4,323 matches
-
fondul dreptului cuprins în titlul executoriu constituie rațiunea rezonabilă și suficientă pentru a înlătura posibilitatea reiterării acelorași apărări în calea de atac a contestației la executare, care ar avea drept consecință, pe de o parte, nesocotirea principiului autorității de lucru judecat, și, pe de altă parte, tergiversarea cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești. O atare reglementare este în acord cu prevederile art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție referitoare la accesul liber la justiție și cu scopul pentru care a
DECIZIA nr. 125 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289295]
-
Electoral Central pentru a respinge „dosarul de candidatură“ al doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024 este netemeinic și nefondat deoarece constatările verificării legalității listelor de semnături și a semnului electoral sunt intrate în puterea lucrului judecat. Susține că Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024 nu îndeplinește condiția legală de a fi motivată, fiind contrară prevederilor art. 16 alin. (3) și ale art. 37 din Constituție, atât timp cât doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă dovedește îndeplinirea
HOTĂRÂREA nr. 17 din 8 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289394]
-
regulament, poate refuza numirea, în scris, în termen de 5 zile lucrătoare. (4) Persoana desemnată va transmite comisiei de disciplină opinia de specialitate, în care va face mențiuni legate de literatura de specialitate, ghiduri și protocoale medicale aplicabile în cazul judecat, în cel mult 30 de zile calendaristice de la primirea informațiilor necesare pentru exprimarea acesteia și, dacă este cazul, de la examinarea persoanei asupra căreia s-a săvârșit fapta. (5) Pentru activitatea desfășurată, persoana care emite o opinie de specialitate
REGULAMENT din 27 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289305]
-
Electoral Central pentru a respinge „dosarul de candidatură“ a doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024 este netemeinic și nefondat deoarece constatările verificării legalității listelor de semnături și a semnului electoral sunt intrate în puterea lucrului judecat. Susține că Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024 nu îndeplinește condiția legală de a fi motivată, fiind contrară prevederilor art. 16 alin. (3) și ale art. 37 din Constituție, cât timp doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă dovedește îndeplinirea condițiilor
HOTĂRÂREA nr. 25 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289875]
-
contestație în anulare, legiuitorul a acordat o importanță deosebită consecințelor existenței unui caz de incompatibilitate a judecătorului în înfăptuirea actului de justiție, în condițiile în care, prin formularea unei căi extraordinare de atac, se tinde la înlăturarea autorității de lucru judecat a unei hotărâri penale definitive și care își produce efectele. ... 27. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele deciziilor precitate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 28. Pentru
DECIZIA nr. 308 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288923]
-
întârzierea executării. Acest beneficiu nu constituie un drept fundamental al debitorului, ci reprezintă un mijloc de constrângere la îndemâna creditorului în faza executării silite, dreptul protejat de lege fiind titlul executoriu al creditorului, care se bucură de autoritate de lucru judecat. ... 24. Din perspectiva criticilor formulate prin raportare la Decizia nr. 16 din 6 martie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care instanța supremă a stabilit că „În interpretarea și
DECIZIA nr. 14 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288828]
-
în vedere la data aprobării planului urbanistic general, urmare a unor hotărâri judecătorești pronunțate în baza Legii nr. 10/2001; (ii) încetarea termenului de valabilitate a unui plan urbanistic general - să fie readusă la viață, cu încălcarea principiului autorității de lucru judecat, ca urmare a aplicării retroactive a dispozițiilor mai sus referite, aspect ce contravine dispozițiilor art. 1 alin. (4) și (5), ale art. 15 și ale art. 16 alin. (1) și (2) și ale art. (21) din Constituție, cu referire la
DECIZIA nr. 274 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288677]
-
deciziilor Curții Constituționale, întrucât nu respectă cele statuate de instanța constituțională cu ocazia soluționării altor obiecții/excepții de neconstituționalitate având același obiect. Se arată că, prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat, cu putere de lucru judecat, că o soluție legislativă prin care se comasează organizarea mai multor tipuri de alegeri la aceeași dată este de natură să îngreuneze în mod excesiv procesul de vot, cu consecința încălcării liberei exprimări a cetățenilor la momentul exercitării dreptului la
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care acestea se interpretează în sensul inadmisibilității căii de atac a revizuirii pe motivul contrarietății de hotărâri în situația în care se invocă încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat. ... 8. Normele criticate creează o discriminare în ceea ce privește admisibilitatea căii de atac a revizuirii între hotărârile pronunțate după intrarea în vigoare a Legii nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum
DECIZIA nr. 270 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289144]
-
consideră dispozițiile legale criticate ca fiind neconstituționale în măsura în care acestea se interpretează în sensul inadmisibilității căii de atac a revizuirii pe motivul contrarietății de hotărâri în situația în care se invocă încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat. ... 18. Aceste susțineri nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci se circumscriu sferei interpretării și aplicării prevederilor criticate, în concret, la speța dedusă judecății. În ceea ce privește interpretarea și aplicarea legii, Curtea a reținut în jurisprudența sa că acestea
DECIZIA nr. 270 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289144]
-
decide ele însele dacă sau în ce măsură fluctuația valutară poate fi calificată drept impreviziune. Întrucât legea a reglementat, printr-o definiție legală, o prezumție absolută de impreviziune, instanța judecătorească trebuie să o aplice în consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în sistemul constituțional românesc, hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal
DECIZIA nr. 749 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287803]
-
Situații Speciale de Urgență, prin consilier juridic, arată că nu erau aceleași părți, totodată depunând practică judiciară în acest sens. Reclamantul, prin avocat, apreciază că nu se poate reține autoritatea de lucru judecat provizorie; efectul pozitiv al autorității de lucru judecat se poate reține atunci când sunt îndeplinite condițiile autorității de lucru judecat, iar una dintre condiții este aceea ca hotărârea să fie definitivă, iar în cazul acesta nu este vorba despre o hotărâre definitivă, apreciind că nu se poate reține
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
părți, totodată depunând practică judiciară în acest sens. Reclamantul, prin avocat, apreciază că nu se poate reține autoritatea de lucru judecat provizorie; efectul pozitiv al autorității de lucru judecat se poate reține atunci când sunt îndeplinite condițiile autorității de lucru judecat, iar una dintre condiții este aceea ca hotărârea să fie definitivă, iar în cazul acesta nu este vorba despre o hotărâre definitivă, apreciind că nu se poate reține efectul pozitiv al autorității de lucru judecat. Mai mult decât atât, în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
îndeplinite condițiile autorității de lucru judecat, iar una dintre condiții este aceea ca hotărârea să fie definitivă, iar în cazul acesta nu este vorba despre o hotărâre definitivă, apreciind că nu se poate reține efectul pozitiv al autorității de lucru judecat. Mai mult decât atât, în doctrină se reține că trebuie să existe și identitate de părți; or, în această cauză nu există identitate de părți, în afară de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, dar se discută de un
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
au aplicat sancțiuni pecuniare uriașe, iar referitor la critica invocată de domnul consilier juridic solicită a se observa că, potrivit art. 23 din Legea nr. 554, în ipoteza admiterii acțiunii în anulare, considerentele, precum și hotărârea dobândesc autoritate de lucru judecat. Ceea ce va rămâne nelegal în temeiul acestei H.G. va rămâne nelegal și pentru celelalte H.G., orice alt raționament fiind lipsit de logică. La interpelarea expresă a Curții, dacă mai sunt alte excepții de invocat, intervenientul arată că are de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
554/2004 nu ar răspunde exigențelor dreptului efectiv la justiție. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, începând cu Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. În consecință, așa cum a statuat instanța de contencios constituțional în jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
pandemiei la nivel național a fost o chestiune juridică asupra căreia Curtea de Apel București s-a mai pronunțat și în Dosarul nr. 4.657/2/2021, tranșată în mod definitiv prin respingerea recursului și fiind preluată ca premisă intrată în puterea lucrului judecat, respectiv cadru legal pentru stabilirea măsurilor pe durata stării de alertă și în alte dosare similare, cum este Dosarul nr. 4.681/2/2021 (anexează practică judiciară în acest sens). Raportat tot la acest aspect, văzând practica completului 2 fond dintr-un dosar
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
lipsită de obiect. Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Comitetul Național pentru Situații de Urgență, în privința capetelor de cerere având ca obiect suspendarea și anularea H.G. nr. 1.242/2021, ca lipsită de obiect. Respinge excepția autorității de lucru judecat, ca neîntemeiată. Respinge excepția inadmisibilității cererii de suspendare, ca neîntemeiată. Respinge excepția inadmisibilității acțiunii pentru neparcurgerea procedurii prealabile, ca neîntemeiată. Respinge excepția lipsei de interes, ca neîntemeiată. Admite acțiunea introdusă de reclamantul X, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
penale, fie prin trimiterea în judecată a inculpatului, fie prin adoptarea unei alte soluții. Terminarea urmăririi are însă un caracter relativ, întrucât există posibilitatea ca urmărirea penală să fie reluată, actele emise de procuror nebucurându-se de autoritate de lucru judecat. ... 19. În ceea ce privește instituția redeschiderii urmăririi penale, Curtea Constituțională a reținut că aceasta constituie, în acord cu art. 332 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală, un caz de reluare a urmăririi penale, sens în care
DECIZIA nr. 324 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291034]
-
decide ele însele dacă sau în ce măsură fluctuația valutară poate fi calificată drept impreviziune. Întrucât legea a reglementat, printr-o definiție legală, o prezumție absolută de impreviziune, instanța judecătorească trebuie să o aplice în consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în sistemul constituțional românesc, hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal
DECIZIA nr. 751 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291077]
-
fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracțiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condițiile legii; există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege; există autoritate de lucru judecat; a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii. Așadar, condiția esențială pentru incidența dispozițiilor art. 308 din Codul de procedură civilă, criticate în cauză, o constituie preexistența unei cercetări de natură penală a falsului, prin care
DECIZIA nr. 315 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291141]
-
sau decizie; hotărârea/decizia nu este semnată de către membrii completului de judecată; paginile nu sunt numerotate; cauza nu a fost lăsată la a doua strigare; analiza instanței de apel a vizat o federație, în locul unei fundații; autoritatea de lucru judecat a fost analizată din alte motive decât cele invocate prin motivele de apel; a fost ignorată practica judiciară; prin interpretarea dată art. 18 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 s-a adăugat la lege. ... 20. La data de 21
DECIZIA nr. 59 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290307]
-
relevantă Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, prin care s-a reținut că puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină soluția adoptată, în verificarea conformității textelor legale analizate cu prevederile Constituției României. Astfel, Curtea Constituțională a statuat că atât
DECIZIA nr. 43 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290352]
-
neconstituționalitate se arată că prevederile art. 1 alin. (3) și ale art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt neconstituționale în măsura în care nu păstrează drepturi câștigate în mod definitiv prin hotărâri judecătorești care se bucură de autoritate de lucru judecat. Astfel, autorii invocă hotărâri judecătorești prin care li sa recunoscut o anumită modalitate de calcul al drepturilor salariale prin raportare la o anumită valoare a VRS. Dar după 1 ianuarie 2018 autoritatea plătitoare a plafonat salariile calculate potrivit metodei stabilite
DECIZIA nr. 215 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289886]
-
în cazul specialiștilor, o egalizare salarială prin raportare la angajații cu același statut profesional care beneficiază de hotărâri judecătorești (spre exemplu, cele privind valoarea de referință sectorială de 605,225 lei). ... 15. În al doilea rând, a invocat puterea de lucru judecat a hotărârii judecătorești definitive prin care intimatului-reclamant i-a fost respinsă definitiv acțiunea prin care pretindea drepturile bănești la care solicită acum alinierea salarială, respectiv ierarhizarea atât pe orizontală, cât și pe verticală, cu aplicarea concomitentă a dispozițiilor referitoare la
DECIZIA nr. 40 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289338]