7,321 matches
-
această iubire și prin puterea lui Iisus Hristos ajungem fiecare din noi, într-o măsură mai mare sau mai mică, să ne dăruim ca jertfe vii. Dar, precum Jertfa lui Hristos n-a fost despărțită de Înviere, tot așa nici jertfa noastră nu rămâne străină de viața pe care El ne-o oferă. Și să nu uităm faptul că fără de jertfa Domnului Iisus Hristos, îndeosebi cea euharistică, nu putem face nimic. Tocmai de aceea se cere împlinită și împărtășită. Încheiem cu
DESPRE SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE IN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373701_a_375030]
-
să ne dăruim ca jertfe vii. Dar, precum Jertfa lui Hristos n-a fost despărțită de Înviere, tot așa nici jertfa noastră nu rămâne străină de viața pe care El ne-o oferă. Și să nu uităm faptul că fără de jertfa Domnului Iisus Hristos, îndeosebi cea euharistică, nu putem face nimic. Tocmai de aceea se cere împlinită și împărtășită. Încheiem cu constatarea că Euharistia actualizează într-un dinamism convergent, spre plenitudinea existenței, marile potențialități umane care semnifică și simbolizează ceea ce trebuie
DESPRE SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE IN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373701_a_375030]
-
Publicat în: Ediția nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Aud și-acuma ruga ce-o zice Sfânta Vineri Să fim feriți de rău să nu murim de tineri, Reper s-avem doar cerul senin și luminos Și jertfa de pe cruce a Domnului Hristos! Un clopot bate-n inimi și plânge răvășit Copii ce-au plecat și aprigul sfârșit, Durerea unei Mame ce este ca o torță, Doar Bunul Dumnezeu îi dă curaj și forță! Prin iadul deznădejdii se
CU SUFLETU-N GENUNCHI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384713_a_386042]
-
și flămânde”, jefuindu-și semenii. Trăsăturile năpârcii, exponent ori simbol al conducătorilor-politicieni din ultimii ani, sunt: minciuna, lașitatea, denunțul complicilor și trădarea acestora. Printre rânduri, în capitolul ” Despre ei... și despre noi”, se citește, cu dezamăgire și profund regret, zădărnicia jertfelor curate din acel decembrie însângerat, pe care l-am crezut aducător de libertate și bunăstare. Este adusă în prim-plan și dezrădăcinarea forțată, determinată de factori social-economici sau de altă natură. Imaginea fiului plecat în străinătate pentru asigurarea unui trai
DESPRE VOLUMUL ÎMPLINIRE PRIN IUBIRE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384720_a_386049]
-
fiecare primăvară fiecare plecare ar fi fost o zbatere de fluture devorat de dangătul straniu al unui clopot și dacă...” Moartea este o rană deschisă, autorul pare să o accepte, este acel tunel care are Lumina la celălalt capăt : ”ca jertfă nici chiar moartea nu doare mai tare decât dorința de a iubi sau a fi iubit dar să nu uităm că și iubirea e o moarte lentă pe care Dumnezeu o acceptă ca jertfă pentru oameni” (teodor dume) Nu îl
ANGELA NACHE MAMIER, PREFAŢĂ LA CARTEA AZIL ÎNTR-O CICATRICE , DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384739_a_386068]
-
are Lumina la celălalt capăt : ”ca jertfă nici chiar moartea nu doare mai tare decât dorința de a iubi sau a fi iubit dar să nu uităm că și iubirea e o moarte lentă pe care Dumnezeu o acceptă ca jertfă pentru oameni” (teodor dume) Nu îl îngrozește, dimpotrivă, pare să accepte ideea mistică a unei schimbări veșnice. O atitudine demnă căci aceste cuvinte sunt un fel de baraj, o luptă lirică, un om care nu vrea să capituleze. Poeta Emily
ANGELA NACHE MAMIER, PREFAŢĂ LA CARTEA AZIL ÎNTR-O CICATRICE , DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384739_a_386068]
-
viață Graalul și vidul de mine însumi, tainic... Vreau să respire-n voie a Ta bucurie, să nu-și mai simtă plumbul suferinței, din patimi și-a câștigat aurul tăcerii și-adevărul! Viața va-ncepe să-i fie vie când jertfa Ta o să-l învie, călcându-și pe moarte asemeni Ție, iertarea Tatălui salvându-l din robie! Citește mai mult Nu-mi mai vând sufletul,nu-l mai am de vânzare,Ți l-am înapoiat, Doamne, cu totul...în mine bate
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
căutasă-i umpli din nou cu viață Graalulși vidulde mine însumi, tainic...Vreau să respire-n voiea Ta bucurie,să nu-și mai simtă plumbul suferinței, din patimi și-a câștigat aurultăcerii și-adevărul!Viața va-ncepe să-i fie viecând jertfa Ta o să-l învie,călcându-și pe moarteasemeni Ție,iertarea Tatălui salvându-l din robie!... XIV. CULORI NEVĂZUTE, de Gabriela Docuță, publicat în Ediția nr. 2291 din 09 aprilie 2017. Întreabă-mă ce culoare are al tău glas, Și-ți
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
rodul... Vor fi cireșe-n roșu îmbietor, Ne bucură cu-a lor culoare Și-n gust le vom simți savoare, Slăvesc dulce taină unui Creator... Vom întelege oare, viu miracol, O simbioză a iubirii, Ce au primit în fruct cireșii? Jertfă dăruiesc fiind luminii sol!... Citește mai mult Deschis-au îngerii pe ram bobocii,Cântându-le sfios luminăCu adierea vieții lină,Trezit-au din al iernii vis cireșii...Coșmar de iarnă au uitat, și frigul,Își amintesc doar flori să fie
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
le coacă rodul...Vor fi cireșe-n roșu îmbietor, Ne bucură cu-a lor culoareși-n gust le vom simți savoare,Slăvesc dulce taină unui Creator...Vom întelege oare, viu miracol,O simbioză a iubirii,Ce au primit în fruct cireșii?Jertfă dăruiesc fiind luminii sol!...... XXVIII. POEZIE NAIVĂ, de Gabriela Docuță, publicat în Ediția nr. 2250 din 27 februarie 2017. Credea cândva o poezie Că a fi naiv, e-o prostie Dar se pare că timpul i-a spus Că vremea
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
de mult! O, știi aceasta...știi prea bine! De ce nu spui celor din jur Și o ții numai pentru tine? Eu te-am ales din mii și mii Tu să lucrezi în via mea... Lucrează deci și spune lumii De jertfa și Iubirea Mea!" Se-oprește-nmărmurit creștinul... O, a greșit și-i pare rău... Se-ntoarce-acum cu pași grăbiți Să caute pe vecinul său! E tot acolo...trist, stingher Parcă așteaptă o minune Când iată pe creștin că vine Îl prinde-n brațe
VOCEA DOMNULUI... de MARIA LUCA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385252_a_386581]
-
a ospătat pe cei trei îngeri ai Domnului înainte de pedeapsa Sodomei și Gomorei (Fac. 18). Inițial, aici era locul de închinare al evreilor, însă în epoca elenismului acesta a fost transformat într-un loc păgân, legat de sărbători populare, de jertfe și tranzacții comerciale. Regele Irod l-a împrejmuit cu ziduri, în interiorul cărora a fost construit mai târziu de către Adrian un templu păgân și un altar - jertfelnic. În sec. al IV - lea, Sf. Elena, dărâmând toate construcțiile anterioare, a ridicat în locul
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
falduri albe dau târcoale Doinelor de jale îndârjind în Potirul aprins, râvna de nectar a Învierii Neamului. Ni-i trupul răstignit, bătut în cuie, /sus pe Golgota pătimirii noastre. / Cucernic ca unscgivnic gândul suie /spre cerul limpeyimilor albastre. Pe crucea jertfei cutrmurătoare, /pe care mor și visele și anii, /oftăm prelung în deznădejdi amare: O, Eli, Eli lama sabactani! / Credința însă biruie năpasta, /cădelnițându-și ruga în tăcere. /Călăii ne străpung cu suliți coasta /și ne adapă cu oțet și fiere
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
Eli, Eli lama sabactani! / Credința însă biruie năpasta, /cădelnițându-și ruga în tăcere. /Călăii ne străpung cu suliți coasta /și ne adapă cu oțet și fiere. / În urletele crâncenei gheene, /din zvârcolirea cărnii sfâșiate, /sclipește-n diamantul de pe gene /lumina jertfei noastre ne-ntinate. Pe creasta de văpaie a credinței, /noi știm, în greaua zbatere-a durerii, /că încolțește-n miezul suferinței /grăuntele de foc al Învierii. Ni-i ruga, Doamne, pură ca zambila, /și chinu-l înflorește-n bucurie. /Revarsă-Ți harul
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
grăuntele de foc al Învierii. Ni-i ruga, Doamne, pură ca zambila, /și chinu-l înflorește-n bucurie. /Revarsă-Ți harul roditor și mila /pe fruntea-ntinsă de mucenicie! / În bunătatea Ta dumnezeiască, /tămăduiește-ne cu sfinte leacuri /și fă ca jertfa noastră să rodească, rotundă și bogată peste veacuri!(Golgota românească, memoriei lui Nicolae Chisălicescu, mort în Zarca din Aiud) Aurelian Bentoiu, ialomițeanul temerar și martir a bătut la porțile luminii în ziua Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Din Caierul tinereții
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
de odihnă în Imperiu. Încă din anul 317, împăratul Constantin cel Mare începe să bată și monede cu monograma lui Iisus Hristos. În funcțiile înalte, el numește de preferință creștini, dar păstrează și păgâni, cărora le interzice însă să aducă jertfe. Cultul împăratului își pierde sensul religios, păstrând mai mult semnificația lui politică: cinstirea autorității împăratului ca exponent al puterii Imperiului Roman; templele dedicate lui devin localuri publice, fără statui și fără jertfe. În unele locuri, unde creștinii sunt majoritari, ei
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
și păgâni, cărora le interzice însă să aducă jertfe. Cultul împăratului își pierde sensul religios, păstrând mai mult semnificația lui politică: cinstirea autorității împăratului ca exponent al puterii Imperiului Roman; templele dedicate lui devin localuri publice, fără statui și fără jertfe. În unele locuri, unde creștinii sunt majoritari, ei iau templele păgâne și le transformă în biserici sau le închid. Împăratul și membrii familiei sale - mama sa, Elena, soția sa, Fausta, sora sa, Anastasia, fiica sa, Constantina, dăruiesc episcopilor ajutoare pentru
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
i-a îndepărtat pe creștini din unitățile militare importante și din administrația centrală; a interzis ținerea de sinoade episcopale; i-a obligat pe creștini să celebreze cultul în afara orașului, separat pentru bărbați și femei; toți funcționarii erau obligați să aducă jertfe zeilor; s-a ajuns chiar la noi martiri creștini, fără să existe un ordin în acest sens. Aceste lucruri au determinat și mai mult apropierea creștinilor față de Constantin cel Mare și victoria acestuia în fața rivalului său, Licinius, la 18 septembrie
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
Mi-am despletit iubirea pe ancore de gănd Nici stropii mari de ploaie, nu-i mai aud plăngănd. Înnobilată clipă prin raiul de culori Înmugurești speranțe în pomii visători. E Primăvara asta o candelă a vieții, Un sfănt altar de jertfă, ard anii tinereții Se umple cupa Verii cu raze de senin, În Toamnă struguri copți, ulcioarele cu vin. Cănd se pogoară Iarna, cu viscole și ger, În haită lupii atacă, pun porțile din cer. Ninsorile de nuferi, gravează nostalgii În
ANOTIMPURI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360265_a_361594]
-
la un ziar local, a găsit acum bucuria, pacea și dorința de a merge mai departe prin puterea Cuvântului Sfintei Scripturi. S-a lăsat folosită de Dumnezeu pentru a călăuzi pe paginile Bibliei o soră fără vedere și, prin biruința Jertfei Domnului Isus Hristos, jurnalista și-a recăpătat ea însăși vederea sufletului și a minții, primind acum dreptul de a se numi „copil al lui Dumnezeu”. O învățătoare cu experiența alfabetizării și formării moral-intelectuale a zeci de generații de elevi, trăiește acum
HOLDE ALBE PE CÂMPUL EVANGHELIEI MÂNTUIRII de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360259_a_361588]
-
în mâna lui Dumnezeu pe care-L consideră „Prietenul meu cel mai bun, alături de care știu că nimeni și nimic nu mă mai poate doborî în călătoria mea pe acest pământ”. Pentru aceste cinci suflete botezate și răscumpărate în Legământul Jertfei Domnului Isus Hristos, Duminică, 16 martie 2014, a fost seceriș de bucurie în Cer și pe pământ, la Biserica Baptistă „Betel” din Salonta, păstorită de Florin Cociubei, slujitorul care ne-a declarat: „Fiecare suflet scufundat astăzi în apa botezului L-a
HOLDE ALBE PE CÂMPUL EVANGHELIEI MÂNTUIRII de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360259_a_361588]
-
lucrare, faptă, și anume, faptă bună. Ea este bucuria de a face altora bucurie, este pornire, așa cum spun toți Sfinții Bisericii, de a cuprinde, de a îmbrățișa pe oricine și a lucra pentru binele lui; ea este dăruire dusă până la jertfa de sine pentru binele semenilor, așa cum a învățat și Sf. Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș din viața Mântuitorului Iisus Hristos. „Ținta poruncii este dragostea din inimă curată, din cuget bun și din credință nefățarnică“ (I Timotei 1, 5), ne
Agenda2005-37-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284191_a_285520]
-
inimă curată, din cuget bun și din credință nefățarnică“ (I Timotei 1, 5), ne învață Sf. Ap. Pavel; iar Sf. Iosif cel Nou a înțeles că dacă „dragoste nu e, nimic nu folosește“. El arăta că orice faptă, adică, orice jertfă, oricât de mare dacă am face pentru cineva, dacă ea se face din mândrie, din fățărnicie sau din alte calcule, nu din „inimă curată, din cuget bun și credință nefățarnică“ față de cel pe care îl ajutăm, fapta noastră nu prețuiește
Agenda2005-37-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284191_a_285520]
-
de experți oenologi cu renume. Acolo, în citadela vinului bănățean, vinul nu se bea doar, el se trăiește o dată cu viața, pentru că în tradiția creștină româ- nească, el și mama lui, vița de vie, au și un înțeles sacru. Vinul reprezintă „jertfa Domnului, sângele Său, iar vița de vie, viața noastră în Hristos”. De altfel „strugure” și „butuc” sunt de sorginte dacică... Secretul unei arte și regulile ei de fier La Recaș, unde vinul este sinonim cu știința, oamenii care o slujesc
Agenda2005-32-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284054_a_285383]
-
neajunsurile zilelor de azi, ne știm înălța în sferele mai înalte ale vieții sufletești. Au fost aceste sărbători tot atâtea momente de reculegere și înălțare a sufletelor, prinoase de recunoștință și admirație față de fericiții noștri înaintași, cari prin munca și jertfa lor ne-au pregătit măreția timpului de azi, în cari ni-s’au realizat - cu ajutorul Celui preaînalt - aspirațiunile de a fi o turmă și un păstor. “ Astfel, „În ziua sfinților Apostoli Petru și Pavel întreaga suflare ortodoxă și românească a
Agenda2005-44-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284373_a_285702]