145,625 matches
-
nu tocmai optimiste, asemenea aventuri sînt încă posibile. Profesioniști care au cercetat în profunzime fenomenul artistic național, care i-au analizat evoluția și i-au evaluat atent direcțiile, au ieșit acum din disciplina istoriei artei și au intrat decis în istoria ei reală. într-o asemenea situație, dificilă și seducătoare în același timp, se găsește, nu de multă vreme, criticul de artă Maria Magdalena Crișan. Cunoscută în principal ca om de televiziune și ca un actor alert al scenei noastre artistice
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
unui mecanism psihologic balcanic, poate în temeiul, mai alambicat, al unei reacții la epoca tulbure în care ne înscriem, care zdruncină reflexele interiorității, solicitînd o atitudine în raport cu dramatismul său obiectiv. Astfel ne putem explica tentația descinderii în materia fierbinte a istoriei imediate, conotate cu o acidă deriziune: "Am dat să scriu, mai demult, pe cînd nu lîncezise încă/ mărețul Răsărit de soare, un fel de Însemnări/ pentru glorioasele partide,/ o poveste cu guelfi și ghibelini, cu indiferenți, radicali,/ bolșevici și führeri
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
dintr-a XI-a C care se numea Stelian Tănase și îl invitam să nu mai pastișeze stilul Nicolae Breban. Am re-debutat, în '74, în Analele Universității București - eram în anul II de facultate - cu o comparație dintre Țiganiada și Istoria Ieroglifică. Dar debutul meu firoscos, barosan, oficial și de care chiar îmi aduc aminte cu plăcere este chiar în această "Românie literară", în mai '75, cînd, presupun că George Ivașcu a cerut, cu ocazia Zilei Tineretului, o pagină cu tineri
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
mea și cred că cel mai mare noroc din generația mea sau, cel puțin din seria noastră de critici literari: că am ajuns, în 1980, după numai patru ani de "stagiu în producție", cercetător literar la Institutul de Teorie și Istorie Literară G. Călinescu. Asta n-au avut-o nici Mircea Scarlat, care îmi aduc aminte că a dat atunci concurs cu mine, nici Artur Silvestri, care îmi aduc aminte că ar fi vrut să intre atunci la institut. Nu spun
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
un haos absolut în viața mea, în sensul că niciodată nu știu exact ce-am să fac astăzi. Mă trezesc și mă gîndesc: să fac articolul pentru ziarul X?, să citesc romanul cutare de plăcere?, să citesc o carte de istorie de nevoie?, să redactez?, să traduc ceva?, să pun întrebările unui interviu cu - uite, cum pregătesc acum un interviu cu Alexandru Dabija. Iar haosul acesta, pe cît e de fermecător, pe atît este de covîrșitor, de encombrant, cum vrei să
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
n-am să știu niciodată ce sînt, efectiv. Și acum, cînd sînt întrebat: "Dumneata, dacă ai debutat cu o carte despre Eminescu ești eminescolog?", zic nu, eu sînt caragiolog, dar un om care se ocupă și de Cioran, care face istorie literară, traduceri, critică de întîmpinare, eseistică, ziaristică etc. Și, întrebîndu-mă, cum spuneam, de titlul acestei cărți de la Editura Dacia, mi-am dat seama ce sînt. Eu sînt un scriitorinc și sînt foarte mîndru de această găselniță a mea, fiindcă, de
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
timp în care dl Gabriel Dimisianu de la "România literară" nu-mi dădea - tot ca să mă încerce - decît cronici la cărți de Tina Ionescu Demetrian, Alecu Ivan Ghilia, Silvia Zabarcencu și alte nume de acest gen. Pe urmă, am trecut în istoria literară, am revenit la ziaristică, m-am apucat de Cioran, m-am apucat de Ionesco, să-l traduc, de Jean-François Revel, de televiziune - ceea ce vrea să spună că m-am apucat de orice, numai ca să nu mă leg la un
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
timp, nu vreau să spun că după întîlnirea cu doamna maior Coliban, care mi-a demonstrat, extrem de gentil, de altfel, că nu e cazul să avem forme organizate clandestin acasă. Pe urmă, doamna Bușulenga m-a pus la "Revista de istorie și teorie literară" ca să mă vindece de aceste chestii deocheate, cum ar veni. Cînd eram mic, eram deci mai degrabă colectivist, funcționam ca liant, multă lume considera că eram un factor coagulant foarte bun. Acum am ajuns elitist - bine, e
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
Marina Constantinescu Am participat la nenumărate. Fiecare dintre noi. La școală sau în particular. Lecții de istorie, de matematică, de dans și bune maniere, de franceză, de engleză. Și cîte și mai cîte. Dar, vorba aceea, cît trăiește, omul învață. Orice și de toate. Nu știu dacă și esențialul. Asta este o altă discuție. În fine, mă
Lecția by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14383_a_15708]
-
acești ani, rolul titular din opera Falstaff de Verdi - l-am urmărit recent pe scena operei berlineze vechi, de pe Unter den Linden. Magistral rămâne rolul Don Giovanni în opera mozartiană cu același nume, într-un film-operă, producție de referință în istoria genului realizată cu peste două decenii în urmă de genialul Josef Loosey. Originalitatea actualei producții cinematografice Tosca constă în faptul că autorul filmului face tentativa de a realiza un gen cinematografic aparte ce se poate înscrie în zona reportajului; ...a
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
se adaugă numeroase nume proprii; elementele turcești umplu uneori strofe întregi. Faptul că lexicul turcesc evocă un orientalism cu modele occidentale (Victor Hugo) e un bun exemplu de detașare estetică: exotismul literar e semnul unei geografii imaginare mai puternice decît istoria imediat
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
necomplezente o stîrnesc în categoria celor înclinați a oscila între cauze opuse, fără un alt motiv demn de crezare decît imboldul oportunist, decît dorința de-a cădea mereu în picioare. Bujor Nedelcovici pune degetul pe rană: "Cei care "au făcut istoria în trecut" încearcă din nou să-și "așeze fotoliile în sensul istoriei actuale"". Regretabil că nu o dată cu concursul, fie și pasiv, al unor comentatori din ce în ce mai indiferenți, mai comozi, ori...dedați și ei la ambiguitate.
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
fără un alt motiv demn de crezare decît imboldul oportunist, decît dorința de-a cădea mereu în picioare. Bujor Nedelcovici pune degetul pe rană: "Cei care "au făcut istoria în trecut" încearcă din nou să-și "așeze fotoliile în sensul istoriei actuale"". Regretabil că nu o dată cu concursul, fie și pasiv, al unor comentatori din ce în ce mai indiferenți, mai comozi, ori...dedați și ei la ambiguitate.
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
camioane prăfuite, verzi. Bunica îmi spunea că sunt de culoare kaki. Kremlinul se reliefa ca o cetățuie misterioasă, în care era interzis să pătrunzi. Cupolele și turnurile te ademeneau numai de după ziduri. Bunica îmi povestea tot felul de întâmplări din istorie: și despre tătari, și despre Ivan cel Groaznic, și despre clopotul-țar, și despre tunul-țar. Povestea despre țari, despre boieri, despre clopotele de la Kremlin, și cum plutea, diminețile, deasupra Moscovei, zangătul clopotelor, iar mulțimile de oameni, îmbrăcate de sărbătoare, dădea năvală
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
ziaristului care vrea să intre în Europa, ci ca un competitor dintr-o țară care nu se mai afla în zona nimănui. În decursul dialogului nostru radiofonic, Dumitru Tinu spusese neted că România a intrat într-o altă perioadă a istoriei sale și că cei care se află sau se vor afla la putere vor fi obligați să țină seamă de acest nou curs în care se află România. Nu-și făcea mari iluzii despre politicienii autohtoni, în schimb era convins
Voința de echilibru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14393_a_15718]
-
unul dintre cei mai mari poeți de limbă portugheză vedea singura salvare în reîntoarcerea la trecutul legendar. Astăzi Portugalia s-a modernizat. Este membră a Uniunii Europene, integrează "spațiul Schengen", moneda ei națională este internaționalul Euro. S-ar părea că istoria a optat definitiv. Și totuși... Cine ar fi crezut? După ce, în jumătatea de secol scursă de la moarte, peste numele lui Teixeira de Pascoaes se așternuse tăcerea, autorul începe acum să fie redescoperit. Și nu este vorba doar de poet (locul
SCRISORI PORTUGHEZE - Teixeira de Pascoaes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14392_a_15717]
-
Și totuși... Cine ar fi crezut? După ce, în jumătatea de secol scursă de la moarte, peste numele lui Teixeira de Pascoaes se așternuse tăcerea, autorul începe acum să fie redescoperit. Și nu este vorba doar de poet (locul lui distinct în istoria literaturii portugheze nu i-a fost contestat de nimeni), ci și de prozatorul-gînditor fantast, brumos, "reacționar". Tot mai mulți intelectuali portughezi încep să-l citească sau să-l recitească pe Teixeira de Pascoaes întrebîndu-se, tulburați, dacă nu cumva reacționarul nebun
SCRISORI PORTUGHEZE - Teixeira de Pascoaes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14392_a_15717]
-
mârlănii, găinării, furtișaguri și chiar asasinate. Ar mai fi, probabil, și câțiva intelectuali abulici, care cred - nici ei nu știu de ce - în valorile democrației și ale occidentalismului. Dar, după cum merg lucrurile, vor fi primii sacrificați de mișcările imprevizible ale roții istoriei. Lista doritorilor autentici de „europenitate" se cam oprește aici. Tinerii înțeleg prin Europa mai ales Canada, Australia ori America. De îndată ce se văd cu diploma în buzunar, nu se mai duc - eheu, fugaces! - la „brațele de muncă", ci direct la ambasadele
De la mersul cu plugușorul la mersul cu pluta by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14368_a_15693]
-
și contrară spiritului limbilor în general, nu face decît să confirme ceea ce bănuiam de mult: departe de detașarea științifică obligatorie în cazul unui asemenea for înalt, Academia Română pare mai degrabă un instrument de propagandă revanșard. Girul acordat unei lucrări de istorie cu tentă naționalistă sau plagiatele scăpate neglijent sub egida sa nu susțin poziția de autoritate pe care și-o arogă respectiva instituție, dar merg pe aceeași linie cu ceea ce aș numi gafa ortografică. Deși se știe, e bine de reamintit
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
Tudorel Urian Într-un text antologic de la începutul anilor '90, The End of history and the last man, politologul american Francis Fukuyama proclama, la capătul unei demonstrații neohegeliene, sfîrșitul istoriei, prin impunerea la scară planetară a modelului democratic de tip liberal. în vremea din urmă, mai ales după atentatele de la World Trade Center New York, din 11 septembrie 2001, teoria sa a fost serios contestată, Fukuyama însuși simțind nevoia să-și
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
monstruozități cu efecte tragice pentru milioane de oameni și-au revenit după primele momente de buimăceală și sînt tot mai agresivi în încercarea de impunere a unei logici politice de stînga, menite să reabiliteze și să actualizeze o parte din istoria ideilor (mai grav, chiar soluțiilor) comuniste. Printr-o sofisticată operațiune de „orbire", similară celei din perioada interbelică, admirabil deconspirată în celebra cartea a lui Stephen Koch, Sfîrșitul inocenței (vezi traducerea românească a Luanei Stoica la Editura Albatros, 1997) se acreditează
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
de „orbire", similară celei din perioada interbelică, admirabil deconspirată în celebra cartea a lui Stephen Koch, Sfîrșitul inocenței (vezi traducerea românească a Luanei Stoica la Editura Albatros, 1997) se acreditează ideea că adevăratul vinovat pentru marile tragedii care au marcat istoria secolului al XX-lea este... liberalismul. Metodele prin care se ajunge la inducerea unei astfel de idei sînt complexe și vizează o rescriere trunchiată a istoriei cu plasarea cel puțin discutabilă a unor accente, declanșarea unor dezbateri unilaterale în presă
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
Albatros, 1997) se acreditează ideea că adevăratul vinovat pentru marile tragedii care au marcat istoria secolului al XX-lea este... liberalismul. Metodele prin care se ajunge la inducerea unei astfel de idei sînt complexe și vizează o rescriere trunchiată a istoriei cu plasarea cel puțin discutabilă a unor accente, declanșarea unor dezbateri unilaterale în presă menite să culpabilizeze anumite personalități cu vederi liberale și, în contrapartidă, împiedicarea oricărei tentative de discutare a esenței sistemului comunist (de „proces al comunismului" nici nu
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
necesare pentru a sesiza modul în care se așază accentele în marile dezbateri istorice și ideologice din România. în felul acesta ea poate intui interesele și oamenii care profită de pe urma acestora. Eseista observă cu luciditate fenomenul de rescriere selectivă a istoriei. Scopul acestuia este aruncarea oprobriului public asupra scriitorilor cu eventuale simpatii de dreapta, dar și ștergerea cu buretele a oricăror urme care să trădeze colaborarea altora cu regimul comunist. Nu știu dacă la nivelul României s-a făcut o statistică
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
statistică neagră a victimelor celor două totalitarisme ale secolului XX (fascism și comunism), dar este sigur că politicii de exterminare a unei întregi generații intelectuale (anii '50) cu greu i s-ar putea găsi un echivalent în ale crimei, în istoria noastră mai veche sau mai recentă. Or, observă Monica Lovinescu - cu siguranță nu este singura -, de mai bine de zece ani se face un tapaj imens în jurul simpatiilor gardiste ale lui Mircea Eliade și Emil Cioran (mai nou, culmea tupeului
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]