23,636 matches
-
înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât textele de lege criticate oferă suficiente garanții pentru a asigura judecarea cauzei de către o instanță imparțială, legiuitorul prevăzând și remedii pentru ipoteza în care există un caz de incompatibilitate. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea penală din 11 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
inculpatul solicită ca judecata să aibă loc în condițiile prevăzute la art. 374 alin. (4), instanța procedează la ascultarea acestuia, după care, luând concluziile procurorului și ale celorlalte părți, se pronunță asupra cererii. (1^1) Inculpatul poate recunoaște faptele și solicita judecarea cauzei în condițiile prevăzute la art. 374 alin. (4) și prin înscris autentic. (1^2) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (1^1), dacă inculpatul este minor, este necesară și încuviințarea reprezentantului său legal. (2) Dacă admite cererea, instanța întreabă părțile
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
la vinovăția fiecărui inculpat, inclusiv administrarea recunoașterii aceluia care a beneficiat de procedura simplificată în fața persoanei acuzate în cauza disjunsă pentru ca aceasta să poată pune întrebări martorului. De altfel, criteriul determinant pentru evaluarea existenței incompatibilității prin antepronunțare, în judecarea unor inculpați diferiți, în cauze disjunse, decurge din considerentele hotărârii de condamnare, și nu din soluția de condamnare. Așa încât, instanța supremă a stabilit că judecătorul devine incompatibil doar în măsura în care hotărârile anterioare pronunțate de acesta cuprind referiri
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
și care formează obiectul Curții Constituționale nr. 1.393D/2018. ... 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepției de neconstituționalitate a depus o cerere prin care solicită judecarea și în lipsă. ... 4. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.432D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) teza finală din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de
DECIZIA nr. 752 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255923]
-
dosarelor nr. 1.836D/2018, nr. 2.048D/2018 și nr. 58D/2019 la Dosarul nr. 1.715D/2018, care a fost primul înregistrat. ... 9. Președintele Curții pune în discuția reprezentantului părții prezente și a reprezentantului Ministerului Public cererea autorilor din Dosarul nr. 1.715D/2018 de renunțare la judecarea excepției de neconstituționalitate. Reprezentantul părții prezente apreciază că cererea este inadmisibilă, iar reprezentantul Ministerului Public apreciază că odată ce a fost sesizată instanța de contencios constituțional, soluționarea excepției de neconstituționalitate este o chestiune de ordine publică și că, deci, nu
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]
-
de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătorești considerate defavorabilă. ... 28. Astfel, dispozițiile legale criticate constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil și într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părților, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluționării unui proces. ... 29. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]
-
supusă dezbaterii în Dosarul nr. 88/1/2022. Reprezentantul Ministerului Public a susținut că în cauză sunt îndeplinite condițiile privind admisibilitatea sesizării formulate, atât cele de ordin formal, instanța supremă fiind sesizată de un complet al Tribunalului Mureș care este învestit cu judecarea cauzei în ultimă instanță, asupra problemei de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a pronunțat printr-un recurs în interesul legii sau o hotărâre prealabilă și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii aflat pe
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
desființarea hotărârii contestate, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la prima instanță, conform art. 425^1 alin. (7) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală. În motivarea contestației, Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Târgu Mureș a arătat că la judecarea cererii de liberare condiționată a fost prezent un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș, deși, potrivit art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
de legiuitor); soluționarea pe fond a cauzei depinde de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul întrebării prealabile, în condițiile în care motivul care a generat exercitarea căii de atac de către Direcția Națională Anticorupție vizează lipsa procurorului anticorupție la judecarea cererii de liberare condiționată formulate de persoana condamnată Ș.G., Ministerul Public fiind reprezentat de un procuror din cadrul unei unități de parchet nespecializate; și, nu în ultimul rând, instanța supremă nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă asupra chestiunii de
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
referă la „oricăror alte cereri“, și, ca atare, unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să o facă, cu atât mai mult cu cât, când legiuitorul a dorit ca procurorii din cadrul unei structuri specializate să nu participe la judecarea unui anumit tip de cauze, a reglementat expres acest fapt, relevante fiind dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
normă specială care derogă de la norma generală prevăzută de art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, normă care stabilește că în cursul judecății participă procurori de la parchetul de pe lângă instanța învestită cu judecarea cauzei, și, drept consecință, la soluționarea oricărei cereri corelate sau atașate unui dosar înregistrat la Direcția Națională Anticorupție sau în care această unitate a emis rechizitoriu, indiferent cum este calificată (propunere, contestație, plângere etc.), trebuie să fie prezent un procuror
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
unele activități procurorilor anticorupție, adică urmărire penală și participarea la judecată în cauze ce au ca obiect anumite fapte de corupție, nu să le acorde și alte competențe, care nu au nicio legătură cu specializarea lor în domeniul cercetării și judecării acestor infracțiuni. Un alt argument prezentat de apărare în susținerea acestei opinii este că, în materia infracțiunilor de corupție, legiuitorul a reglementat în art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție constituirea de completuri
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
făcut obiectul controlului de constituționalitate (Decizia nr. 417 din 3 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 10 octombrie 2019), ocazie cu care s-a constatat că sunt conforme cu Legea fundamentală, întrucât la judecarea căii de atac nu este necesară specializarea unor asemenea completuri, având în vedere că instanța de control judiciar se limitează la a evalua caracterul legal și temeinic al hotărârii instanței de fond, făcându-se, astfel, distincție clară între situațiile în
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
se limitează la a evalua caracterul legal și temeinic al hotărârii instanței de fond, făcându-se, astfel, distincție clară între situațiile în care datorită naturii infracțiunii se impune specializarea judecătorului, motiv pentru care nu ar exista nicio justificare ca la judecarea unei cereri de liberare condiționată să participe un procuror anticorupție. De asemenea, invocând și dispozițiile art. 587 din Codul de procedură penală, care stabilesc competența materială a judecătoriei pentru judecarea în primă instanță a cererilor de liberare condiționată, indiferent de
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
motiv pentru care nu ar exista nicio justificare ca la judecarea unei cereri de liberare condiționată să participe un procuror anticorupție. De asemenea, invocând și dispozițiile art. 587 din Codul de procedură penală, care stabilesc competența materială a judecătoriei pentru judecarea în primă instanță a cererilor de liberare condiționată, indiferent de calitatea persoanei condamnate și fapta comisă, fără să fie necesară specializarea completului învestit cu asemenea cauze, întrucât în acest stadiu procesual se ține seama de conduita avută în timpul detenției
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
detenției, participarea la activități, regimul de executare, îndeplinirea obligațiilor civile, fiind deci lipsită de relevanță natura infracțiunii care a atras condamnarea la o pedeapsă privativă de libertate, s-a concluzionat că, în raport cu toate aceste elemente, rezultă că la judecarea unei solicitări întemeiate pe dispozițiile art. 99 și următoarele din Codul penal Ministerul Public trebuie reprezentat de un procuror din cadrul unui parchet nespecializat, în acest sens urmând a fi interpretate dispozițiile art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
întrucât în această procedură se examinează aspecte ce țin de conduita condamnatului din timpul detenției, participarea la activități, regimul de executare, îndeplinirea obligațiilor civile și, ca atare, nu este necesară specializarea judecătorului și procurorului care compun completul, respectiv, participă la judecarea cauzei. Curtea de Apel Târgu Mureș și Curtea de Apel Ploiești nu au comunicat un punct de vedere cu privire la chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită prin prezenta sesizare. Au fost identificate și transmise hotărâri judecătorești relevante
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
a concluzionat că nu mai există nicio rațiune ca procurorii anticorupție să reprezinte Ministerul Public în cauzele ce au ca obiect cereri/propuneri de liberare condiționată, în condițiile în care legiuitorul a abandonat competența materială a tribunalului ca instanță comună pentru judecarea dosarelor în care urmărirea penală a fost efectuată de către Direcția Națională Anticorupție, având, totodată, în vedere și domeniul limitat de aplicare a dispozițiilor tranzitorii din art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
alin. 1 și 2 din Codul penal din 1969 raportat la art. 13^1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, în ambele cauze urmărirea penală fiind efectuată de Direcția Națională Anticorupție potrivit legii vechi, iar judecarea cererii de reabilitare fiind făcută cu participarea procurorului anticorupție. Sentința penală nr. 49 din 8 februarie 2021, definitivă prin necontestare la data de 28 februarie 2021, prin care s-a dispus reabilitarea petentului G.D. cu privire la pedeapsa de 3
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
fi soluționate potrivit acesteia, cu excepția cauzelor de competența parchetelor militare și a secțiilor militare din cadrul parchetelor competente. (2) Sesizarea instanței în cauzele prevăzute la alin. (1) se va face potrivit normelor de competență din legea nouă. (3) La judecarea cauzelor și la soluționarea propunerilor, contestațiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri în care cercetarea penală a fost efectuată de Direcția Națională Anticorupție potrivit legii vechi, precum și a celor care au rămas în competența acesteia în condițiile alin. (1
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
penală sau alt procuror desemnat de conducătorul parchetului. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție Articolul 3 (1) Atribuțiile Direcției Naționale Anticorupție sunt următoarele: (...) c^1) sesizarea instanțelor judecătorești pentru luarea măsurilor prevăzute de lege și pentru judecarea cauzelor privind infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările ulterioare, care sunt, potrivit art. 13, în competența Direcției Naționale Anticorupție; ... c^2) participarea, în condițiile legii, la ședințele de judecată; ... c^3) exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în condițiile
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
a statuat că, în privința condițiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie să fie făcută declarația, conținutul său, instanța la care se depune, competența și modul de judecare, soluțiile ce pot fi adoptate și altele asemenea, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dreptului în substanța sa ori principiilor și textelor constituționale de referință. ... 17. În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre
DECIZIA nr. 173 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256013]
-
nu poate fi reținută critica privind încălcarea art. 16 și 21 din Constituție, reglementarea legală criticată constituind, totodată, o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil și într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părților, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluționării unui proces, aceasta nefiind de natură a îngrădi drepturi consacrate constituțional, respectiv
DECIZIA nr. 173 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256013]
-
art. 16 și 124 din Constituție. ... 9. Se subliniază că legiuitorul are o marjă de apreciere în acest domeniu, dar instanța de contencios constituțional s-a pronunțat în jurisprudența sa cu privire la scopul recursului. Scopul unui proces nu este judecarea rapidă. În alte materii, mult mai puțin importante, calea de atac a recursului nu a fost înlăturată. Or, în materie comercială valorile cu care se operează sunt net superioare celor din alte domenii. Așadar, există o diferență netă de tratament
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Competența de judecată și procedura reprezintă prerogativa legiuitorului care, în considerarea unor situații deosebite, poate institui reguli speciale de procedură. În cauză, părțile au acces la judecarea în primă instanță și în apel, care este devolutiv. De asemenea, arată că dispozițiile legale criticate nu încalcă art. 16 din Constituție, ele aplicându-se tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]