726 matches
-
unor detalii altfel inaccesibile ochiului liber. Aici, supravegherea împrumută câteva dintre atracțiile voyeurisme-ului. În sfârșit, ce să mai zicem despre o strategie și mai perversă încă, strecurarea privirii prin gaura practicată uneori într-un evantai, rafinament extrem permis unei priviri iscoditoare. Sala à l’italienne se supune ea însăși controlului de proximitate, spectatorii se comportă aici ca și cum s-ar afla într-unul dintre acele „saloane” la scara orașului, care sunt piețele și piațetele. Privirea scrutează o lojă cu aceeași aviditate cu
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
să ne conducem exclusiv după tradiția apuseană care preferă să se limiteze la reprezentarea unui spațiu unic, coerent și în cea mai mare parte închis. Pot exista priveliști care să ofere o străfulgerare înspre un peisaj îndepărtat sau o privire iscoditoare într-o cameră alăturată, dar în esență centrul unei camere este acela al lumii reprezentate. Într-o pictură japoneză precum cea din figura 114 nu există nici un fel de monopol al unui centru unic. Scenele de viață populară sau de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în ocultism; acesta, la rându-i, îl salvează de la Inchiziție și îi permite să înțeleagă de ce sinuciderea e cea mai bună dintre opțiunile lui. Propriile memorii și corespondența lui Yourcenar cu alții dezvăluie femeia care a fost în linii fundamentale: iscoditoare și intuitivă, totdeauna secretoasă, obsedată de trecut, convinsă că ființa umană este măreață în virtutea calităților mistice și oculte care nu mor atunci când corpul fizic se descompune. În acest sens, a fost tot atât de neoplatoniciană contemporană, cât a fost o "scriitoare gay
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
în univers, așadar și nemurirea, poetului nu-i mai rămâne decât revolta. Contestația religioasă pleacă de la punerea sub semnul îndoielii a unora dintre atributele divinității mai ales a omnipotenței, imuabilității și omnibenevolenței. Fiecare dintre acestea trece, pe rând, sub lupa iscoditoare a celui care sfârșește prin a le renega, renegând în final chiar ideea de divinitate. Când nu se arată convins, ca un Nietzsche al sfârșitului de secol XX, că "dumnezeu încă nu s-a născut/ (...) el a fost inventat pentru că
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
practici divinatorii. Fiecărui gest încercăm să-i atribuim și o sumă de semnificații și să-l identificăm cu un moment precis al practicii divinatorii. Într-o prezentare succintă, cele mai "vizibile" gesturi s-ar prezenta astfel: a) Privire tăiosă și iscoditoare. Nu puțini sunt cei care mărturisesc faptul că divinatorul "a trecut cu privirea prin mine". Acest gest este valabil mai ales pentru primele contacte. El poate să sugereze fie o personalitate puternică, stăpână pe sine, fie o încercare de a
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
într-o lumină aspră, cu linii colțuroase, ca și cum ar fi tăiați în lemn. Autorul este un continuator al liniei narative pe care a ilustrat-o Pavel Dan, înaintașul care îi este consătean. Mai multe interviuri bine realizate, cu întrebări penetrante, iscoditoare, grupate în Exerciții la microfon (1996), caută să fixeze, în primul rând prin selectarea interlocutorilor, portretul unei epoci, în detaliile ei particulare. Pe de altă parte, din preocuparea pentru tradițiile culturale ale zonei natale se naște o lucrare precum Teodor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288858_a_290187]
-
erou civilizator”, care nu a ezitat să-și riște viața pentru a-i ridica pe oameni pe trepte superioare de cunoaștere și de civilizație, transformîndu-i astfel din ființe ignorante și resemnate În fața atotputerniciei și abuzurilor zeilor În ființe demne și iscoditoare, animate de dorința de a cerceta și descoperi lucruri noi despre fenomenele naturale, despre ei Înșiși și despre existența lor În lume. * „Mulți oameni sînt cinstiți din orgoliu.” (Francesco Orestano) SÎnt, Într-adevăr, oameni la care lucrurile se petrec invers
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
interumane există această amabilitate convențională, care ne ajută să suportăm confruntarea egoismelor și a orgoliilor noastre. Este minimul care ne ajută să supraviețuim într-o rețea socială foarte încinsă, foarte sensibilă, foarte tensionată, foarte grăbită, foarte suspicioasă, foarte superficială, extrem de iscoditoare (în ceea ce privește viața intimă) și cu intenții denigratoare. Amabilitate nu înseamnă așa cum s-ar putea înțeleage la prima vedere doar amabilitatea convențională, complezentă. Amabilitatea include și o stare sufletească, emoțională mai profundă. Pentru L. Carter (2007), de pildă, amabilitatea este "o
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
clădiri. Negre ca piatra din care au fost făcute, austere, vechi parcă de când lumea. Și iar s-a oprit timpul: pe fațadele jupuite, în praful cenușiu și în ochii bătrânilor care stau pe scaune la intrarea în case, privindu-te iscoditor. De pe margine te salută ei pe tine, trecătorul, și așa se face că, de la un capăt de stradă la alt capăt de stradă, mergi însoțit de un cor de buongiorno, pe un ton atât de familiar încât mai că îți
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
lacheilor de la Versailles sau cele văzute de Brantôme prin gaura cheii, sau cele adunate de Proust printre bârfelile, intrigile și vanitățile snobilor și mondenelor din saloanele cu lume obosită de trândăveli și de viții”. Amintirile lui B. vădesc o personalitate iscoditoare, ageră, dotată cu o „curiozitate avidă și malițioasă”, cu „limbă rea”, și „gură spartă”, uneori chiar „nespălată” (unii intimi i-au reproșat că anumite pagini ale sale amintesc de Vitellius), însă nu pătimaș, invidios sau răzbunător. Știind ce „presă” are
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
nu-și propune să dea o lecție de istorie, iar sintagma care definește acum acea neagră și dramatică aventură dezumanizantă nici nu apare în text, pentru că e irelevantă pentru protagoniști. Autoarea încearcă să surprindă clipa basculării unei lumi, privirea ei iscoditoare se strecoară în acest interstițiu în care universul familiar e cu brutalitate înlocuit de unul nou, despre care nimeni nu știe încă nimic. Narațiunea se focalizează pe viziunea personajelor, ilustrative pentru epoca amintită, anume un grup de subsaharieni ce trăiesc
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
constitui chiar "instaurarea unei fantasme înlăuntrul subiectului". Chiar dacă, teoretic, nu a înțeles lucrurile tocmai așa, Lovinescu a reușit totuși să descrie foarte comprehensiv simptomatologia erotismului eminescian, în spiritul demonstrației lui Culianu, ca fenomen de natură pur fantasmatică, în care ochii ("iscoditorii firii", cum îi numea poetul într-o notiță din manuscrisele sale) joacă rolul fundamental. Privirea instituie, cum s-a spus, un traseu cognitiv specific gândirii occidentale, ce presupune o relație de ruptură între "subiectul" și "obiectul" cunoașterii, între "eu" și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
orașul nostru nu te poți plimba cu nevasta, cu copiii tăi, cu sora, cu logodnica ta, ca să nu riști să vezi acest spectacol - un mic colț de stradă, lângă un burlan, lângă o ușă, într-o poartă, câte un bărbat iscoditor, cu ochii atenți să nu fie surprins cum urinează, în mijlocul străzii, în plină zi, în văzul lumii, al școlarilor. În urbea noastră veți putea citi pe pereți <<maxime>> ce dau de gândit - <<Urinarea oprită cu bătae>> sau <<Cel ce urinează
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
toți marinarii nutresc în legătură cu focile un sentiment foarte superstițios, pricinuit nu numai de vaietele pe care le scot cînd sînt la ananghie, ci și de înfățișarea omenească a capetelor lor rotunde și a fețelor lor destul de inteligente, ce se înalță iscoditoare din apă. Pe mare, în anumite împrejurări, focile au fost nu arareori confundate cu niște oameni. Ă Dar presimțirile marinarilor aveau, să se adeverească din plin, chiar în dimineața aceea, prin năpasta ce se abătu asupra unuia dintre ei. La
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
diplomatic, foarte bun în munca de relații, în care promova cu perseverență pozițiile diplomației românești și din care reușea să scoată întotdeauna informații de calitate de la interlocutori. Dimitrie Stănescu, și el diplomat de carieră, era înalt, suplu, negricios, cu ochi iscoditori și vorba puțin repezită. Era foarte bun în munca de contacte, din care știa să obțină, de regulă, informații prețioase; nedeclarat, în această privință era o adevărată competiție între el și Neagu, din care câștiga...delegația. În primăvara anului 1973
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
vorbă. Poate și pentru că, în spațiul nostru, pictura nu are nevoie de cuvinte. Ba, după oculta opinie de breaslă, contaminarea celor două naturi n-ar aduce decît prejudicii reciproce. Prin neadecvare. Există deja o tradiție a tăcerii neaoșe. În panopticul iscoditoarei Cella Delavrancea, Grigorescu era un "ermetic, răsfrînt în sine, cu nervii întinși și privirea arzîndă". Și, slavă Domnului, consistenta istorie a picturii noastre e plină de astfel de muți. Cîțiva din ei, de geniu. Dar asta, la noi, aici, într-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ca o altă draconică Domnișoară Cucu (Mihail Sebastian), nefiind, ea, în stare să iasă din severul tipar al băștii școlărești trase bine pe frunte de (recalcitrantele) fete dintr-a opta. Discotecile de-acum, în a căror veselă demență mă bag iscoditor, nu-mi pot anula plăcerea de a revedea, cînd intru la Galeria Națională, pînza lui Aman, "Petrecere cu lăutari". Pecete indelebilă a României cu care nu ne vom mai întîlni. E în această sublimă compoziție o defel didactică contrapunere a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
actori medievali. Deși sala tronului rămâne, în topografia palatului, ca și în simbologia puterii, zona cea mai importantă, autocratul o părăsește acum și se preumblă firesc prin toate spațiile lumii sale. Autorul îl urmărește cu "camera de filmat" pe umăr, iscoditor și ironic uneori, emoționat sau cinic în alte dăți. Înțelegând spiritul și miza istoriei mentalităților, operatorul rămâne câteodată în aceeași încăpere timp de... secole, înregistrând scene din mereu alte "filme", din narațiuni contrastante, cu felurite personaje istorice care dau diferența
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
științei moderne. știința iluministă se bazează pe căutarea necontenită a secretelor naturii. A Încerca să limităm această căutare sau a limita direcțiile de investigație sunt considerate de către mulți În comunitatea științifică a fi echivalentele Înnăbușirii spiritului științific. Natura „omului” este iscoditoare, argumentează arhitecții Iluminismului. Suntem creaturi prometeice Într-o continuă Încercare de a Înțelege marea ordine a lucrurilor, astfel Încât să putem acumula putere asupra naturii și să fim capabili să ne controlăm destinul propriu. Ideea de progres, atât de importantă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o încredere deosebită puterii sugestive a metaforei, folosită frecvent și învestită cu o funcție gnoseologică principală. A ocupat în cadrul grupării de la „Gândirea” o poziție aparte (întruchipând o „stângă” a acesteia, după cum a ținut să precizeze, adică o aripă nonconformistă, neliniștită, iscoditoare, înclinată spre abateri de la linia strict tradiționalist-ortodoxistă). Dacă interesul pentru arhaitate, primitivism, practici magice, plăsmuiri mitice și reprezentări proprii creștinismului răsăritean (sofianicul) îl apropia de gândirism, alte preferințe, cum ar fi simpatia autorului pentru experiențele artistice moderne, îi dictau distanțări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
jurnalului dezvăluie surprinzătoare maliții care amintesc de aciditatea eseurilor critice ale lui Eugen Ionescu: În prefața la ultima ediție, recentă, a Ultimei nopți..., Camil Petrescu despre el însuși:"Studentul care avea să devină scriitor...","Viitorul scriitor..."," Tânărul cel cu ochi iscoditori..."," Tănârul care abia devenea scriitor...","Tânărul scriitor...","Gazetarul intransigent democrat..."," Tânăr cum era la cei douăzeci și cinci de ani ai săi..." etc.27 Prin același ochean întors descoperă superficialitatea "amicului" Petru Creția: 337. De fapt mă tem că Petru Creția nu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Hyde Park-ul londonez, În opulenta Epocă Victoriană. Mai ales după-amiaza și seara parcurile sunt asaltate de miile de tineri, În mare parte studenți, de cupluri de Îndrăgostiți ce preferă locurile mai dosnice sub ramurile arborilor seculari, feriți de privirile iscoditoare ale celor din jur, de părinți ce-și urmăresc atent, nu fără o anumită admirație vizibilă zbenguiala copiilor ce aleargă În voie pe covorul verde, moale și plăcut al gazonului, de adulți ce răsfoiesc În tihnă ziarele și apoi comentează
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
În orășelul de provincie Suwan, cunoscut pentru fortăreața din centrul său, Hwa Seong și grădinile sale. Dar cea s-a dovedit de neuitat a fost măreția naturii deslănțuite care ne-a luat prin surprindere seara. Nori groși și nestrăbătuți ochiului iscoditor nu era să astupe și să zăvorască ea, luna, ușile cerești ale sanctuarului său de misterioasă primeneală!... Câtă apă din văzduhuri nu era să-i toarne Zeus pe cap, spre a se curăți de rugina groasă, lăsată de negurile nopților
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de a fi buni diagnosticieni, de a identifica problemele astfel încât să poată aborda o conduită flexibilă, adaptată situațional, față de fiecare angajat, să promoveze o abordare a opțiunilor alternative. „Un manager eficient trebuie să fie bun diagnostician și să prețuiască spiritul iscoditor”. (E. H Schein-1985). CAPITOLUL 7. MANAGERUL MODERN 7.1. Atributele și caracteristicile managerului modern Managementul activității sportive ca acțiune practică presupune existența unor persoane care îndeplinesc în mod organizat activități specifice proceselor de management. Exercițiul conducerii organizațiilor sportive trebuie privit
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
În esență efectele se obțin programatic, prin repetiții verbale, în special substantivale ori adjectivale, mai totdeauna în serii triale, scenariile bazându-se pe suprapuneri de tonuri înalte, din același registru semantic. Titanismul, tendința inepuizabil augmentativă, fervoarea structurală (aceasta e „neastâmpăr iscoditor”) relevă un voluntarism perpetuu, lipsit de orice trufie, vizând cauze ale nației. Polivalent și contradictoriu, nici o formulă totalizantă nu-l cuprinde. Cu mai mult patos social-istoric decât Coșbuc și Goga, de un energetism whitmanian foarte prizat în epocă, rapsod și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]