 1. dificultăți la adormire; 2. iritabilitate sau explozii de mânie; 3. dificultăți de concentrare; 4. hipervigilență; 5. reacții de răspuns exagerate. Criteriul E: durată Durata tulburării (simptomele B, C, D) este mai lungă de o lună. Criteriu F: semnificația funcțională Tulburarea cauzează probleme clinice semnificative sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
clasice de renunŃare la fumat determină efecte diferite pe termen scurt și lung. Rezultatele pe termen scurt sunt evidente, dovezile demonstrând menŃinerea efectelor benefice la 50 de minute după exerciŃiul fizic. Activitatea fizică determină reducerea simptomelor sevrajului la tutun (depresie, iritabilitate, neliniște, scăderea concentrării) și a nevoii de a fuma. Pentru obŃinerea unor astfel de efecte, intensitatea exerciŃiilor fizice poate varia. Activitatea fizică intensă (80% din VO2 maxim) sau mai puŃin intensă (exerciŃii izometrice) determină reduceri ale nevoii de a fuma
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
existența, în special, unor aspecte de ordin hipoplazic. Este vorba de o deficiență formativă, de o stare hipoplazică, de un deficit asimilator. Astenia acestor bolnavi este corelativul acestei situații somatice. Astenia bolnavilor, excesul lor de sensibilitate în unele cazuri, de iritabilitate sau de irascibilitate sau de indeferentism, sunt în legătură cu o anumită cenestezie. În sfârșit, dezagregarea psihică însăși pare a corespunde unui fel de degradare trofică a centrilor nervoși superiori. Un deficit în metabolismul nucleinelor mi se pare a face parte din
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în care a răspuns comentariilor brutăresei în legătură cu poluarea orașului), uneori intensă (dacă a roșit). Este capabilă să se gândească la comportamentul său perceput ca un eșec timp de mai multe zile. La fel ca mulți fobici sociali, Isabelle manifestă și iritabilitate, are numeroase stări de enervare refulate, datorită numeroaselor renunțări la care o constrânge boala sa (să nu-și spună părerea, să nu-și exprime drepturile). Ea se enervează repede pe oamenii pe care îi percepe ca fiind egoiști și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
îndepărta și de a-și schimba ideile. Grijile și anxietatea pacientului sunt asociate cu cel puțin trei simptome dintre cele șase prezentate în continuare: - nervozitate sau surescitare, - tendință de a obosi cu ușurință, - dificultăți de concentrare sau lacune de memorie, - iritabilitate, - tensiuni musculare, - tulburări de somn. In sfârșit, stările de neliniște și anxietatea trebuie să fie cauza unei suferințe sau a unei interferențe în modul de viață al pacientului și nu trebuie să fie provocate de o altă tulburare de pe axa
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
asupra mediului Consecințe asupra subiectului Soț foarte apropiat Cogniții: „Nu mai știu și care o susține foarte mult, să fac nimic”, „să ajung să mi se îndeplinind multe sarcini. întâmple așa ceva la vârsta mea”. Tendință spre respingere parentală. Afecte: tensiune, iritabilitate, Izolare Comportamente: retragere, izolare, reducerea activităților. Organizarea datelor Organizarea datelor, în momentul desfășurării primei consultații, se realizează după cum urmează. Structură înnăscută predispozantă Sunt reținuți, în ceea ce o privește pe Martine, unii factori endogeni semnificativi: antecedente familiale de depresie din partea tatălui
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
In plus, în cazul apariției unei amenințări în legătură cu integritatea sa psihologică, în special în cazul unei anxietăți sociale sau de performanță, aceasta se supraalimentează Privațiunea alimentară antrenează mecanisme psihobiologice de „contra-reglare” sub formă de hiperfagie și perturbări importante (labilitate emoțională, iritabilitate, tensiune, pierderea stimei de sine, izolare socială, apatie, tulburări de concentrare...) care predispun la declanșarea crizelor de bulimie. Criza de bulimie este urmată de comportamente voluntare (purgații, post, consum energetic...) pentru atenuarea suferinței psihologice (teamă de a nu se îngrășa
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
terapeutice? Este el suficient de cordial? Suficient de profesionist? Vezi p. 91. Vezi capitolul 2. Tehnici de dialog, conceptualizare comună a problemelor, definirea obiectivelor. Pentru a relua cazurile din tabelele anterioare, dacă terapeutul este iritabil, el are gândurile generate de iritabilitatea sa: "Acest individ mă enervează...", "N-are rușine...", etc. De exemplu, terapeutul poate să înțeleagă motivele pentru care pacientul consumă alcool. De exemplu, dacă terapeutul se menține la distanță de pacient, în spatele unui birou, acest lucru nu are aceleași efecte
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
interlocutorii observă, este blocajul comportamentului său și al discursului său în momentul în care aceasta începe să roșească. Gândurile obsedante și devalorizările sunt simptome ale bolii, nu expresia unei forme oarecare de luciditate în legătură cu propria persoană. Simptome depresive (pierderea interesului, iritabilitate, oboseală cronică...). Inferioare pragului: numărul sau intensitatea simptomelor sale nu sunt suficiente pentru a stabili diagnosticul, în ciuda disconfortului și a suferinței provocate. Prin intermediul Internetului și a mai multor lucrări de vulgarizare. Ea nu vorbea despre aceste probleme decât cu mama
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
friabile; păr friabil, lipsit de strălucire, cade ușor, crește greuscăderea capacității de apărare antiinfecțioasă (susceptibilitate la infecții, subfebrilitate) - sindromul pica - tendința la ingestia de pământ, în special argilă, gheață, apret, cărămidă - scăderea toleranței la efort, a performanțelor fizice și școlare, iritabilitate, tulburări de atenție și memorie - tulburări neuro-psihice - tulburări de creștere ponderală și staturală (nanism) - manifestări cardiovasculare: tahicardie, creșterea volumului plasmatic - hepato-splenomegalie, rar depigmentări cutanate - ± simptome și semne determinate de afecțiunea cauzală. Explorări paraclinice 1. Hemoleucograma evidențiază anemie hipocromă, microcitară, aregenerativă
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
medulară (incapacitatea măduvei de a produce elemente figurate normale) precum și infiltrarea în diverse organe și țesuturi. Elemente utile pentru diagnostic Elemente generale: - debut brusc în aparentă stare de sănătate prin manifestări nespecifice (astenie, anorexie, scădere ponderală, febră fără cauză aparentă, iritabilitate, cefalee, transpirații excesive, dureri osoase) - evoluție rapidă în câteva zile sau săptămâni spre triada clinică sugestivă: infecții severe (septicemie, angină, stomatită, otită etc) + sindrom anemic + sindrom hemoragipar cutaneo-mucos (purpură, echimoze, rar coagulare intravasculară diseminată etc). Caracteristica infecțiilor este leziunea cu
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
și de preluare trans-generații a schemelor comportamentale comune. Personalitatea pare să joace un rol important în ceea ce privește manifestările agresive ale indivizilor atât ca agresori, cât și ca victime. Totuși corelația n-a fost demonstrată suficient. Anumite trăsături de personalitate precum ostilitatea, iritabilitatea sau anxietatea au fost studiate ca factori ai agresivității. Se pare că trăsăturile ce definesc personalitatea ostilă nu pot influența exprimarea agresivității decât prin intermediul unor procese afectiv-cognitive. Stabilitatea relativă a acestor trăsături (Baron et al., 1994; Olweus, 1979) poate determina
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unei structuri factoriale pentru descrierea personalității agresive. Structura factorilor identificați se potrivește cu structura propusă de alte modele multidimensionale de personalitate (a se vedea Caprara, Barbaranelli, Pastorelli și Perugini, 1994). Scalele cele mai importante pentru măsurarea agresivității sunt scalele de iritabilitate (rigiditate în fața unei provocări), de susceptibilitate emoțională (vulnerabilitate emoțională) și de exteriorizare-înfrânare (înfrânarea emoțiilor resimțite în cazul unei provocări și nu exteriorizarea lor). Rezultatele mai multor studii de laborator scot în evidență efectul interactiv al acestor tendințe cu unele condiții
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
condiții impuse de manipularea experimentală (eșec, frustrare, insultă) asupra comportamentului agresiv (Caprara, 1986; Caprara, Cinanni, D'Imperio, Passerini, Renzi și Travaglia, 1985 citat de Caprara et al., 1994; Pahlavan, 1987). Cercetările efectuate de Caprara și colegii săi arată că variabila iritabilitate atenuează adesea efectele provocării asupra probabilității de manifestare a agresivității în cazul în care provocarea se substituie eșecului în îndeplinirea unor sarcini. Experimentele în timpul cărora subiecții au primit false evaluări în ceea ce privește performanța lor înregistrează reacții agresive mai intense la subiecții
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
asupra probabilității de manifestare a agresivității în cazul în care provocarea se substituie eșecului în îndeplinirea unor sarcini. Experimentele în timpul cărora subiecții au primit false evaluări în ceea ce privește performanța lor înregistrează reacții agresive mai intense la subiecții al căror scor de iritabilitatea se dovediseră a fi destul de ridicat. Susceptibilitatea emoțională pare să nu interacționeze cu condițiile experimentale impuse. În cazul în care insulta este folosită ca mijloc de manipulare experimentală, iritabilitatea și susceptibilitatea emoțională sunt înlocuite de exteriorizare-înfrânare. Subiecții caracterizați de un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
înregistrează reacții agresive mai intense la subiecții al căror scor de iritabilitatea se dovediseră a fi destul de ridicat. Susceptibilitatea emoțională pare să nu interacționeze cu condițiile experimentale impuse. În cazul în care insulta este folosită ca mijloc de manipulare experimentală, iritabilitatea și susceptibilitatea emoțională sunt înlocuite de exteriorizare-înfrânare. Subiecții caracterizați de un înalt grad de "înfrânare" dovedesc o agresivitate puternică atunci când sunt puși în situația de a răspunde la o insultă neașteptată. Rezultatele a trei experimente realizate de Bushman (Bushman, 1995
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
citați de Bushman, 1996) subliniază efectul moderator al ostilității (dimensiunea agresivității fizice) asupra comportamentului agresiv și a proceselor cognitive (procese mentale având funcții particulare în prelucrarea informațiilor) implicate. Bushman și Geen (1990) observă că subiecții de sex masculin ai căror iritabilitate pe scala BDHI este mult mai mare prezintă un număr crescut de gânduri ostile și agresive după ce au vizionat un material video de o violență moderată. Autorii conchid că nivelul ridicat de iritabilitate personală reflectă o eventuală existență a unei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
că subiecții de sex masculin ai căror iritabilitate pe scala BDHI este mult mai mare prezintă un număr crescut de gânduri ostile și agresive după ce au vizionat un material video de o violență moderată. Autorii conchid că nivelul ridicat de iritabilitate personală reflectă o eventuală existență a unei rețele întinse și bine articulate de asociații agresive amorsate (fenomen cognitiv în care stimulul denumit amorsă, investit cu o anumită semnificație, pune în mișcare activități ce se produc în mod normal la intervenția
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
vizualizării unor scene de violența a fost de asemenea demonstrată (Bushman, 1996). Subiecții provocați în urma vizualizării unui material video violent erau mai agresivi decât cei care au privit un video mai puțin violent, în afara situației în care gradul lor de iritabilitate era destul de ridicat. Aceste rezultate sunt importante pentru că demonstrează corelația clară între personalitate și situație. Cercetările descrise arată că variabila personalitate produce anumite efecte asupra agresivității. Personalitatea poate fi astfel luată în considerație atunci când vorbim despre agresivitate, dar într-o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]