1,337 matches
-
și corelarea lor cu strategiile didactice. Obiectivele se cer centrate pe elev, deci vor viza comportamente, activități și atitudini ale elevului, relevante pentru nivelul lui de pregătire. În sistemul modularizat al pregătirii agronomice, fiecare modul trebuie să se înscrie în itinerarii logice ale meseriei/specializării, aducându-și contribuția proprie la „edificiul“ proiectat. Capacitatea modulului de a se integra în itinerarii logice ale învățării dezvăluie coerența organizării modulare, raportul acesteia cu cerințele pieței muncii, pentru o meserie sau alta destinate agriculturii. În
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
ale elevului, relevante pentru nivelul lui de pregătire. În sistemul modularizat al pregătirii agronomice, fiecare modul trebuie să se înscrie în itinerarii logice ale meseriei/specializării, aducându-și contribuția proprie la „edificiul“ proiectat. Capacitatea modulului de a se integra în itinerarii logice ale învățării dezvăluie coerența organizării modulare, raportul acesteia cu cerințele pieței muncii, pentru o meserie sau alta destinate agriculturii. În consecință, un modul trebuie gândit încă din start nu ca un element al unei structuri unice și definitiv alcătuite
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
raportul acesteia cu cerințele pieței muncii, pentru o meserie sau alta destinate agriculturii. În consecință, un modul trebuie gândit încă din start nu ca un element al unei structuri unice și definitiv alcătuite, ci în perspectiva multiplelor conexiuni, a eventualelor itinerarii de formare, caracteristice unui câmp de „exploatare“ cât mai larg posibil. Fiecare modul didactic trebuie să cuprindă probe care să permită elevului, eventual profesorului, să aprecieze în ce măsură cel ce studiază: posedă cunoștințe/deprinderile prealabile, necesare pentru parcurgerea modului; ritmului progresului
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
nivelul de formare profesională a unui elev. d. Scopul modulului se cere formulat cu mare grijă. El trebuie să reprezinte centrul de focalizare al tuturor situațiilor de învățare și în același timp, să canalizeze eforturile în raport cu cerințele de integrare pe itinerarii de formare în meserie/specializare. e. Condițiile de acces în modul formează, în limbaj cibernetic, „sistemul de intrare a modulului“. De regulă, condițiile de acces privesc rezultate ale pregătirii anterioare care se raportează la cunoștințele/deprinderile/atitudinile ce se cer
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
o țară de la antipozi; aici carnea de "vodsel" se vinde la prețul rației de oxigen pe o lună. În paralel cu acest compediu de atrocități de sfârșit de lume, polul de interes al romanului rămâne Isserley, tot mai umană în itinerariul ei senzorial, sentimental și emoțional, în ciuda sfâșietoarei nostalgii după pura, animalica frumusețe care fusese înainte de a i se modifica specia. Acceptase slujba din disperare, conștientă de răul ce-o aștepta în Noile State, unde urma să fie aruncată, alături de ratați
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
dintre cei mai rafinați analiști și poeți care au preluat, remodelat și integrat în propria creație modalități lirice leopardiene. Discursul său intitulat Giacomo Leopardi (1798-1937) se alătură numeroaselor studii care au semnalat momentul aniversar 1898. În paginile acestuia se trasează itinerariul pesimismului autorului romantic accentuându-se importantă poemului Ginestra, precum și a Micilor opere morale că încununare a evoluției gândirii maestrului; criticul s-a concentrat asupra realității durerii, a imaginii morții, a sistemului etic bazat pe fragilitatea omului și asupra dimensiunilor cosmice
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cu liniștea din exterior. Armonia este interiorizata, corpul își pierde consistentă materială și individualitatea, se cufunda în absență mișcării și sunetului, inițial exterioare, acum interioare; eul simte că face parte din natură și simte natură că nemișcare deplină.330 Întregul itinerariu, redat printr-un continuum de prezente negate îi deschide ființei o nouă dimensiune în care natura și eul poetic au în comun liniștea și imobilitatea (acea altissima quiete ce amintește de profondissima quiete din Infinitul). O dimensiune în care exteriorul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
durerii, a condiției omului în relație cu natura.343 În Amintirile, vântul este sunetul blând al peisajului renăscut în amintire: Și licurici prin tufe și razoare / se perindau, și-alei înmiresmate / foșneau ușor de vânt (vv. 14-17). Tot aici, reevocând itinerariul cognitiv din Infinitul, a cărui prima etapă este perceperea totalizatoare a timpului, sunetul vântului apare că fir sonor invizibil cu ajutorul căruia poetul interiorizează imaginea acustică succesiva: Și vine vântul aducându-mi glasul / orei din turn. Mi-era spre mângâiere / nopților
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
poate fi franța, ca nemișcarea se poate transforma în căutare, în dinamism, ca tăcerea neclintita a frunzelor se poate întrerupe. Cu această accepțiune, de element catalizator care frânge imobilitatea și prilejuiește aprofundarea căutării, are rol de factor determinant în desăvârșirea itinerariului cognitiv.352 Această ocurenta a avut o influență considerabilă asupra poeziei ulterioare și a condiționat mai multe fragmente scrise de Quasimodo. Astfel, în Vânt la Tìndari există o posibilă ascendentă leopardiană: Urc piscuri, prăpastii de aer / cuprins de vântul pinilor
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
o mireasmă a logicii, esență rar întâlnită în creația poetică, despre care se crede că se caracterizează exclusiv prin iraționalitate, revelație, vizionarism"98. Totuși, "literatura Anei Blandiana este, însă, mai presus de orice, o revanșă a verbului și a sensului, itinerariul unei voci, care caută să spună neliniștea unei identități, este o prelungire de sine"99. Cu alte cuvinte, este vorba despre încercarea de a reda realitatea, prin cuvânt, în cele mai mici detalii, repede, în vârtej, când nici ochii nu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
în continuare valabilă și critica făcută de marele istoric asupra raporturilor românilor cu străinii. (6, pp. 241, 242) Cu discernământul corespunzător, unele din ineditele crezuri ale generației interbelice, exprimate profetic de Mircea Eliade (1907-1986) în programul său din 1927 intitulat "Itinerariu spiritual", completat ulterior cu noi sarcini, mai pot avea rezonanțe în sufletele celor ce trăiesc astăzi. După un sfert de secol, în anul 1953 Eliade scria în exil despre "reacția spirituală" pe care o aștepta de la români față de ocupantul sovietic
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Doilea Război Mondial, traducere de Corneliu Nicolescu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996, p. 423. 4. a) I. Berlin, Cinci eseuri despre libertate și alte scrieri, traducere de L. Ștefan, Editura Humanitas, București, 2010, p. 494. b) M. Eliade, Profetism românesc 1. Itinerariu spiritual; Scrisori către un provincial; Destinul culturii românești, 160 p. Volum alcătuit de Al.V. Diță. 2. România în eternitate. Volum alcătuit de N. Georgescu, Editura Roza Vânturilor, București, 1990, 222 p. c) M. Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
intitulează "basm/poveste română". În mijlocul unei petreceri pastorale, o fată, Irina, lansează o provocare unui tânăr păstor, Ionel, îndrăgostit de ea și care joacă în aceeași horă în acompaniamentul lăutarilor. Fata îi solicită ca probă a angajamentului său afectiv întreruperea itinerariului transhumant și renunțarea la turma sa. Refugiat pe o culme unde adoarme, tânărul se confruntă în spațiul oniric cu fantasmele sale erotice întruchipate de zânele-iele, care încearcă să-l seducă pentru a le urma în palatul unde locuiesc, glasul seducției
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
transformă în pinacoteci sau biblioteci,cum se întâmplă cu casa unui important patron al artelor, la rândul său poet, Alexandru Bogdan-Pitești -, în cazul în care nu există un spațiu special amenajat pentru cele două puncte de articulație ale habitatului decadent. "Itinerariul estetului prin casă trece inevitabil prin bibliotecă și cabinetul de stampe [...]"575. În cazul lui Alexandru Bogdan-Pitești, casa este decorată pe gustul estetului și poate că ea este mijlocul subtil prin care substanța seniorului decadent este reintegrată, recompusă, cu toate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mici decât dacă am fi încercat să oprim întreaga expediție" [2, p. 246]. Sicilia și Salerno Primele trupe care urmau să ajungă pe insulă erau detașamente aeropurtate. Din cauza vântului, multe avioane și planoare remorcate fuseseră abătute la mare distanță de itinerariul lor, în timp ce unele planoare fuseseră detașate de avioane și zvârlite în mare. În alte sectoare, parașutiștii au aterizat cu bine. Germania a atacat Divizia I americană, amenințând cu ruperea pozițiilor sale de apărare pe plaje. Din lipsă de trupe de
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
Colecția ACADEMICA 167 Seria Studii culturale și media Liliana Naclad este Lector doctor la Universitatea "Ovidiu", Constanța. A publicat, în calitate de editor, 8 lucrări și, în calitate de autor, peste 500 de articole și știri. A coordonat și publicat 5 volume intitulate Itinerarii pastorale în condeiul presei culegere de articole din presa locală și centrală referitoare la activitatea Arhiepiscopului Teodosie. A realizat numeroase interviuri și emisiuni de factură religioasă și istorică și a coordonat trei ediții anuale succesive (2004, 2005, 2006) ale Simpozionului
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
religii creează comunitatea religioasă, iar în creștinism prima comunitate religioasă a fost cea apostolică. Cei Doisprezece Apostoli au format comunitatea inițială, apoi, după anumite criterii propovăduite neamurilor, au format comunități locale care și-au mărit numărul prin discursul prezentat în itinerariul lor propovăduitor, ajungându-se azi la comunitatea bisericească. La nivelul comunității bisericești, discursul religios este principalul mijloc de asigurare a activității creștine 4. Prin urmare, discursul religios abordat în cele ce urmează reprezintă aspectul văzut, auzit, scris, care lasă în
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
există. Ca orice creuzet supus multor încercări, și Biserica Ortodoxă a fost trecută prin fel de fel de experiențe din care a ieșit întărită, fiind scut de apărare al românilor. Așa cum afirma Manuela Cernat în prefața volumului V al culegerii Itinerarii pastorale în condeiul presei, "covorul istoriei unui neam se țese pe urzeala credinței lui. Vitregiile vremurilor pot lua oamenilor totul. Nu și pe Dumnezeu. Într-o lume tot mai nesigură, singurul nostru reper de neclintit rămâne El. Românilor, nici chiar
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
referitor la discursul acestui teleast, Nicolae Stroescu Stănișoară publica un articol în Convorbiri Literare, preluat și de Destine Literare, în care spunea: "Titi Dincă și-a desfășurat, cu vioiciune și atenție la esențial, un variat evantai de întrebări care ținteau itinerarii istorice și spirituale și viziunile de viitor ale interlocutorilor săi"52. Iată că, deși articolul citat apărea după ce emisiunea în discuție nu mai exista de doisprezece ani, era dovadă că ea era încă vie în amintirea românilor, după cum demonstrează și
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
cât și a birourilor specializate ale eparhiilor, prin care sunt prezentate evenimentele religioase firești ale centrelor eparhiale. Este singurul discurs în care presa și Biserica au o singură direcție. Se încadrează în genul de discurs de consemnare, cu rol de itinerariu al activităților, cu aspect de evoluție istorică (începând de la activitatea social misionară sau de la evenimente religioase și finalizând cu evenimente de proporții vizita Papei Ioan Paul al II-lea); discursul de recuperare a identității religioase, prin care Sfântul Sinod al
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
jurnaliștilor, cât și a birourilor specializate ale eparhiilor, prin care sunt prezentate evenimentele religioase ale centrelor eparhiale. Este singurul discurs în care presa și Biserica au o singură direcție. Se încadrează în genul de discurs de consemnare, cu rol de itinerariu al activităților, având aspect unitar, de evoluție istorică. Începând de la activitatea administrativă, social-misionară și finalizând cu evenimente de proporții vizita Papei Ioan Paul al II-lea, presa românească a făcut loc în spațiul ei și evenimentelor pe care le-a
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
derulare cauze istorice, dar scopul este de sensibilizare în vederea refacerii unității naționale. Discursul rezultat ține de domeniul românismului. În primăvara anului 1992, un grup de tineri basarabeni, aflați sub imboldul dorinței de libertate și unitate cu "Patria mamă", pornea un itinerariu de 1000 de km între Chișinău și București. Relatările periodice din cotidianul Adevărul l-au făcut pe cititor părtaș al evenimentului. Autorii relatării Drumului Crucii au urmărit din aproape în aproape itinerariul pe care tinerii îl parcurgeau. Ei erau recunoscuți
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
libertate și unitate cu "Patria mamă", pornea un itinerariu de 1000 de km între Chișinău și București. Relatările periodice din cotidianul Adevărul l-au făcut pe cititor părtaș al evenimentului. Autorii relatării Drumului Crucii au urmărit din aproape în aproape itinerariul pe care tinerii îl parcurgeau. Ei erau recunoscuți pe traseu, tocmai datorită descrierilor din mass-media, dar și ținutei lor care amintea de Cruciade. Purtând o Cruce în mână și îmbrăcați în cămașă albă, ei îndemnau la unitate și refacere spirituală
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Kenneth, "The Philosophiey of literary forms. Studies", în Symbolic action, Baton Rouge, 1941. Bulacu, Mihai, Școala Exegetică Biblică din Antiohia, Tipografia "Ion C. Văcărescu", București, 1931. Caune, Caune, Cultură și comunicare, Editura Cartea Românească, București, 2002. Cernat, Manuela, "Prefață", în Itinerarii pastorale în condeiul presei, vol. V, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanța, 2007. Cernat, Manuela, "Prefață", în Tarkovski Filmul ca o rugăciune, Elena Dulgheru, Editura Arca Învierii, București, 2004. Cernat, Manuela, "Prefață", în Scara Raiului în cinema, Elena Dulgheru, Editura Arca Învierii
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
publicat în ziarul Lumina din 4 martie 2010, p. 5. 1 François Thual, Géopolitique de l'ortodoxie, ediția a doua corectată și adăugită, Éditeur Dunod, Institut de Relations Internationales et Stratégiques, Paris, 1994, p. 14. 2 Manuela Cernat, "Prefață", în Itinerarii pastorale în condeiul presei, vol. V, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanța, 2007, p. 5. 3 PS Visarion, Episcopul Tulcii, "Biserica Ortodoxă Română și rezistența ei în lupta contra statului totalitar comunist", în Revista Teologică, nr. 3/2009, p. 9. 4 Cristian
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]