6,016 matches
-
o reacție. O reacție care nu venea. Toți îl priveau cu aceeași curiozitate neascunsă în ochi, dar atît și nimic mai mult. Balbo trase aer în piept și scoase una din acele interjecții inimitabile care poate scoate la iveală un italian din orice aglomerare umană, "Beh, o flotă uriașă, domnilor, dar care nu zboară, ci se tîrăște pe cer. Iar aerul de deasupra mării le este inaccesibil aici, deasupra mării noi sîntem stăpîni. Sîntem un popor de artiști, de eroi, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
doborît din greșeală, iar moartea sa va fi trecută sub tăcere, ca orice eveniment stupid. E o formă credibilă, pe care poate să o îmbrace destinul său tragic. Tragedia poate să ne înfioare, dar nu poate să ne mulțumească." Desigur, italianul nu pricepuse nici un cuvînt din cîte le rostise prințul, însă era imposibil să nu fi înțeles că era vorba despre el. A privit întrebător către Corvino care se făcuse palid, părea și mai subțirel, și mai fragil, aproape o odaliscă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de la aerul cald, închis, dinlăuntru. Nu se încumetă să cerceteze insigna pînă cînd nu ieși în stradă, în dreptul unui felinar. Balbo și suita plecaseră pe neașteptate, în vreme ce ei stăteau în fața ferestrei deschise către livadă și cineva spusese în treacăt că "italienii pleacă mîine la Constanța, va fi un spectacol de zile mari". Iar cineva i-a răspuns din întuneric "Fugi, dom'le, ce spectacol, pleacă dimineața la patru, direct de la chef, sînt invitați la Coriolan Popa, la Snagov. De la masă țup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
opinci. După această înfrângere, Basarab Cantacuzino și-a revenit neașteptat de repede, sau poate că înfrîngerea n-a fost înfrângere decît pentru cei care priveau, și a luat-o pe altă cale, ținta fiind aceeași. Recepția pe care o oferise italienilor a fost una dintre puținele sale greșeli, probabil fusese inevitabilă, trebuia să le arate oamenilor Ducelui că este o persoană importantă și influentă, demnă de toată încrederea și mai ales de tot sprijinul. Nu că ar fi avut neapărată nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
capii fasciei. Dar dacă luai în considerare mintea înfierbîn tată a tinerilor conspiratori, puteai crede că au considerat gestul lui Basarab Cantacuzino ca pe unul de curtoazie, adică domnia-sa prințul a fost încîntat să-i invite pentru a arăta italienilor că au destui prieteni, ba chiar sprijinitori la București, iar el știe dincotro trebuie să bată vîntul, nu e o chiar fosilă, un boier cu ișlic și caftan. În capul junilor, ei îi făcuseră o favoare prințului cu toate că transpiraseră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
individ. Nu știu ce se întâmpla cu mine, dar de la o vreme ocheadele îmi provocau o vie iritare. Până la urmă am reușit să-mi înfrâng starea de nervozitate, m-am întors către masa aceluia, ca din întâmplare, urmărind un grup gălăgios de italieni, dar n-a ieșit nimic din asta. Mai târziu, când am întors din nou capul, bărbatul nu mai era acolo. Atâta pagubă. Nu mai aveam stare, am îmbrăcat rochia mov, mi-am răsucit părul și l-am încolăcit în mijlocul capului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
apartament pe lângă cel locuit de domnul Sirvain, căruia Îi plăcea să umble mai mult pe jos, deși avea un Renault Chamade albastru cu inițiala CH plus o cruce albă, pe fond roșu. Noul cooperant era domnul Amedeo Longo din Torino. Italianul Îi plăcea ca bărbat, dar cu elvețianul se Înțelegea mai bine căci și ea știa franceza ca tot omul. Mă rog, cât se poate Învăța la școală, fără să te pasioneze În mod special. Oricum, doar pentru limbă nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
din exil, spuneți-mi franc: vă creează un handicap? Nu. Scriitor din exil nu înseamnă neapărat scriitor bun. Care vi se pare cea mai proastă proză a literaturii, să-i spunem ca Nicolae Manolescu, postsocialiste? O prozuță cu un necrofil italian. Pătrunde prin efracție în morgă și face descoperirea: mișcă. Și-a ales ca iubită un cadavru și cadavrul mișcă. E pur si muove exclamă halalpersonajul, avîndu-și în spate halalautorul. Mă întreb dacă e narațiune à clef. Am bănuiala că da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Asta cînd bădia Mihai împlinea 70. Stupefacție? Poate stupefacția "bodigarzilor" ideologici, Novicov și Vitner, care-l supravegheau strîns. Pentru cine avea carte, Călinescu îl parafraza pe Joseph de Maîstre: "Nu există oameni în lume. în viața mea am văzut francezi, italieni, ruși. Grație lui Montesquieu, știu că poți fi persan chiar; cît despre om, declar că nu l-am întîlnit deloc în viața mea". Pricep. În loc de național e spus persan. Ingenios! aprobă Miss Deemple găselnița lui Călinescu. Insist să reții, Șichy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
au lăsat tot afară. Abia la sfîrșit de Ev Mediu, cîinele a fost admis unde trebuia, în societatea înaltă. Au pictat lîngă el prinți și prințese. Eh, dacă aș fi trăit și io în Renaștere, altfel m-ar fi răsfățat italienii. Tu mă înfometezi cu ziua, 'ștele... Hai, vino încoa. Ne convertim la vegetarianism amîndoi. Mă gîndesc să mă angajez cîine de circ, să-mi capăt bucata de carne fiartă: io știu să număr! Și, strîngînd din ochi a jele multă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
calcule pentru măsura rochiei comandate de Alimentară. Două thailandeze și-au însămânțat in vitro ideile șefului, așteptând gestația Fătului-Formă. Dunărea tocmai îl trecea pe Alexandru Macedon spre ținuturile sarmaților, când se pare că o tentativă de idee înflori în capul italianului. Tentativa se coagulă în gând colțuros, deveni bulgăre, acesta fu călcat gălăgios în picioare de lăstarii viguroși ai progeniturilor inspirației, inspirația se vizualiză în virtual, tridimensional, arătându-și opulența. Macedoneanul își spintecase secolul cu spada și, pe când limbile ceasului solar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
la alt... scar... și în alte condiții, sindromul italian, mai ales c... mai bine de 20% din comerțul exterior al României în momentul de fâț... se desf...șoar... cu Italia. Italia, în fapt, are una dintre economiile bolnave ale Uniunii. Italienii nu mai pot folosi cursul de schimb ca modalitate de protejare a economiei naționale la șocuri adverse și păr s... se sufoce. Pentru orice economie din Euroland care nu cunoaște o evoluție pozitiv... în materie de primenire tehnologic... și competitivitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
nevoie de ceva poate să deranjeze? Românca? Doar nu-i rusoaică. Cîți ani are? 19. Dar are niște picioare lungi, lungi și este virgină, așa că n-aveți șansă. Pe dumneavoastră vă cheamă Tino și pe ea Tina. Ce frumos, sare italianul. Cînd s-a întors Romeo, nunta era în pregătire. Tina radia de fericire și devenise exuberantă. După trei luni, Tina devenise o mare frumusețe, curtată de reviste și de producători. A venit la Romeo și i-a spus direct: Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
nu ceea ce ar trebui să facă"1, scria Francis Bacon. E aceasta o frază prin care se deschide era reabilitării geniului politic al Florenței, cel care a distrus masca de aparentă moralitate sub care s-a deghizat întotdeauna puterea principilor. Italianul Boccalini, un contemporan al lui Bacon, un antimachiavelic în vorbe și machiavelic în fapte, în Izgonirea din Parnas, rostește acoperit același adevăr în limbajul oblic al alegoriei. El imaginează un Machiavelli acuzat și adus pe rug și care, apărîndu-se, uimit
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
chiar despre aceasta la Nantes, cu cardinalul de Rouen, atunci cînd ducele Valentino (căci așa i se spunea obișnuit lui Cezar Borgia, fiul papei Alexandru) a pus stăpînire pe Romagna; căci, atunci cînd cardinalul de Rouen mi-a spus că italienii nu se pricep la război, eu i-am răspuns că francezii nu se pricep la politică, deoarece dacă s-ar pricepe, nu ar fi lăsat ca biserica să devină atît de puternică. Experiența ne-a arătat în adevăr că puterea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
sus. După cum am spus, el a fost ridicat în fruntea armatelor de siracuzani, și și-a dat seama îndată că trupele de mercenari pe care aceștia le aveau nu erau folositoare, deoarece comandanții lor erau la fel cu ai noștri italieni; și părîndu-i-se că nu putea nici să-i oprească nici să le dea drumul, puse să-i omoare pe toți, iar după aceea purtă război cu armatele lui proprii, iar nu cu cele ale altuia. Vreau să amintesc de asemenea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
prin urmare întru mărirea voastră. Restul trebuie să-l faceți Domnia-voastră. Dumnezeu nu vrea să facă totul pentru ca să nu ne ia nouă libertatea acțiunii și partea de glorie care ni se cuvine. Și nu este de mirare că nici unul dintre italienii numiți mai sus nu au putut să facă ceea ce putem nădăjdui că va face ilustra voastră familie, după cum nu trebuie să ne mirăm că în atîtea răsturnări care s-au petrecut în Italia și în atîtea mișcări războinice, vitejia pare
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
gata să primească orice formă. Într-adevăr, însușirile se arată a fi mari în membre, atunci cînd ele nu lipsesc în capete. Priviți luptele și ciocnirile războinice în întrecerile care au loc între ostași anume aleși și veți vedea că italienii sînt cu mult superiori celorlalți prin forță, prin pricepere și prin inteligență. Dar de îndată ce este vorba de armate, însușirile acestea nu se arată. Și totul vine din slăbiciunea conducătorilor; căci aceia care sînt pricepuți, nu sînt ascultați și fiecăruia i
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nu aș ști să exprim setea de răzbunare, credința nestrămutată, cucernicia și lacrimile cu care oamenii l-ar primi. Ce porți i s-ar putea închide oare? Ce popoare i-ar refuza ascultarea? Ce invidie i s-ar împotrivi? Care italian i-ar refuza cinstea ce i se cuvine? Fiecăruia dintre noi, stăpînirea barbară îi este nesuferită. Ilustra dumneavoastră familie să-și ia, așadar, această menire, cu nădejdea și curajul cu care încep toate faptele mari și drepte pentru ca sub stindardul
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
omul. De aici trebuie să plecăm. Ce reprezintă oamenii în sistemul politic al lui Machiavelli? Ce părere are el despre oameni? Este optimist, sau pesimist? Și cînd vorbim despre ei, trebuie să înțelegem cuvîntul în sensul restrîns de oameni, de italieni, pe care Machiavelli îi cunoștea și îi privea ca pe contemporanii lui, sau în sensul de oameni dincolo de timp și spațiu, sau, ca să folosesc o expresie din jargonul școlii, "sub unghiul eternității"? Mi se pare că, înainte de a proceda la
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Mi se pare că, înainte de a proceda la o analiză mai atentă a sistemului politic al lui Machiavelli, așa cum apare el concentrat în Principele, este bine să vedem exact ce concepție avea Machiavelli despre oameni în general și, poate, despre italieni în special. Or, ceea ce reiese clar, chiar la o lectură superficială a Principelui, este pesimismul profund al lui Machiavelli în fața naturii umane. Ca toți aceia care au avut ocazia unor continue și diverse relații cu semenii lor, Machiavelli disprețuiește oamenii
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de acest punct de plecare, esențial pentru a urmări toate dezvoltările succesive ale gîndirii lui Machiavelli. Este, de asemenea, evident că acesta, judecînd oamenii cum o făcea, nu-i avea în vedere doar pe aceia din timpul lui, florentini, toscani, italieni care au trăit între secolele al XV-lea și al XVI-lea, ci pe oameni în general, fără granițe în spațiu sau în timp. S-a scurs mult timp de atunci; dar dacă mi-ar fi permis să-i judec
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
aproape mecanică și convențional-morală a lui Frederic. întrucît acesta din urmă a construit "combaterea", păstrînd sistematic numerotarea capitolelor din Principele, sugerăm că o lectură prin confruntare (afirmație-negație) ar fi mai profitabilă. S-ar releva astfel, imediat, noima "dialogului" între un italian, om de rînd cu funcții în stat și inteligență politică, și un german născut în purpură regală, despărțiți, în plus, prin două secole de istorie. Publicate alături, cele două texte se deschid receptării comparate și libere de orice constrîngeri. * * * Anexăm
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
trebuie redus la minimum. Nu ne permitem să facem experiențe stilistice văcăresciene sau dadaiste pe Sfânta Scriptură, mai ales în România, unde încă nu există o traducere științifică a Bibliei. Un asemenea experiment și-l pot permite francezii, englezii sau italienii, care au zeci de traduceri excelente, nu noi, care abia ne dezmeticim. Așadar imboldul lui Pannwitz mă lasă deocamdată nemișcat. Sigur, însăși traducerea noastră încearcă să redea ceva din pulsul inefabil și unic al Septuagintei grecești. Pe alocuri am preluat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cumnate dragă! se grăbi să-l lămurească Nando. Mâine de dimineață, la prima oră, am să mă duc la Gheorghiu-Dej și-am să discut cu el oficial problema Pătrășcanu! Direct și deschis, în calitatea mea de reprezentant al Partidului Comunist Italian!... Ia ascultați ce scrie aici și judecați singuri... Am să vă traduc... Ascultați cu atenție, le ceru el solemn și își puse degetul arătător pe unul dintre documente, pregătindu-se să citească. Ticu își întoarse pentru o clipă capul spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]