2,424 matches
-
Maromet și Ivănică. Amândoi fuseseră avansați în grad și transferați la Văcărești. Maromet, împăunat cu gradul de maior, a comandat din ușă asaltul asupra parlagiului. Milițienii l-au înconjurat încercând să l lege cu frânghie. Mișcările parlagiului erau așa de iuți și hotărâte încât milițienii nu aveau timp să-și dea seama când erau trântiți între paturi; bolnavii, deși operați, îi încurcau. Maromet, strategul atâtor victorii, admira biruița parlagiului acum. A ordonat să fie împinse paturile bolnavilor spre a se degaja
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
se angaja să intre în război împotriva Austro-Ungariei, iar Antanta îi recunoștea dreptul de a alipi teritoriile românești din Austro-Ungaria: Transilvania cu Crișana, de la vărsarea Someșului în Tisa până la vărsarea Mureșului în Tisa, Bucovina și Banatul."3 În 1918, sârbii, iuți de picior, ocupă întregul Banat, sub raport militar și administrativ. În acest timp, armata română lupta, pe Tisa, cu trupele ungare. La 18 ianuarie 1919, la Paris începe Conferința de Pace, iar la 9 iulie al aceluiași an, Consiliul Suprem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Nu. Supraviețuiesc instantanee lipsite de orice semnificație. Mie, de pildă, ca izvor nesecat al senzației de fericire inefabilă, îmi rămân imaginile plimbărilor pe care le făceam cu mama, pe jos, până la șosea, după sfârșitul iernii. Trotuarele din nou curate. Aerul iute, cerul îndeobște albastru“. (Nicolae Steinhardt) ,, Condiția dragostei e să caute, nu să descopere, să vrea să știe, fără să afle, să fie ritmul unei continue mișcări spre un orizont mereu văzut, dar mereu îndepărtat, mai mult decât curiozitate: nostalgie”. (Ionel
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
interpelez, urcă treptele răsucit, știa Caragiale, pe țiganca din "Două loturi" o chema Țîca! află că nu e Podu Iloaiei, e Budăi, deci nu a fost Lețcani, ci Podu Iloaiei, dar cu atîta noapte și cu atîta secundă grafică, mai iute decît a trenului pe roți!... singurul angajament ferm din dreapta, recurgi la varianta mimetică, scrii, răspunsul posibil, te încredințez din context, geamul de vizavi clasica oglindă a scriitorilor, căutînd ochii cît înțelegi, dar ochii plecați, răspuns scris-cititul pe circuit alternativ, completez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
adorm, da! doarme cît trei sferturi de banchetă, tocmai cea mică e trează, bîțîie din picior lîngă mama, gata, piticul meu frumos! ți-e cald? pune mîna la ochi! Adjud, cel mai urît mi-e cînd oprește în stații! bărbații iuți neputințe ale sufletului, băi, du-te-n p... mea, spune-i c-o iubești, ăi! să trăiești, Tila, poza ta la inima mea! sau tema România, ții minte, să le rulăm pe toate de miezul nopții! podul pe Trotuș, vine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
toată ziua, Viorele! că să nu mai fac gălăgie, că-l deranjez la magazin! gol 22 t, încărcat 32 t, uite-l, zici că-i viu! umor de la Moldova, fără ea l-ar duce pînă în superstiția cultură lirismul vorbei iuți, oricum l-a furat regina nordică Eminescu, ce rămîne sună a gol, Mogoșani val cu ridicarea pămîntului la semnificație, Cojocaru turla de tablă dezghinată la încheietură, Găești buruiană luată cu sapa din betonul peronului, rictus, cap înfundat pe gît, malul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
toți gospodarii ce aveau căruțe cu cai se grăbeau pe șoseaua de la Făgădău la vale ca să-l întâmpine la acceleratul de București, în gara Banca. Ba au mers să-l întâmpine și copii și tineri pe caii lor mărunți și iuți. Apoi, de la mic la mare, satul l-a primit cu flori în marginea pădurii de la Făgădău. Alături de el se afla Maria Mohor, soția sa, cuprinsă în fote și ie, cu părul prins într-o eșarfă, cu ochi zâmbitori, parcă furată
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
nivel. — Nu. Crede-mă. Nu! Își lăsă privirile în jos, buzele i se țuguiară și începură să-i tremure. O secundă, avu înfățișarea unui copil bosumflat, își supse buza de jos și o strânse între dinți. Apoi, cu o mișcare iute, care mă făcu să tresar, sări în picioare. M-am ridicat și eu. Ne aflam acum foarte aproape unul de celălalt. Era ceva mai înalt decât mine. Perspective uriașe de gândire se derulau acum în mintea mea. Băiatul se încruntă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
așa de tensionată... Înainte mergeai prin colonie... te pomeneai cu picioru’-n spate fără nici un motiv și câte și câte altele... Am fost odată de am lucrat la Grădina, și-n bidonu’-n care aveam apa am băgat doi ardei iuți. Și m-a găsit în poartă, și... bătaie și iar 14 zile de izolare. (râde - n.n.) Pe dumneavoastră ați spus că v-au eliberat în aprilie ’64, nu? Da, în aprilie ’64 ne-am eliberat. Da’ au fost evenimente și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a luptat în Răsărit, până la Stalingrad și înapoi.. și în Apus până în Tatra. Înalt, cu umeri puternici, cu ochi negri care te ardeau ca tăciunele aprins, cu un mers drept ca lumânarea, abia trecut de treizeci de ani... Vânjos și iute ca o șopârlă, se strecura pe nesimțite prin sate în miez de noapte, băgând groaza în autoritățile comuniste. Numai la auzul numelui de „Baltă”, comuniștii erau cuprinși de spaimă. De teamă, demnitarii comuniști nu se mai deplasau pe șosea, pe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Îmi ascund fireștile deșeuri. O magnifică simplitate a așezat pietre frumos cioplite pe două rânduri paralele, iar sfărâmăturile au umplut spațiul gol dinăuntru. Priviți la șantierele voastre, unde nu puteți vedea construcția de molozul din jur... Cu mine la prova iuților corăbii, grecii au dus ideea jur-Împrejurul Mediteranei, ba chiar și al Pontului Euxin, inspirându-vă strămoșii daci care construiau Sarmizegetusa. Că aceștia au adăugat o armătură din lemn, că romanii au adăugat sfărâmăturilor ciment, tot zid elenistic a rămas și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
altă poveste... Doar că asta nu era doar o Încercare a calității, dar una a compatibilității cumpărăturii cu gustul, feleșagul vostru. Căci unul apreciază o brânză grasă, iar altul una slabă, ambele fiind totuși de calitate; unul vrea un cal iute, pe când altul unul puternic. Cam greu pentru voi a Încerca, Într’o atât de mare diversitate, aceea pe care o bănuiți În spatele exemplelor, mai ales de când ați devenit tot mai grăbiți și, Încă, mai puțin atenți și cunoscători inclusiv În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
în ciuda damfului de creolină al stabilimentului, mirosea ațâțător a unguroaică. Numai „fetele noastre“, cum le numea șeful școlii pe viitoarele strungărițe și lăcătușerițe, la revenirea în unitate, nădușeau de îndată ce mă invitau la „damentango“ și mă interiorizau definitiv cu transpirația lor iute și uleioasă. Ca toți scunzii, căutam prietenia unor colegi înalți. Și, cum Barta Iosif era colegul cel mai înalt și cu faima că a fost invitat la balurile de la Liceul „Mihai Eminescu“, l-am întrebat cum miroseau liceencele. Lunganul m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
zilele noastre, gama largă de curry a Indiei îndeplinește aceeași funcție. Merge bine cu mielul, ușor condimentat, sau cu frigărui de pui, gătite într-un tandoor (cuptor de lut), cu orice soi de curry, dar trebuie avut grijă de ardeii iuți ș.a. Dacă vrei vin, India are podgorii proprii, în podișul Deccan. Dar, ca și indienii, poți consuma bere locală și apă îmbuteliată. Consumatorul se poate odihni sau relaxa la umbră și să mănânce crevete uriașe la grătar sau pește pomfret
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
prietenească lectură. Cer iertare, am păcătuit din nou față de conciziunea și laconismul rândurilor d-voastră atît de supravegheate și la obiect. Pentru mine genul epistolar rămîne aceeași desfătare ca și tinerețea aceea ce a zburat mai iute decît cea mai iute pasăre. Aș fi bucuros să vă știu bine, plin de energie și dispoziție de lucru, chiar dispoziția de a mai scrie din cînd în cînd cîteva rînduri pentru cel ce rămîne, al d-voastră, cu toată prietenia, Ion Maxim </citation
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Asia de Sud-Est, motivul cultivării primelor plante a fost nu atît valoarea lor alimentară cît faptul că acestea erau produse de lux : condimente, plante indus triale sau specii rare din care erau reperate exemplare izolate ce trebuiau protejate. Așa au fost ardeiul iute și sisalul în Mexic ; bumbacul și tigva în America de Sud ; floarea-soarelui, talpa -gîștei și călinul în estul Americii de Nord ; betelul și nuca de areca în Thailanda. Oamenii și-au propus să crească numărul de plante rare mai curînd decît să propage plantele
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
valențele în întreaga sa existență zbuciumată. Tata tocmai se întorsese de a Comisariat și, ajutat de asistente, se străduia să o reanimeze. Încet-încet, mama și-a revenit. 17. BAPȚEA Bunica mea după mamă era o femeie mărunțică, negricioasă, grozav de iute și muncitoare. Rămasă văduvă de timpuriu, purta pe obrazul ei pecetea suferinței. Îți lăsa impresia unei ființe care n-a zâmbit și nu a râs niciodată, preocupată fiind doar de existența zilei de mâine. Bapțea era o polonez habotnică, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Titi, n-ai vrea să fugim? M-a mirat propunerea lui, întrucât mama ne interzisese să fugim pe drum, pentru a nu ajunge la școală obosiți și transpirați. Dacă ar fi fost după mine, nu era nicio problemă: aveam picioare iuți și o vărguță suplinind cu succes absența unui bici real, cu ajutorul căreia îmi "stimulam" căluții mei înaripați într-un galop nebunesc, zburând prin toate hârtoapele și terenurile denivelate. Eram un jocheu de invidiat, iar caii mei "pursânge" nu oboseau niciodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
să urce pe coama casei în vâltoarea crivățului dezlănțuit. Casa se umpluse de fum, iar vreascurile cărate de ciori și căzute de-a lungul hornului luaseră foc. Prin partea superioară a hornului ieșeau o mulțime de scântei înveșmântate în fumul iute și sufocant. Ninsoarea se întețise și viscolul executa acum, într-un iureș de cavalerie mongolă, "Dansul săbiilor" de foc, izbind cu putere demențială, înțepând, tăind, șfichiuind făptura umană care lupta disperată să ne salveze de la un dezastru iminent. Era o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
când a căzut prima zăpadă pe aceste locuri. Orice lucru are un început, nu? Fără să-mi dau seama, soarele a dispărut și pe cer au apărut nori. Vântul suflă întotdeauna când mă aflu pe pod. Acum rafalele sunt mai iuți. Omul își vede de treaba lui, strecoară mai departe apa tulbure a râului prin pânza rară a crâsnicului. Mă întreb ce o fi fost râul ăsta când încă nu era râu? O fi fost o rigolă prin care se strecura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
mult, de fân nu se mai atingea. În zori, țăranul hotărî să-l alerge prin curte, altfel animalul putea să moară în câteva zile sau mai repede. La început nu-l mâna tare să nu-i pună sângele în mișcare iute și deodată. Mârțoaga alerga hărțuită în toate părțile și nu-i plăcea deloc, de parcă găsea fără rost efortul ei. Atunci stăpânul îi arse o biciușcă usturătoare pe spinare, încât calul săltă în două picioare, necheză puternic, se îndreptă în galop
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
nu și-l explica: cum de reușise să "capteze" voci și imagini de la o distanță și un timp atât de îndepărtate? Să mergem, șopti Matei. Și încercă, iarăși, să o cuprindă cu brațul pe după umeri. Vântul se întețise, un vânt iute și rece dinspre nord. Aleea ridica frunze și praf în văzduh. Matei asculta vâjâitul ușor, prelung, înțelegea că Teodora avea nevoie de el. Din celălalt capăt al Grădinii botanice, o pereche de îndrăgostiți se apropia de ei. Cei doi înaintau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cu ani în urmă. Se afla pe culmea unui deal, în vale se întindea un mic sat, iar în apropiere, pe un promontoriu, ruinele unei cetăți de apărare din vremurile vechi. Sufla un vânt ușor, misterios ce ocolea în vârtejuri iuți zidurile prăbușite, năpădite de ierburi înalte crescute printre dărâmături. De acolo, de la acel vârf legendar, se întindea cât vezi cu ochii spre sud un podiș înalt. Doar în depărtare, la ultima linie a orizontului, se zărea o dungă verde marginea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
de nea își făcură apariția în văzduhul cenușiu. Drumul era alunecos, acoperit de o pojghiță de gheață lucitoare. Aproape de orașul din nord care arăta de parcă venise iarna: amorțit și nemișcat, înghețat și vântos -, zăpada se depusese peste tot, ningea, rafale iuți, vijelioase își schimbau direcția clipă de clipă. Parcă mașina lângă hotel. La coborâre își încheie pardesiul, deși până la intrare avea de mers douăzeci de metri. La recepție a cerut o cameră cu televizor să aibă cu ce să-și umple
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Trandafirii galbeni Es ist Nichts Schrecklicker, als eine tätige Unwissenheit (Goethe) Primăvara sosise cu un soi de alai adus de voioșia necurmată a copiilor, deși vremea era când bună pentru plimbări și jocul de fotbal, când mai nestatornică, cu vânturi iuți și înnorări temporare. Bărbații mergeau uneori pe stadioane la meciurile de campionat sau admirau voleiul feminin în încăperi largi și înalte, ticsite de o lume în căutare continuă de senzații și emoții mistuitoare. Femeile își manifestau cu volubilitate îndatoririle de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]