1,240 matches
-
lirice sunt eseurile lui Gabriel Donna (Din literatura cerului, Poezia nopții), precum și „corespondențele” din Paris ale lui N. Vaschide. Mult mai bogat este sectorul propriu-zis literar. Aici intră mai întâi producțiile redactorilor și ale celor apropiați redacției: Nichita Macedonski oferă (iscălind și Nik, Niki, Nikita, Pavel M. Florentin ori Paul Florentin) versuri, poeme în proză și schițe; Leontin Iliescu dă „peisaje”, lirică erotică, precum și multe sonete; Victor Bilciurescu e autorul unor amintiri despre literați cunoscuți; Nicolae Țincu e prezent cu poezii
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
să prezentăm [...] literatura sufletului național”, cea care „există”, dincolo de negările unora, ca și de „exagerările bufone” ale altora. Se îmbunătățește prezentarea grafică, precum și structura revistei, cresc ponderea și calitatea părții metaartistice. Astfel, Ion Sân-Giorgiu, care îl secondează pe marele istoric, iscălește studii pe teme generale și sinteze critice (Literatura și viața, Literatură și public, Teatrul și literatura, Poezia lui Corneliu Moldovanu, Un miniaturist - despre Ion Pillat, Exotismul d-lui Liviu Rebreanu, Dl Sadoveanu romancier, Alecsandri și modelele sale, St. O. Iosif
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
rubricile având semnatari de prestigiu: cronica literară, intitulată „Mențiuni critice”, și-o asumă Perpessicius, cea teatrală îi revine lui B. Cecropide, cea de film lui Petre Igiroșianu, cea plastică e ținută de N. N. Tonitza, cea muzicală de G. Breazul (care iscălește și George Diacu sau G. Diac). Se adaugă un buletin bibliografic alcătuit cu profesionalism de Al.-Sadi Ionescu, un „calendar literar” întocmit de Gh. Cardaș, prezentări ale lui Paul I. Papadopol sub titlul „Ce a scris...?”, adresate în special elevilor
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
alimentată și de Camil Petrescu ori de Mișu Fotino. De artele plastice se ocupă, alternativ, Tache Soroceanu, Aurel Broșteanu, Ion Sava, C. Vlad, iar de muzică, ocazional, Petru Comarnescu și Alfred Alessandrescu. Se introduc rubrici noi, precum „Gazetăria literară” (inițial iscălind aici un Ariel), „Așa și așa” (N. Crevedia), „Cărți redate în extrase” (sunt propuse îndeosebi memorii, biografii ale unor celebrități etc.). Destul de sărac este compartimentul articolelor pe teme de estetică ori de istoria literaturii. Mai frecvent sunt prezenți Mihail Sebastian
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
poezii), C. Postelnicu (secretar de redacție) are articole și „note românești”, Radu A. Sterescu figurează cu „note de istoria literaturii române”, cronici teatrale, interviuri, reportaje. Mai sunt prezenți cronicarul muzical Romeo Alexandrescu, cronicarii artelor plastice Paul Miracovici, ulterior Paul Lahovari (iscălește și Menip o suită de controverse cu Mihai Niculescu, acesta cu pseudonimul Menalc), graficianul George Voinescu și polivalenții Traian Lalescu și Ștefan Baciu. Pe lângă versuri, proză și o piesă de teatru (Muschetarii s-au întors), Traian Lalescu vine cu articole
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Theodor Râșcanu, N. Pora, Georgeta Mircea Cancicov. Cu versuri mai colaborează asiduu Ștefan Stănescu, Teodor Al. Munteanu, Virgil Carianopol, Simion Stolnicu, Teodor Scarlat, Al. Raicu, Iulian Vesper, Vlaicu Bârna, Constantin Salcia, George Drumur, Ovid Caledoniu, Dan Bălteanu, N. D. Mirea (iscălea inițial Niculai Streiu), Const. Ene, Nichita Tomescu, Const. Cojan, Ion Bălan, Ion Calboreanu, Ion Țolescu ș.a., iar cu proză sunt prezenți Neagu Rădulescu, Gabriel Bălănescu, Gabriel Drăgan, Laurențiu Fulga, Mihail Șerban, Mihail Drumeș, K.H. Zambaccian, Octav Șuluțiu, Ion Biberi, Paul
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
tineri, de talent și cu prestigiul unei atitudini democratice verificate”, între care se vor număra (mai ales în pagina intitulată inițial „Arta și cultura”, iar odată cu numărul 85 „Artă - Literatură - Idei”), pe lângă literații menționați în 1946, și alții. Marin Sârbulescu iscălește câtva timp și cu pseudonimul George Costin, Paul Scorțeanu este Miron Radu Paraschivescu, iar un Mari Crânguși, care scrie despre Jurnalul lui F. M. Dostoievski și despre alți clasici ai literaturii ruse, e posibil să fie un pseudonim nemărturisit al lui
VESTEA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290506_a_291835]
-
M. I. Lermontov. Aproape un an (1945-1946), relativ frecvent, Ion Caraion dă fie poezii de război din ciclul Cântece negre (Cantonament, Doină de război, Intrarea în oraș, Carnet), fie diverse articole, în mare parte neadunate vreodată în volume. Virgil Ierunca iscălește trei articole cu o tematică la ordinea ideologică a zilei: Louise Michel - o eroină a Comunei, Lenin și problema culturii și Un animator: Alexandru Herțen. Și Al. Cerna-Rădulescu, cronicar literar în câteva numere de început, scrie articolul Elogiul științei sovietice
VESTEA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290506_a_291835]
-
de obicei ironice (Nichifor Crainic, „Șesuri natale”, Rânduri pentru cei nedumeriți, Ion Pillat - Citind „Amăgiri”, Literatura războiului. Mircea Rădulescu, Eliminarea ideilor din viață ș.a.). Pompiliu Constantinescu va colabora cu cronici literare (Claudia Millian, „Garoafe roșii” ș.a.), alături de Alfred Hefter, acum iscălind Ben Amura și V.P. Rubricile „Cronica teatrală”, „Cărți”, „Reviste” sunt susținute, sub pseudonimul Evandru, de I. M. Rașcu. Ultima pagină conține „măștile” unor colaboratori: Ion Minulescu („caricatură pentru mai târziu”) de Adonis Popov, Claudia Millian („autoschiță”), Mihail Cruceanu și Hidalgo
VERSURI SI PROZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290501_a_291830]
-
superior), I. I. Russu, Onoriu Chețianu, Ștefan Bezdechi, Al. Borza, Victor Iancu, Petre Hossu, Valeriu Moldovan, Radu Stoichiță. V.u. publică permanent dări de seamă referitoare la ședințele Cercului „Octavian Goga”, condus de Lucian Blaga (o relatare, din 1942, este iscălită de Cornel Regman, alta, din 1944, îi aparține lui I. D. Sîrbu), informații despre lecturile de aici ale lui Ștefan Aug. Doinaș, Radu Stanca, I. Negoițescu ș.a. Literatura este reprezentată de poeziile lui Ion Oană (Iarnă bacoviană), Virgil Nistor (Corabia răpită
VIAŢA UNIVERSITARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290541_a_291870]
-
Mihăescu-Nigrim, Gh. Becescu-Silvan, G. Russe-Admirescu, D. Nanu. Manuscrisul Varvarei Dobroselov de Dostoievski e tradus de D. Negreanu. Tălmăciri din Goethe, Herder, Lenau, Heine și Byron sunt semnate cu inițiale. D. Nanu transpune Ochii morților de Sully Prudhomme, iar Ion Minulescu, iscălind Mi, Nocturnă de Paul Bourget. R. Z.
VIEAŢA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290553_a_291882]
-
Petrarca ș.a. Despre asociația absolvenților liceului scrie C. Noica, este evocată personalitatea lui Spiru Haret, se inserează comentarii despre literatura contemporană. Merită amintite articolul lui Dinu Pillat intitulat Evoluția nuvelei în literatura română, o analiză privind teatrul lui Lucian Blaga iscălită de Al. Dragomirescu-Baranga și portretul Lucian Blaga de Vera Popovici. În 1935 se publică un supliment închinat Transilvaniei, ce reunește materiale precum Ardealul de Mircea V. Popa, Doctrina lui Simion Bărnuțiu de Cezar Popescu, Nuvela lui Slavici de Mircea Bărbulescu
VLASTARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290612_a_291941]
-
Sf. Ap. Petru și Pavel (29 iunie). La fel cu mai toate locașurile sfinte de azi, și această biserică a fost zidită pe locul unei alte biserici mai vechi, construită din lemn. Documentele vechi vorbesc despre un "Popa Ursu", care iscălește ca servind la "Biserica Roșcăi" în anul 1669, dar, între anii 1637-1680 un "Popa Ursu" exista ca preot la Biserica de pe poartă. Ori acest preot slujea la ambele biserici, ori existau doi cu același nume. În anul 1832, pe acest
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
forțe mai reduse, acesta și-a căutat adesea aliați cu care să lupte Împreună pentru cauza comună. „Simțindu-se frați de același neam, Alexandru cel Bun și Mircea cel Bătrân s-au ajutat de multe ori unul pe altul, au iscălit tratate de prietenie cu Polonia și cu Ungaria.” Despre lupta comună a românilor ca și despre alianțele Încheiate se vorbește și atunci când sunt studiați Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, etc. Conform dicționarului, tratatul este „Înțelegerea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Eliza-Carolina Vieru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93558]
-
trecutul și idealizau prezentul. Este bine cunoscut faptul că domnul Moldovei a instituit în țară o aspră cenzură, dictată, în fapt, de către Rusia. Orice articol de ziar era bine analizat. Este și cazul articolului intitulat Despre ruinele și ruinările Moldovei, iscălit de un „tânăr moldovean”, care a fost adus la redacția gazetei „Albina românească” de către căminarul Costache Negruzzi, spre a fi publicat. Gheorghe Asachi a trimis acest articol la Secretariatul de Stat, unde a fost analizat. La 9 ianuarie 838, postelnicul
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
ori↓ B: CE te-ai fript tu mă↓ CE te-ai fript↓ tu tu ce A: am o experiență bogată. ((zîmbește)) (IVLRA: 60) <IM bă muncește-o cît vrei> da' ce ea a muncit la: la cărămizi? bine nțeles ăla a iscălit acolo cum tot activita[tea asta o făcea. (IVLRA: 73) ---------------
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
specială a fiecărei țări, îndeosebi a statelor mici. În privința cheltuielilor de întreținere și de echipament al trupelor, Titulescu a arătat că "România nu poate să accepte un plafon inferior aceluia al oricărui alt stat occidental, explicând că : “Noi nu putem iscăli o convențiune din care ar reieși că ne obligăm ca soldatul român să fie mai puțin bine hrănit și mai puțin bine îmbrăcat decât orice alt soldat de pe lume. Este aici o chestiune de demnitate națională și o chestiune socială
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
în același timp în „Revista nouă” și aici, Amintiri din pribegia după 1848, doi ani mai târziu tipărindu-i-se O pagină de istorie. Din 1885 datează colaborarea lui I. L. Caragiale, mai întâi cu publicistică literară (Din foloasele tiparului ș.a.), iscălită cu pseudonimul Quodlibet; semnate Luca sunt două cronici teatrale; câteva cronici rimate (pseudonimul folosit este Papură) pot să îi aparțină, după cum Varietăți politice, prima versiune a scrierii Temă și variațiuni, ca și unele articole, neiscălite, dar în consonanță cu atitudinea
VOINŢA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290632_a_291961]
-
Carp, Al. Marghiloman, Titu Maiorescu) sau radicali (G. Panu). Diverse cronici și articole dedicate literaturii scriu T.G. Djuvara (Încercare asupra literaturii române de la origini până în zilele noastre), D. C. Ollănescu-Ascanio (Studii și figuri literare, O scrisoare pierdută ș.a.), I. Tanoviceanu (iscălea și T. Ioan), Ion Gorun, Ioan Nădejde, Sofia Nădejde. Publicistică politică dau și D. A. Sturdza (semna și S.), Al. G. Djuvara (secretar de redacție în 1884), Ioan Slavici (în 1893), Al. Macedonski (prin 1893-1894). Se reproduc versuri aparținând lui V.
VOINŢA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290632_a_291961]
-
literar”, „Lumea”, „Tot”, „Cuvântul liber”, „Șantier”, „Era nouă”, „Frize”, „Jurnalul literar”, „Ecoul”, „Cronica”, „România literară”, „Teatrul” ș.a. În 1957 semnează cu pseudonimul Alexandru Adamescu dramatizarea Judecata focului și alege să se ocupe cu perseverență de acest gen literar. A mai iscălit Al. V. Voitinovici, Adam Apostol. Piesele de teatru ale lui V. sunt grupate în trilogii: Oameni în luptă (1964), alcătuită din Oameni care tac, Oamenii înving și Oamenii sunt oameni (Ancheta), sau 3 comédii (1968), intitulate Portretul, Tezaurul lui Justinian
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
articole despre I. L. Caragiale (Barbu Câmpina), V. Alecsandri, văzut ca revoluționar pașoptist (G. C. Nicolescu), Ioan Slavici și G. Coșbuc (J. Popper). Împlinirea unui veac de la nașterea lui Mihai Eminescu forțează întrucâtva procesul, poetului consacrându-i-se mai multe comentarii, iscălite de Mihai Beniuc, Perpessicius (care prezintă o seamă de inedite), Eugen Jebeleanu (despre tragismul vieții lui Eminescu), G. C. Nicolescu (despre receptarea critică) și Pericle Martinescu (despre „falsificarea” operei eminesciene de către editorii „burghezi”). Într-o împrejurare similară, I. L. Caragiale are
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
1955), G. Bacovia, Victor Eftimiu, Emil Isac, Demostene Botez, Mihai Codreanu, G. Călinescu, Dominic Stanca, Radu Stanca, Ion Frunzetti ș.a. Un spațiu foarte larg se alocă epicii și dramaturgiei. Rând pe rând apar în V.r. romane și ample nuvele, iscălite de Petru Dumitriu (Bijuterii de familie, Vânătoare de lupi, Drum fără pulbere, Pasărea furtunii, Proprietatea și posesiunea), Ion Pas (fragmente din Zilele vieții tale), Eusebiu Camilar (Temelia), Mihai Novicov (Încredere), A.G. Vaida (Soarele din anii grei), Ion Călugăru (Oțel și
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
cu participarea unor critici germani și francezi), Realismul socialist și literatura noastră nouă (9/1958), Scriitorii tineri (5/1959), 15 ani de literatură nouă (9/1959). Mai puțină obediență față de imperativele ideologice ale regimului se distinge în cronicile și recenziile iscălite către sfârșitul deceniului, în afară de cei cu stagiu în redacție - Mihail Petroveanu, Mihai Gafița, Sorin Arghir, Eugenia Tudor, Lucian Raicu, Al. Piru, Dumitru Micu, Marin Bucur, S. Damian, Dan Grigorescu, Al. Săndulescu, Geo Șerban ș.a. - , de tinerii Cornel Regman, Georgeta Horodincă
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
1875-1882), destinată folclorului. El însuși semnează intervenții programatice, disertații, articole despre literatura populară română, din care traduce în periodice de limba maghiară. Societatea culturală maghiară Kisfaludy îl primește membru extern în 1871, discursul de recepție fiind Poezia populară română. V. iscălește introducerea și traduce treizeci de poezii populare, cuprinse în culegerea Román népdalok (1877), realizată în colaborare cu Ember György și Iulian Grozescu. Tot el se află printre cei care au inițiativa creării în Transilvania a Societății pentru Fond de Teatru
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
în aprilie 1907 acesta, prezent de altfel mai mult nominal, se retrage, invocând disensiuni ideologice cu restul redacției, locul său fiind luat de Ion Cantacuzino, și el cu o contribuție redusă). Textul care deschide primul număr, intitulat Cătră cetitori și iscălit cu numele revistei, face cunoscut programul într-o manieră precaută, sacrificând într-o măsură claritatea și chiar logica, pentru a preveni pe cât posibil atacurile adversarilor. Astfel, se afirmă că V.r. „nu poate avea alt scop decât munca pe câmpul
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]