1,279 matches
-
cățelul meu, mă aștepta să-l plimb și pe el... L-am plimbat și am meditat împreună sub cerul liber. martie 2004 Note de jurnal: identificarea cu natura. Adeseori mă surprind văzând frumusețile ce mi se aștern pe dinainte. Folosesc italicele pentru că, de regulă, întreaga Creație este o minune ce ne întâmpină la tot pasul încât (pe undeva, firesc), nu o mai percepem! Conform obiceiurilor noastre de oameni ignoranți și nerecunoscători, ceea ce este frumos, bun și mult devine anost, suficient și
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
cu buzunarele pline cu ghinde. Nu le mai am acum, dar atunci ele au fost vehiculul care m-a transportat în trecut... .............................................................................. Seara, sala Casei de Cultură a fost plină la spectacolul complet de muzică și dans indian. Am folosit italicele pentru că obișnuim să folosim cuvântul indian când, de fapt, gândim sahaj. Artiștii m-au impresionat atât prin calitatea interpretării pieselor cât - mai ales - prin dăruirea și prin forța vibratorie transmisă. Stăteam în primele rânduri, pe centru, și receptam din plin
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
d-lui M., a cărui secretară particulară e Lucia Demetrius). Am început a ceti extrem de dramatica și interesanta "carte galbenă" a ministerului de externe francez. Ministrul bulgar Kioseivanov a prevăzut cu mult înainte alianța germano-rusă și împărțirea Poloniei. "Vulgata" sau "italica", veche traducere a Bibliei în latinește după "septanta" sau "Alexandrina" revăzută, împreună cu un Evreu, de către fericitul Ieronim. "Septanta" sau "Alexandrina", traducerea făcută în limba elină în insula Pharos de șaptezeci-și-doi de Evrei, din ordinul lui Ptolomeu Philadelphul la 283 înainte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nostru direct, dar și de propria noastră curiozitate față de noua meserie, ne-am pus pe treabă. Am învățat, câteodată amu zându ne, jargonul specific („puf“ pentru punct și virgulă, „băț“ pentru semnul exclamării, „cap“ pentru aliniat nou), ce sunt aldinele, italicele, cuadrații, durșusii, ce e un șpalt, o „perie“, o „albă“, un „bun de calandru“, noțiuni care azi, în parte, au ieșit din uz, împinse în caducitate de schimbarea tehnicii tipografice. Era o experiență nouă și captivantă pentru mine, să urmăresc
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
ca fiind mai presante și mai traumatizante întrucât acestea au afectat viața orașului său natal, Florența, ca și propria să viață și cariera. De primă însemnătate între aceste evenimente a fost seria de invazii străine începute în 1499 în peninsula italica. Italia în care Machiavelli s-a dezvoltat ca adult încă mai păstra cicatricele întrecerilor politice acerbe din perioada medievală. Luptele dintre papalitate și Sfanțul Imperiu Român de-a lungul secolelor al XII-lea și al XIII-lea au dus la
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
trad. Gordon J. Laing, vol. 2, Oxford University Press, New York, 1924. Gilbert, Allen H., Machiavelli's Prince and "Its Forerunners: The Prince aș a Typical Book "de regimine principum", Duke University Press, Durham, N.C., 1938. ---, "Machiavelli on Fire Weapons", în Italica, 23 (1946), pp. 275-286. Gilbert, Felix, "The Humanist Concept of the Prince and The Prince of Machiavelli" (1939), rept. în Gilbert, History: Choice and Commitment, Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1979, pp. 91-114. Godman, Peter, From Poliziano to Machiavelli: Florentine
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cei care pentru umanitatea lor mi-au răspuns", cel care a transcris a lăsat un spațiu liber pe care Ricci l-a completat cu "et non": Et non sento pe 4 hore (cuvintele scrise de mână lui Ricci sunt în italice). Pe rândul următor, Ricci a corectat "nu simt sărăcia" cu "nu mă tem de sărăcie" o corecție ce i-a cauzat acestuia aceeași dificultate că cea provocată de înlocuirea inițială a lui "s", din cuvântul "sento" (a auzi), cu "f
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fost scrise în spațiul privat 45. Dar după invazia franceză și exilul lui Medici din 1494 a avut loc o întorsătură în scrierea istorică florentina. Doar câteva dintre lucrările florentine sunt în limba latină, cum ar fi sensibilă De bello italico commentarius [Commentariu despre războiul italian], pe care Bernardo Rucellai a scris-o în 1506-1509 în timpul exilului sau autoimpus în Franța. Practică florentina de a ține ricordi private, folosirea răspândită a limbii volgare în diplomație și revenirea celor din Florența la
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de florentini pentru exemplele pe care le ofereau, fie liniștitoare, fie alarmante, despre ceea ce republicile nu ar trebui să facă47. Dintre ne-florentinii acestei generații face parte și Girolamo Borgia, a cărui încă nepublicata Historiae de bellis italicis [Istoria războaielor italice] a fost o sursă utilă pentru Guicciardini 48, si Paolo Giovio, care a răspuns cu îndrăzneala la noile realități nu atât prin vizuinile lui (precum contemporanul sau Guicciardini), cât prin extinderea domeniul său de descriere. Personalitate, anecdota, modă și umor
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
descoperire în prefață la Cartea I din Discursuri. 8 În schimb, în lucrările sale ulterioare, Discursuri și Arta războiului, Machiavelli a acordat armelor de foc un rol mai important în lupta. Vezi Allen H. Gilbert, "Machiavelli on Fire Weapons", în Italica, 23 (1946), pp. 275-286. 9 Vezi Elisabeth Eisenstein, The Printing Press aș an Agent of Change: Communications and Cultural Transformation în Early Modern Europe, vol. 2, Cambridge University Press, Cambridge, 1979, ca și asupra "Early Modern Information Overloaded", vezi Journal
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
din Paradis și este prins în aripile sale... Această furtună îl conduce irezistibil în viitor, spre care pornește cu spatele, în timp ce grămadă de moloz din fața lui crește spre cer. Ceea ce noi numim progres este aceasta furtună" (Benjamin 2003, p. 392, italic în original). Să observăm că în figură lui Benjamin, atât îngerul disperat (istoricul sau istoria însăși), cât și "noi" (oamenii în general) care cred în "progress" sunt suflate irezistibil în viitor, uitându-se înapoi în timp. Istoricul nostru abordează un
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
zbuciumate care au urmat avea să devină subiectul a numeroase controverse. Începînd din acest moment, Imperiul Roman s-a confruntat cu dificultăți tot mai mari ca să-și apere frontierele și să împiedice incursiunile masive ale triburilor din afara lor. Pentru peninsula italică, pericolul principal îl reprezentau invadatorii germanici, în special goții. Ținuturile din Balcani au suferit un mileniu de devastări provocate de valurile succesive de triburi invadatoare. Goții, în secolele al treilea, al patrulea și al cincilea și hunii, tot în secolele
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de la Constantinopol se bucura de un mare prestigiu și de o mare influență, dar patriarhiile și arhiepiscopiile naționale înființate în cele din urmă în statele balcanice și în Rusia exercitau o influență directă asupra membrilor lor. Dat fiind că peninsula italică era copleșită de invadatorii barbari, iar autoritatea romană nu mai era exercitată în Apus, Bizanțul a devenit moștenitorul ideii imperiale romane. Aidoma grecilor și romanilor dinaintea lor, împărații bizantini își considerau statul drept cea mai avansată civilizație a timpului și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
franceză și de marile ei victorii de la Ulm și de la Austerlitz. Lupta marilor puteri pentru supremație în Marea Mediterană afectau direct teritoriile otomane adiacente Mării Adriatice și Principatele Dunărene. Cu toate că principala atenție a Rusiei era îndreptată spre Insulele Ioniene și spre peninsula italică, ocuparea acestor insule și interesul demonstrat de acțiunile francezilor față de Dalmația implicau inevitabil Rusia în problemele Muntenegrului, Albaniei și ale părții de nord a Greciei. Rusia și Franța concurau amîndouă pentru influență în ținuturile grecești, lor adăugîndu-li-se principalul notabil provincial
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
unde problemele Balcanilor nu au fost puse în discuție. Tratatul de la Viena avea să aibă o mare importanță pentru Imperiul Habsburgic. Cu toate înfrîngerile repetate în războaie, prevederile acordului de pace plasau imperiul în postura de putere dominantă în peninsula italică și în cadrul statelor germane. Pe parcursul următorilor cincizeci și cinci de ani, pînă la înfrîngerea suferită față de Prusia din 1866, monarhia avea să se concentreze asupra menținerii influenței sale în aceste regiuni. Problema Balcanilor și chestiunea orientală trecuseră pe plan secund
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Marea Britanie nu a jucat un rol important în conflict. Prima putere care și-a schimbat radical atitudinea a fost Imperiul Habsburgic. După cum am menționat, prin Tratatul de la Viena, guvernul austriac anexa coasta dalmată, dobîndind și o poziție dominantă în peninsula italică și în cadrul statelor germane. Ulterior, oamenii de stat habsburgi au încetat să mai ducă o politică activă în direcția încorporării oricărui alt popor balcanic în cadrul imperiului, dat fiind că aveau suficiente dificultăți în controlarea populației multinaționale deja existentă între granițele
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cu unele activități ale Eteriei. Implicarea ministrului său de externe era evident mult mai mare. În momentul cînd avea loc revolta, Alexandru se întîlnea cu aliații lui la Ljubljana ca să stabilească ce măsuri trebuiau luate în legătură cu revoluțiile izbucnite în peninsula italică și în Spania. Puternicele opinii conservatoare ale țarului erau întărite de influența tot mai mare a lui Metternich. Era extrem de puțin probabil ca Alexandru să acorde sprijin activității revoluționare care se desfășura în Principate. Autoritatea conducătorului legitim, sultanul, era sfidată
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Au fost înființate în Principate societăți literare și frății secrete, însă Parisul rămînea centrul organizatoric și al agitațiilor. Revolta izbucnită la Paris în februarie 1848 avea să declanșeze un lanț de revoluții pe tot cuprinsul continentului european. Statele germane, peninsula italică și Imperiul Habsburgic au fost cel mai mult afectate; regimurile monarhice conservatoare au fost răsturnate. Scopul învingătorilor era instituirea unor guverne constituționale și naționale. În Rusia nu a avut loc nici o răscoală; din rîndul domeniilor otomane, doar Principatele au fost
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Alianță, o grupare alcătuită din Rusia, Prusia și Imperiul Habsburgic, al cărei țel comun era menținerea stat-quo-ului european și rămînerea la putere a guvernelor conservatoare. Statele acestea colaboraseră la înăbușirea activităților revoluționare de pe tot cuprinsul Europei Centrale și al Peninsulei Italice. În 1849, fusese trimisă în Transilvania o armată rusească ca să pună capăt revoluției maghiare și să mențină dominația habsburgică. Incapacitatea Vienei de a plăti datoria aceasta în 1854 a provocat o mare amărăciune în Rusia. Acțiunile habsburgilor din timpul războiului
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
armata habsburgică pentru repunerea în drepturi sau apărarea unui conducător de stat a cărui poziție era periclitată de revoționari, recurgînd la forță și la violență. Pînă în 1870, principala preocupare a habsburgilor era concentrată asupra evenimentelor din teritoriile germane și italice. Protejarea intereselor habsburgice în aceste regiuni constituia obiectivul esențial al politicii externe, problemele Balcanilor și ale Orientului avînd clar o importanță secundară. Atitudinea în general negativă a habsburgilor față de Chestiunea Orientală și dorința lor de a nu fi implicați în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
revoluționare, aceasta în caz că erau cît de cît incluse în ele. Cea mai puternică opoziție de natură națională cu care s-a confruntat acum guvernul habsburgic era cea a ungurilor. Viena își dădea seama că poziția Austriei în teritoriile germane și italice nu putea fi menținută avînd în spate o Ungarie militantă și nemulțumită. Pe lîngă aceasta, imperiul avea nevoie de sprijinul financiar și de soldații Ungariei. Conducătorii maghiari erau permanent perfect conștienți de forța poziției lor. De la sfîrșitul secolului al șaptesprezecelea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a adunare constituțională. Simțind că era în pericol, curtea s-a mutat la Innsbruck. Primăvara și vara anului 1848 au constituit o perioadă de intensă activitate politică nu numai pe tot cuprinsul teritoriului monarhiei, dar și în statele germanice și italice. Regatul Piemontului a luat conducerea peninsulei, iar la Frankfurt s-a întrunit un parlament exclusiv german, la care au participat și delegați din Imperiul Habsburgic. Paralel cu întrunirea germanilor a fost organizat la Praga un congres al slavilor, care și-
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o evoluție a greutății mele, pe 5.VIII - 3,520kg, pe 8.VIII - 3,660 kg, pe 16.VIII - 3,830 kg. Și tot așa. La un an și cinci luni am scos și primele cuvinte articulate. În paranteză, cu italice, am trecut ceea ce însemnau acele cuvinte. Pentru că e foarte clar că ele au nevoie de traducere. La vârsta aia, vorbești o limbă necunoscută. Ceva de genul: TOTA ABUDA(?), TUTA, ABALU-BALUBA, NUNA (luna), PUTA, BABA (?), BABO (bravo), IA (Eu), BEA!, NA-NA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
când scrii ceva, să te gândești că scrii pentru proști... E drept c-aveam obiceiul să subliniez cuvintele destinate acelui efect specific pe care francejii îl designează de preferință prin termenul "pointe". (În tipografie, sublinierea se face prin întrebuințarea de italice). I-am dat dreptate maestrului. Nu din simplă politețe sau pentru a-i exprima în felul acesta marea admirație ce o aveam pentru el. Dar pentru că am înțeles c-avea realmente dreptate. De atunci nu mai fac sublinieri cu intenția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
labirint. Chiar și al unuia alcătuit numai din nisip, vînt și o ploaie care a Început să cadă. Va fi greu să privesc aceste detalii numai teoretic. Ianus Cu cele două fețe ale sale Întoarse În sens contrar, această zeitate italică vrea parcă să insinueze că dilemele nu sînt totdeauna importante prin răspuns, ci prin tensiunea lor. Dar poate fi vorba și de cu totul altceva. Mă feresc să numesc asta duplicitate. Să-i spunem precauție. La Roma, Ianus era socotit
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]