3,184 matches
-
Toate Articolele Autorului Nu știu, zău, ce să mai spun De bătrânul Moș Crăciun! An de an, câte un pic, I-a rămas costumul mic, Nici pe față, nici pe dos Nu-l încape de burtos, Iar chimirul, ce mai jale! De-abia țipă pe sub foale, Însă buba-i pân’ la ghete, Mama lor, azi, de șirete! Râgâind a usturoi Și a doage de butoi, E un drum atât de lung, Nu e chip să mai ajung! Fi’n’c-așa
DUPĂ SĂRBĂTORILE DE IARNĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367937_a_369266]
-
Nu știu, zău, ce să mai spunDe bătrânul Moș Crăciun!An de an, câte un pic,I-a rămas costumul mic,Nici pe față, nici pe dosNu-l încape de burtos,Iar chimirul, ce mai jale!De-abia țipă pe sub foale, Însă buba-i pân’ la ghete,Mama lor, azi, de șirete!Râgâind a usturoiși a doage de butoi,E un drum atât de lung,Nu e chip să mai ajung!Fi’n’c-așa-i
VALERIU CERCEL [Corola-blog/BlogPost/367940_a_369269]
-
O lacrimă de dor în palma rece, Un gând ucis și ars cu bună știre, Când frunzele foșnesc prin cimitire Și-și sună pașii moartea care trece. O lacrimă de dor prelinsă-n pleoape, Un cântec înecat în plâns și jale, Când soarele se-ntunecă pe cale Și luna se aruncă-nvinsă-n ape. O lacrimă de dor pe buza arsă, O mână-ntinsă-n gestu-i împietrită Și-n ochii cu privirea rătăcită Numai durere mută se revarsă. Referință Bibliografică: O LACRIMA DE DOR
O LACRIMA DE DOR de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367994_a_369323]
-
instructorul într-un poligon de tir, după care își zboară creierii și vei fi scuturat de friguri când vei primi știri despre sinucigași fanatici îmbrăcați în bombe la propriu, pe care le detonează în marile aglomerări umane, provocând moarte și jale nespusă împrejur. Vei urca cu mare spaimă în orice mijloc de transport, fie mașină sau tren, fie vapor sau avion, neștiind dacă șoferul sau mecanicul, căpitanul sau pilotul, nu vor care-cumva să se omoare, luându-vă și pe voi, bieți
COMPLEXUL „ÎNGERUL MORŢII” de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367979_a_369308]
-
ce-l primiseră de la părinții lor, ca dar de nuntă, sau cumpărat mai târziu, cât și pe cel luat în arendă de la nașii lor de cununie, chiaburi și cu multe hectare de pământ avute înainte de confiscare și deportare. A fost jale mare în neamul nostru în acea zi. Mircea a ajuns cal la șareta primarului Cotorișcă, așa îl poreclise satul, care stătea lângă noi și ori de câte ori trecea calul cu șareta pe la poarta noastră, mama izbucnea în plâns și îl blestema pe
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
au plecat în America. Cei rămași au "inventat"un sol fertil, aruncând între stânci tonele de alge aduse la țărm de valurile oceanului. Au reușit astfel să cultive ceapă și cartofi și să supraviețuiască. "Ei bine, și cântecele irlandeze au jalea doinelor noastre!"Maestrul Grigore Leșe a descoperit asemănări între horile sale și un cântec din cu totul alt spațiu: cel arabo-persan. "Pe 10 septembrie, în Piața Artelor din București, în cadrul Festivalului Enescu, voi susține un concert împreună cu muzicieni din Iran
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
pe care toate grasele și le puseseră în buric pentru a fi sexi. Nu serveau la nimic nici palatele, nici catedralele mai mari decât stadioanele, nici măcar caleștile cu care unii snobi ieșiseră la agățat într-o perioadă... Totul era zădărnicie... Jale! Omenirea intră în depresie și își spuse că singura plăcere pe care are rost să și-o permită este mâncarea. În consecință, se puse pe crăpău și pileală! Constatând cu acest prilej că îi trece și depresia. Toată lumea mânca de
ÎN SFĂRŞIT, COMUNISM! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367418_a_368747]
-
Acasa > Impact > Istorie > MARELE LUP ALB Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2024 din 16 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Multe secole s-au scurs de atunci Și-n suflet multă jale avea, Lupul Alb,când privea de pe stânci, La poporul său ce suferea. Din codrii bătrâni ai munților, Noaptea,sub bolta înstelată, Sau în bătaia vânturilor, Se-aude chemarea-i curată. Lupul Alb,din nou astîzi cheamă La luptă, pe-ai
MARELE LUP ALB de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367466_a_368795]
-
a încetat bulgăreala și s-a întors spre poarta lui. Nici n-am observat că pe lângă mine alergase și Mărin. Luase și el în spate vreo doi bulgări. Gâfâiam amândoi și când ne-am uitat în coș ne-a apucat jalea văzând gălbenușurile împroșcate. Am privit mânioși pe toată ulița, să-l vedem pe nea Mitică. Parcă intrase în pământ. Mărin a exclamat înciudat: unde-ai dispărut, nea Mitică, să-ți spunem și ție „câțu-mâțu, întoarce pârțu!”. A trebuit să recunoaștem
CÂŢU-MÂŢU-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367463_a_368792]
-
nu-s Mai de preț ca băișagul Acela ni-e tot ioșagul Căci la noi pământu’-i rău Și se face puțin grâu Că și dacă-l semănăm Numai sămânța ne-o luăm Și așa, acum poporul L-au umplut jalea și dorul...” din „Verșul buciumanilor” Aceste elemente, precum și modul abuziv în care buciumanilor le fusese refuzată prelungirea contractului pentru arendarea perimetrului în care se făcuseră investiții majore, au determinat o stare de revoltă soldată în luna februarie 1886 cu un
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
vă spun mai mult! Țara mea, Transilvania, are multe secrete pe care nici nu le bănuiți. Și mai termină cu insinuările astea cretine! Marele Vampir American, un negru cu un schelet impresionant, se ridică și croncăni: - Boss, adevăru-i că mare jale este pe teritoriile noastre. Să-ți detaliez puțin! Ăia mici care mai au ceva puritate în sânge, da' nu-s prea mulți că moștenesc toate belelele de la părinți, se uită la filme cu Jan van Helsing și sunt mereu înarmați
ULTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366840_a_368169]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU SANDALELOR Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 211 din 30 iulie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU SANDALELOR În patria Eudomoniei e multă jale... și isteria mocnește sub tainice ruguri - în brazde, în hamuri, oameni și boi, la pluguri... din ulcioare, arșiță curge pe spinări la vale - dar botniți a pus Caligula câinilor săi să nu-i latre, absurzi, poezia din gând - a uitat
ELOGIU SANDALELOR de ION MARZAC în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366893_a_368222]
-
ce-l primiseră de la părinții lor, ca dar de nuntă, sau cumpărat mai târziu, cât și pe cel luat în arendă de la nașii lor de cununie, chiaburi și cu multe hectare de pământ avute înainte de confiscare și deportare. A fost jale mare în neamul nostru în acea zi. Mircea a ajuns cal la șareta primarului Cotorișcă, așa îl poreclise satul, care stătea lângă noi și ori de câte ori trecea calul cu șareta pe la poarta noastră, mama izbucnea în plâns și îl blestema pe
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
de viață, vreo 35 de ani. Căzuse dintr-o căruță când caii au prins nălucă și s-a lovit la șira spinării. A stat o vreme în spital și s-a întors acasă într-un cărucior cu rotile. Nevastă tânără; jale mare! Noroc că nu aveau copii. La început, bărbatul urla prin curte de nenorocirea care s-a abătut asupra lui. Femeia a căutat să-l liniștească, dar el era conștient că a devenit o povară pentru ea. A încercat de
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
m-aș lăsa adânc în valuri, să mă poarte-ntr-o poveste, fără teama c-aș ajunge prea departe de catarg. Călăuză fără voie, vântul mi-ar deschide calea depărtărilor albastre care alunecă sfidând timpul fără de măsură, împietrit cumva de jalea păsărilor călătoare, cuiburile părăsind. Adunând fantasme albe-n goana fluxului solar, îmi absoarbe infinitul energia pământeană și mă lasă să plutesc, înotător fără hotar, pe întinderile albastre lipsite de-orice capcană. Cerul mă îmbrățișează și să uit de toate-mi
PLUTIRE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367531_a_368860]
-
instituția sclaviei! Ei, de data aceasta, familia regală spaniolă e total nemulțumită de prestația administrativă a lui Columb și-l trimit pe Bobadilla guvernator pe Hispaniola; cum Columb se opune, acesta îl leagă în lanțuri și-l trimite pachet acasă. Jale, văicăreli, scrie o carte despre profețiile biblice și declară că tot ce-și dorește este să găsească sursă aurului, minele lui Solomon, nu de alta, dar cruciadele creștine au nevoie de finanțare, ținta finală fiind să ducă sufletele în rai
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367497_a_368826]
-
cald și bun, nu cel dornic de sânge, a fost, desigur, Catharina Siegel. Iar uneori, zidurile bătrâne din Piața Sfatului, scot sunete izvorâte din mângâierea de arcuș a vântului coborât de prin păduri de munte. Se-aud parcă păreri de jale, care spun stelelor, în tăcerea nopții: „Bucuria are prețul durerii! Alungă, vântule, jalea și lasă-mi doar ce-a fost frumos și bun”. Legenda spune că-i glasul Catharinei, amanta lui Vlad Țepes. ---------------------------- Roni CĂCIULARU Petah Tikva, Israel 23 august
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
Iar uneori, zidurile bătrâne din Piața Sfatului, scot sunete izvorâte din mângâierea de arcuș a vântului coborât de prin păduri de munte. Se-aud parcă păreri de jale, care spun stelelor, în tăcerea nopții: „Bucuria are prețul durerii! Alungă, vântule, jalea și lasă-mi doar ce-a fost frumos și bun”. Legenda spune că-i glasul Catharinei, amanta lui Vlad Țepes. ---------------------------- Roni CĂCIULARU Petah Tikva, Israel 23 august 2016 Referință Bibliografică: Roni CĂCIULARU - DE-A PURUREA AMANTĂ... / Roni Căciularu : Confluențe Literare
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
am zâmbit, căci mi-a plăcut să mă gândesc la faptul că o sărut, de fapt, indirect. Și asta pentru că a băut puțin și Ana Diafana, și ochii i-au sclipt. S-au recitat versuri, cineva a cântat frumos, de jale, iar eu nici nu eram acolo, eu pluteam peste clipocirile luminilor orașului încețoșat, învăluit într-o auroră boreală. Cântecul trist se ducea în întunericul Dealului și-al Clujului întreg, iar sufletul meu era atât de mișcat de vibrația luminilor, din
AURORA BOREALĂ, ÎNTR-O SEARĂ LA CLUJ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367711_a_369040]
-
Și Te va lăuda sufletul meu viu Căile mele în fața Ta să stea Până când acest trup va fi în sicriu PSALMUL 119 Ruga mea a fost singura avere Am cugetat la poruncile Tale M-ai smerit ca să uit calea de jale Din cer Cuvântul Tău îmi dă putere Vezi că poruncile Tale am iubit Când eram necăjit și m-ai auzit Iar legea Ta din cer m-a călăuzit Nedreptatea am urât dar m-a albit Vai mie pribegia-mi s-
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
voi da somn în tihnă Până nu voi afla locul Domnului “ De chivotul legii am auzit iar E în Efrata țărâna lui Iaar În locul unde i-au stat picioarele Scoala în chivotul sfinției Tale Casa Domnului nu va mai fi jale „Făclia unsului meu izvoarele“ PSALMUL 132 Iată acum ce este bun și frumos Decât a trăi frații împreună Roadele muncii în casă se-adună Sufletele iau vibrații din cosmos Mirul de pe cap coborât pe barbă Pe barba lui Aaron căzut
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
doar aripi să zbor spre clipa ne-ntinată, Suflarea mea să fie vulcanul ce irumpe Spre vulturii luminii, de neguri detașată. Poate dorința mea un pic să te surprindă, Dar du-mă, Moș Crăciun, la suflete uitate Ce-așteaptă împietrite ca jalea să cuprindă Speranța și visarea ce-s undeva legate. Ajută-mă să fiu un cuib plin de iubire Pentru micuți sărmani ce suferă-n tăcere, Cuvântu-mi să le-aducă o rază în privire, Căci ei sunt îngeri puri, minuni
SĂ FIU UN CUIB de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367007_a_368336]
-
prea departe. Deja, exista riscul ca întreg stolul să rămână prizonier al gheții nemiloase. Doar la câțiva metri de stol, puiul plângea după ajutor, văzând cum păsările pornesc spre plaur, abandonându-l. Plângea puiul, plângeau și lebedele, scoțând sunete de jale. Erau neputincioase. Nu aveau cum să-l ajute pe nesăbuitul pui. Într-un târziu, s-au retras toate pe plaur pentru a nu pieri întregul stol în capcana gheții. Afară, gerul deveni din ce în ce mai tăios. Peste drum, a început să înghețe
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]
-
a trecerii. Neputința de a ameliora destinul pământesc este accentuată paronomasic prin cumul de elemente care impun ideea unui regim aspru (foarte potrivit pământescului): O, bătrîn sufletul meu / Rătăcit pe-a vieții cale, / Mai amar decît amarul / Mărilor pline de jale // [...] / Mai pustiu decît pustia / Pustnicilor din nelume. Bucuriile fac mariaj cu suferința - care domină, în acest registru, poemele (Iubire nu, o, nu cari să nu doară... Nici bucurie, nu făr' de tristețe) și lecția se însușește temeinic pentru că e propusă
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
Iosif Pavlinciuc și celălalt care lansează o discuție inerentă și foarte importantă despre „Atitudinea regimului sovietic față de Biserica Ortodoxă din Republica Sovietică Socialisttă Moldovenească, după 1944” semnat de Alexandru Donos. Bisericii Greco-Catolice îi sunt consacrate două studii: „Despre Ioan Dunca Jalea, un preot greco-catolic în rezistența anticomunistă” semnat de Camelia Ivan Duică și altul „Despre Episcopul Alexandru Todea în anii comunismului ceaușist” semnat de către Cristian Vasile. Un alt studiu tratează Biserica Romano-Catolică, cu titlul: „Aspecte de viață cotidiană, de practică și
ADRIAN NICOLAE PETCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367150_a_368479]