1,129 matches
-
de exploatare, acest teritoriu a fost mai puțin despădurit decât alte părți ale țării. Locurile despădurite sunt mai extinse în lungul văilor principale și în cuprinsul ariilor depresionare, fiind transformate în terenuri cultivabile, în pajiști, dar și în păstrarea ca izlazuri și pășuni. Cu excepția dealurilor mai joase dintre pârâul Govora și Olt și a celor din porțiunea Genuneni- Govora, acoperite cu păduri de gorun, dealurile subcarpatice din dreapta Oltului și depresiunile dintre ele sunt domeniu de dezvoltare al pădurilor în amestec de
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
țel. 425331 15165 DEACONU ADELA (n. 1968) Cluj, Str. S. Mora nr. 7, ap. 26 țel. 184532 1489 DINCĂ GHEORGHE (n. 1933) Cluj, Aleea Firiza, nr. 4, bl. A3, ap. 16 țel. 163401 1554 DINE IOAN (n. 1941) Cluj, str. Izlazului nr. 14, bl. B1, ap. 1 țel. 176263 16081 DOBOS-RACOȘ BEATRICE (n. 1970) Cluj, Str. Padis nr. 7, ap. 27 țel. 092327644 16082 DOBRA DORINA NICOLETA (n. 1951) Cluj, Str. J. Joures 8, ap. 9 țel. 132467 17077 DODON LUMINIȚA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Plopilor nr. 30, ap. 30 țel. 428685 19032 COSMA DANIELA LĂURĂ (n. 1973) Cluj, Str. Năsăud 16/33 țel. 410888 19034 COSTEA GABRIELA (n. 1967) Cluj-Napoca, str. Clabucet nr. 6, ap. 54 țel. 164270 3514 COSTIN MARIA (n. 1953) Cluj, Izlazului 18/46 țel. 171693 18947 COVACIU FLOAREA (n. 1934) Cluj, Str. Unirii 7/13 țel. 141107 3426 COZMA VASILE (n. 1936) Cluj, str. Tășnad nr. 24/25 țel. 165376 13540 CRĂCIUN DANIELA (n. 1967) Cluj, C. Dorobanților nr. 27, ap.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
VIRGIL Cluj, str. N. Titulescu nr. 34 bl. P16 ap. 54 țel. 146192 PRODAN ILDIKO Cluj, str. Alverna nr. 57 ap. 49 țel. 130443 RACHIȚA MARGARETA Cluj, str. Unirii nr. 11 ap. 45 țel. 156116 ROGNEAN CORINA PAULA Cluj, str. Izlazului nr. 18 ap. 53 țel. 094798234 ROSESCU DAN RADU Cluj, str. Cioplea nr. 3 ap. 7 țel. 170295 SELICEAN MIRELA DIANA Cluj, str. N. Titulescu nr. 32 ap. 72 țel. 153379 SILAGHI MARIA MAGDALENA Turda, str. Libertății nr. 4 bl.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
CAMELIA Cluj, str. Aurel Vlaicu nr. 13 ap. 10 țel. 446009 POP MARINELA VIORICA Cluj, str. Tazlău nr. 3 ap. 14 țel. 426040 POP MELANIA MONICA Cluj, str. Bizușa nr. 4 ap. 27 țel. 142355 POPA A. ILEANA Cluj, str. Izlazului nr. 10 ap. 98 țel. 413858 POPA CARMEN MINERVA Câmpia Turzii, str. Aviatorilor nr. 8 bl. F2 ap. 17 țel. 366706 ROSESCU GINA NICOLETA Cluj, str. Scărișoara nr. 6 ap. 19 țel. 146240 SABĂU LAVORICA CORINA Cluj, str. Unirii nr. 17
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Victoriei nr. 17 bl. C5 ap. 22 țel. 092752297 VAIDA LIVIA Gherla, str. Grădinarilor nr. 23 bl. L 22 ap. 4 țel. 241997 VINASI ADELA Cluj, str. C. Brâncuși nr. 200 bl. D5 ap. 27 VLAICU DORINA CORNELIA Cluj, str. Izlazului nr. 14 bl. D1 ap. 13 țel. 179007 FILIALA CONSTANTĂ Membri activi înscriși în Tabloul Corpului Partea I 17212 ANDRONACHE MINĂ (n. 1956) Constantă, sos. Mangaliei nr. 67 bl. SM6 sc. B ap. 88 țel. 580890 091763271 7443 ANTONARU ELENĂ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
13012 VELEA MIHAELA LAURENTIA (n. 1961) Giurgiu, Str. București bl. 29 et. 1 ap. 3 țel. 222313 2384 VLADARAU FLOREA (n. 1930) Giurgiu, Str. Verii nr. 16 țel. 212113 Partea a III-a 13010 LAZĂR VALENTINA (n. 1955) Giurgiu, Str. Izlazului bl. 47, sc. A, ap. 4 țel. 210772 17107 MIHĂILĂ NICOLETA ELENĂ (n. 1963) Giurgiu, Str. București bl. 5/IB, ap. 15 țel. 093542575 2378 PETCU VIOREL (n. 1950) Giurgiu, Str. Uzunu nr. 8 țel. 215070 17024 SIMA NICULAE (n.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
MIHAELA (n. 1953) Giurgiu, Str. București bl. 28/853, sc. A, ap. 7 țel. 221975 093297293 12030 BUNEA PETRE (n. 1950) Roată De Jos, str. Coloniei bl. 18, ap. 16 țel. 286289 12031 CENUȘE NEDEA ECATERINA (n. 1954) Giurgiu, Str. Izlazului bl. 42/853, ap. 56 țel. 221213 12042 DEFTA GHEORGHE (n. 1928) Giurgiu, Str. St. cel Mare nr. 11 țel. 215985 12060 FILIP MARIANA (n. 1954) Giurgiu, Str. Alexandriei nr. 7 țel. 216047 12061 GEANA NIDELEA (n. 1949) Călugăreni, Sat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
230097 fax: 230267 Tutori de stagiu STUBEANU GHEORGHE (E. C) 0069 SC GIUROM SRL Giurgiu, Str. Negru Vodă nr. 59 țel. 2242205 092994135 Tutori de stagiu PETCU VIOREL (E. C) ÎI. PERSOANE FIZICE 13010 LAZĂR VALENTINA (E. C) Giurgiu, Str. Izlazului bl. 47, sc. A, ap. 4 țel. 210772 12042 DEFTA GHEORGHE (C. A. S) Giurgiu, Str. St. cel Mare nr. 11 țel. 215985 �� Stagiari EXPERȚI CONTABILI DICU MARIOARA Giurgiu str. Vlad Țepeș bl. C2 ap. 1 țel. 046217626 GHEORGHE MARIANA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
o fanfară. Exista și un grup de călușari. Mai încoace funcționa și un cinematograf. În localitate s-a construit în ultimii ani, din fonduri guvernamentale, o sală de sport. Amatorii de fotbal dispun de un teren, la marginea satului, pe izlazul numit Boba. Jocurile sportive tradiționale, care astăzi nu se mai practică, erau "fuga" (asemănătore jocului de oină) și "țoagrele". Pentru amândouă jocurile se foloseau bâte și mingi din cârpe, de mărimea unui pumn. Mingea era numită "loptă". Fuga, mai dinamică
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
pajiștile existente se întâlnesc plante ca: golomățul, iarba câmpului, pir, coada vulpii, rogosuri, trifoi roșu, trifoi alb, mușețel și multe alte specii. În unele bălți apare stuful și papura. În sectoarele cu sărătură cresc iarba de sărătură și păiușca. Pe izlazuri cresc buruienile cu spini și buruienișul cu scai măgăresc. Vegetația lemnoasă este reprezentată de specii de salcâm, pin, molid, porumbar, plop și salcie. Fauna este caracteristică silvo - stepei, fiind reprezentată de rozătoare ca popândăul, hârciogul, șoarecele de câmp și iepurele
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
bune și pentru bozovicieni, înfințând Banca "Almăjul" și a impiedicat intenția Uzinelor și Domeniilor Reșita de a pune stăpânire pe pădurile de la Poneasca, Cusec, Gabriac și Liciovasea, iar pentru mai multă siguranță le-a trecut în proprietatea localității Bozovici ca izlazuri. Viața economică, socială, politică și culturală de la Bozovici a decurs normal și chiar a prosperat în anumite domenii în deceniile care au urmat primului război mondial, dar această situație va fi întreruptă de apariția norilor negri ai următorului război mondial
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
I. Vidu (p), Bucovina nr. 40, 42, Rubinului (p), D. Cantemir (p), L. Blaga (p), Torac (p), Țibleșului, Apateu, Caruso, Pietrosu, Bocșa (p)), Lugoj-zona Cotu Mic (p), străzile A. Vlaicu (p), Caraiman (p), Timișului, C. Munteanu, Pescarilor, Baltă Lata, Șirul Izlazului, Remetea Mică, Fibiș (p), Sculea (p), Pădureni (p), Comloșu Mare (p), Cenad (p), Bulgăruș (p). VINERI: Timișoara (străzile Lirei (p), Amiciției, C. Lipovei (p), Leandrului (p), Liniștei (p), Polona nr. 2, blocurile 80,X, Y, Z, Humulești, N. D. Cocea
Agenda2004-3-04-util () [Corola-journal/Journalistic/281968_a_283297]
-
al tot mai intenselor frământări interne, de ordin social și național, dar și sub influența ideilor reactualizate ale revoluției franceze, p. și-a găsit expresia programatică - cu parțiale diferențieri, în funcție de specificul realităților din cele trei ținuturi românești - în Proclamația de la Izlaz, Proclamația Partidului Național din Moldova către români, Manifestul din 1851 al Comitetului revoluționar român din exil, ca și în broșura Dorințele partidei naționale în Moldova a lui Mihail Kogălniceanu, un program revoluționar fiind în esență și discursul din 16 mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
de porumb - „Ei m’au oprit din drum și mi-au spus să iau un hârleț căci trebuie să sap o groapă.” Comandantul postului de jandarmi și-a continuat drumul, a mobilizat alți țărani, le-a ordonat să sape pe izlazul satului o groapă de 30 m lungime, 3 m lățime și 3 m adâncime. „Când groapa a fost aproape gata, soldații cu două camioane au Început să care cadavre.”48 Totul s-a făcut la repezeală, pentru a purifica repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
vreo hotărâre de luat. Tom McCaffrey își lăsase deoparte poemul și stătuse un timp privind pe fereastră. În apropiere, un felinar proiecta pete de lumină de un verde livid pe câțiva pini din Victoria Park. În spate, bezna opacă a izlazului de o parte, și „Țara Pustie“ de cealaltă. Simțământul de iubire universală, care-i năpădise inima pe parcusul reuniunii, stăruia. Simțea, în timp ce privea la orașul adormit, ardoarea și tăria făpturii lui tinere, care se prefăcuseră, parcă, într-un soi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
liniștită meditație când primise, în acea dimineață, scrisoarea prin care Rozanov îl chema să-l viziteze la Camere. Era timpul să primească o veste, pentru că Rozanov nu-i mai dăduse nici un semn de viață din dimineața plimbării lor conversaționale, pe izlaz. Și în sufletul părintelui Bernard încolțise un dor, o nevoie, o dorință obsesivă de a fi din nou cu filozoful, de se afla în prezența lui; și, paralel cu acestea, teama că Rozanov, după discuția lor, ajunsese la concluzia că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
se fi apropiat foarte mult; era scăldat într-o strălucitoare lumină crepusculară. Și atunci, dinlăuntrul Inelului se ivi, sau crezu că vede ivindu-se și venind spre el, o scânteietoare farfurie zburătoare, din argint sclipitor, care porni să zboare deasupra izlazului. Veni de-a dreptul spre George, plutind încet, și când se apropie, emise o rază care-i străpunse ochii; după aceea, un întuneric dens îl învălui. Căzu în genunchi și apoi se prăbuși în nesimțire în iarba înaltă. Aici îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Luminii împotriva Fiilor Întunericului, poate să vină oricând, oricum și orișiunde. Înțelegi tu? Chiar și mâine, frate gardian! Chiar și în Parcul Câinelui! Nu în Valea Megiddo. Nici în Varanasi. Aici, la noi, prietene! În lizieră! Pe miriște și pe izlaz. Aici ... Deodată ca pentru a-i întări spusele Bursucului, pâlpâie o străfulgerare caldă, o rază de lumină subtil primăvăratecă, o irizare intens-albăstruie, familiară și plăcută ochiului! Ca o văpaie darnică, desprinsă dintr-un rozariu nevăzut, o flamă sau o scânteie
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
vaccinări și injecții la vite, s-au efectuat arături model pe mii de hectare, platforme de gunoi, gropi de nutreț murat, s-au selecționat 345 de vagoane de semințe, s-au realizat pepiniere și stupine. În domeniul silviculturii: ameliorări, împăduriri, izlazuri. S-au făcut demonstrații și lecții model (51.057 asemenea acțiuni). N-a fost uitat domeniul edilitar: șanțuri, drumuri noi, poduri și podețe, canalizări, fântâni, construcții de localuri (cămine culturale, băi populare, grajduri). Pentru „cultura minții” s-au procurat 20
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de nota ironică a naratorului care ridiculizează din interior și minează cu sarcasm tot ceea ce Ianuarie încearcă să impună ca fiind perfect credibil: „Soția este darul Celui Sfânt;/ Ce alte daruri sunt pe-acest pământ/ Ca bani, moșie, vite și izlaz/ Norocul ni le dăruie, și azi/ Le stăpânești, iar mâine s-au topit;/ Dar nu greșesc de-oi spune răzvedit/ Că tot nevasta dăinuie din toate/ Mai multă vreme... Chiar prea multă, poate.../ Căci taina nunții este lucru sfânt.”881
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
un titlu mult prea lung pentru o lucrare oficială. Bătălia de la Lucerna este descrisă cu detașare, insă putem remarcă dramatismul situației: "Trebuie să mărturisesc că nu am fost niciodată în viața mea mai îngrozit [...] În cele din urmă, traversând un izlaz, am ajuns pe o poteca. Unul dintre căpitanii noștri, un saxon și un domn, si a împușcat plin de curaj calul și și-a chemat oamenii să i se alăture și să apere drumul. Dar dușmanii ne-au atacat plini
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
La 12/24 aprilie 1877 Rusia a declarat război Porții și a început trecerea Prutului. Până la sosirea forțelor țariste la Dunăre, linia fluviului a fost apărată de armata română. Luând act de noile realități, otomanii au bombardat localitățile Calafat, Bechet, Izlaz, Corabia, Giurgiu și au atacat țărmul românesc cu bande înarmate ale cerchezilor și bașbuzicilor. Românii au ripostat bombardând Vidinul și Turtucaia. La Dunăre s-a instaurat astfel, deși nedeclarată oficial, o stare de război între România și Poartă. Un curent
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Mare, Fulgerul și România au contribuit la distrugerea flotilei fluviale turcești. Artileria românească a sprijinit printr un tir continuu la jumătatea lunii iunie, trecerea peste Dunăre, prin Zimnicea, a principalelor forțe militare ruse, și luarea Șistovului. Bateriile de artilerie de la Izlaz, Flămând și Turnu Măgurele au susținut ofensiva victorioasă a armatei ruse de la începutul lui iulie 1877 la Nicopole. De asemenea focul continuu a două regimente de infanterie română a împiedicat retragerea trupelor turcești din Nicopole spre Rahova. Din cele trei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de fotbal încă de pe la 1300 î.Hr. Jocul era cunoscut și în China pe vremea dinastiei Qin (secolul III î.Hr.), sub denumirea de Tsu-shin. La vechii greci, jocul se numea sphaeromachia, iar la romani, harpastum. În Evul Mediu, în Anglia pe izlazuri, obștea sătească se întrecea să bată mingea cu piciorul, dar nu existau reguli precise. Jocul era practicat și la celebrele public schools, dar și aici totul era aleatoriu. Primele reguli au fost stabilite la Colegiul Trinity din Cambridge în 1848
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]