2,250 matches
-
schimbare. Schimbarea curriculară trebuie să intervină cât mai rar cu putință și numai dacă este impusă de factori obiectivi. Evitarea schimbării nu este posibilă în cazul intervenției acestora - ea poate fi doar parțial amânată, printr-o proiectare curriculară cât mai judicioasă. Mai devreme sau mai târziu vor apărea simptomele învechirii. Autorul citat credea că rostul esențial al cercetării curriculare (curriculum research) este tocmai acela de a realiza „recunoașterea simptomelor sclerozei”. Factorii care determină schimbarea pot fi, principial, descoperiți în câteva „arii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
amploare, cea mai profundă din câte a traversat vreodată, și, indubitabil, curriculumul educațional este supus deja presiunilor și va resimți din plin șocul acesteia în viitorul foarte apropiat; - grupurile special interesate pot influența prin intervenții mai mult sau mai puțin judicioase curriculumul educațional. A.I. Oliver a prezentat o listă surprinzătoare de asemenea grupuri care au determinat modificări dintre cele mai neașteptate în învățământul secundar american 22: GRUPUL 1. Bell Telephone Company 2. Antivivisection Society 3. Esso 4. National Council of Christians
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
efectuate cu atenție și precizie, pot fi evaluate pierderile posibile pentru fiecare caz în parte. Ele vor fi apoi ponderate cu frecvențele de apariție, rezultând pierderile anuale posibile pe fiecare variantă de scenariu. Operațiunea se numește evaluarea pierderilor. O evaluare judicioasă va ajuta la planificarea cost-eficiență a securității sistemului. Cunoscând toate elementele de mai sus, se va trece la crearea „barierelor” de protecție a sistemului, ghidați de principiul că valoarea totală a acestora, adăugată la valoarea estimată a pierderilor, trebuie să
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
amplasare începe cu parterul, el fiind cel mai lejer mod de accesare din punctul de vedere al personalului, dar și de eventualii intruși, motiv pentru care etajul 1 este cel mai sigur. 6. În interiorul centrului trebuie să se efectueze o judicioasă compartimentare a spațiului, nepermițându-se accesul direct al nici uneia dintre camere. Este cazul bibliotecii de suporturi, sălii calculatorului, celei de pregătire a datelor, al zonei imprimantelor, al birourilor administrative, al birourilor programatorilor ș.a. Se recomandă ca accesul în astfel de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
1933, în colaborare), Când vița tânără înflorește... (reprezentată în 1935). Cronicarul, bine informat în legătură cu actualitatea teatrală europeană, susține repertoriul dramatic autohton, dar nu respinge deschiderea către autorii străini. El cere cu insistență respectarea spiritului propriu fiecărui text dramatic, face observații judicioase referitoare la regie sau la jocul actorilor și recunoaște ce este viabil în noile orientări ale vremii. Sub raport valoric însă, producția dramatică a lui P., în a cărei construcție se vede mâna unui bun meșteșugar, deși jucată cu succes
PRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289030_a_290359]
-
spre diverse forme ale poeziei mai noi. Lui i se datorează cel dintâi studiu de mare întindere consacrat lui W.B. Yeats, după cum în corespondențele sale londoneze apar pentru prima oară în paginile unor publicații românești scurte caracterizări - în general judicioase - ale unor reprezentanți ai poeziei tinere anglo-saxone: Ezra Pound, T. S. Eliot, Robert Graves, Wilfred Owen, Laurence Binyon, Stephen Phillips, Laurence Hausman, T.S. Moore. În Fenomenul englez, cartea lui din 1936, vor fi adăugați imagiștii, gruparea din jurul revistei „Criterion”, tinerii
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
de 1 leu/m.c. pentru gazele naturale consumate pentru încălzirea locuințelor, apei calde menajere și prepararea hranei. Articolul 2 Se abroga toate reglementările contrare prevederilor prezentului decret cuprins în Decretul nr. 240/1982 privind stabilirea unor măsuri pentru gospodărirea judicioasa și reducerea, în continuare, a consumului de energie electrică, energie termică, gaze naturale și alți combustibili și în Decretul nr. 272/1987 privind unele măsuri pentru raționalizarea consumului de gaze naturale și energie electrică. Articolul 3 Ministerul Economiei Naționale și
DECRET-LEGE nr. 11 din 10 ianuarie 1990 cu privire la consumul gazelor naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106795_a_108124]
-
unele lecturi care accentuează valența psihanalitică a romanului, altele, dimpotrivă, salută și evidențiază faptul că universul tematic s-ar sustrage grilelor psihanalitice consacrate. În orice caz, evidentă și de necontestat este originalitatea pronunțată - la noi, deoarece cartea a fost diagnosticată, judicios, ca „înscriindu-se, atât din punct de vedere stilistic, cât și tematic, în grilele de receptare și problematizare ale literaturii occidentale contemporane” (Ovidiu Mircean) - a acestui roman descris ca fiind „intim și psihologic, de orientare feministă” și drept un „captivant
PAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
celelalte activități ce au și ele nevoie de resursele respective. Această din urmă problemă se referă deci la împărțirea resurselor disponibile între diferitele sisteme și subsisteme. Este o problemă de economicitate, în sensul cel mai general al acestui termen: atitudine judicioasă față de resurse, eliminarea risipei, valorificarea cât mai eficientă a resurselor disponibile. Am putea deci defini costul unui sistem drept cantitatea de resurse (mijloace) consumate de către acesta. Cu cât resursele de un anumit tip sunt mai rare sau mai solicitate, cu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a cules fiind apreciabil. Murindu-i soțul, N.-V. nu a mai putut să-și tipărească celelalte două volume, la care face mereu referire în lucrare. Prezentate la Premiul „I. Heliade-Rădulescu” al Academiei Române, Studii în folclor sunt respinse, cu argumente judicioase, de Andrei Bârseanu. Mai târziu, Ovidiu Bârlea avea să sublinieze că valoarea lor „stă în bogăția variantelor inedite, nu în interpretările care, de cele mai multe ori, nu sunt plauzibile”. A lăsat în manuscris o amplă lucrare intitulată Studii de folclor (basme
NICULIŢA-VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288457_a_289786]
-
Costache Conachi, Al. Kirițescu, Ion Luca. Identificând ipostazele esențiale ale fiecărui autor, el își construiește microsintezele într-o manieră bine strunită, care însă nu îl împiedică să exploateze, discret, pitorescul unor figuri și al unor scrieri. Un cronicar temeinic și judicios, de o netăgăduită probitate, se arată a fi P. în Confidențe la arlechin (1985) și Dintele vremii (2003), care reflectă evoluția de la consemnarea riguroasă a unor „întâmplări scenice” la comentariul de argumentație complexă, întotdeauna logic, măsurat, vădind un ochi sigur
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
în prima, a pornit de la istoricismul german și de la evoluționismul englez; în cea de-a doua, de la estetica idealistă a lui Platon, filtrată întâi prin Hegel și apoi prin Schopenhauer. Meritul lui stă în a le fi aplicat în chip judicios împrejurărilor vieții noastre culturale. E. LOVINESCU Vocația pentru început a lui Maiorescu, oricât ar fi de excepțională, implică și ea acestă contradicție: nu numai năzuința de a fi cel dintâi, Marele Preot al culturii, dar și imposibilitatea de a se
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
capitol final situează „Gândirea” în context național și universal. Spirit de stânga, raționalist, atașat sincronismului mai degrabă decât tradiționalismului, favorabil unui „autohtonism deschis, receptiv, asimilator”, M. nu simpatizează cu ideologia gândiristă, dar apreciază uneori superlativ creațiile scriitorilor gândiriști. Concluzia lui, judicioasă, este că acestea nu s-au conformat, de fapt, ideologiei gândiriste militante: „«Gândirea» trebuie disociată de «gândirism». Gândirismul a poluat și infectat spiritualitatea românească. «Gândirea» a constituit în epocă - în măsura în care n-a rămas un simplu organ al gândirismului - unul dintre
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
recent legat de circulația elitelor culturale românești (comparabil cu dinamica și strategiile unor grupuri ca „Junimea” sau „Criterion”) este motivată de un complex al respingerii ușor de înțeles. Cu toate acestea, punctul de vedere al lui Borbély este, în ansamblu, judicios. Mai recent, Andrei Cornea a oferit o remarcabilă analiză a întregului fenomen; vezi „A fost «școala de la Păltiniș» o experiență utopică?”, în De la școala din Atena la școala de la Păltiniș sau Despre utopii, realități și (ne)deosebirea dintre ele, Humanitas
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
o substanță intelectuală esențială, fără de care „despărțirile” nu duc nicăieri, reintegrându-ne în cercul „violenței mimetice”. Toate cele de mai sus nu suspendă, ci rafinează judecata morală. Dintre cărțile mai recente scrise dintr-o asemenea perspectivă, aș recomanda eleganta și judicioasa The Reckless Mind. Intellectuals and Politics (New York Review Books, New York, 2001), o culegere de eseuri ale subtilului Mark Lilla de la University of Chicago, excelent cunoscător al gândirii filozofico-politice europene, el însuși membru al celebrului Committee on Social Thought, în sânul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
comunitarismului lui Amitai Etzioni („O utopie comunitaristă: «societatea monocromă»”), am propus traducerea „consens palimpsestic”; în excelenta sa recenzie a versiunii românești a cărții lui Etzioni pe care am pus-o în discuție în textul menționat, Bogdan Popa a propus foarte judicios formula „consens prin suprapunere parțială”, mai bună chiar decât originalul. Pe scurt, indivizii/grupurile pot susține același proiect colectiv, dar din rațiuni diferite, chiar contradictorii; la nivel societal, consensul se realizează întru câtva fortuit; prin urmare, nimeni nu face compromisuri
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
revista 22 (34 și 35, august-septembrie 2001), mai mulți prieteni mi-au făcut observații utile. Matei Călinescu a remarcat două erori onomastice, corectate de mine tacit. Andrei Corbea-Hoișie, cu care am avut pe această temă o substanțială corespondență, a observat judicios că folosesc sintagma „industria Holocaustului”, la care trimit în secțiunea „«Radu Grielescu» și Mircea Eliade: ficțiune și istorie”, în câmpuri referențiale în care nu mă refer strict la cartea lui Norman Finkelstein cu acel titlu, ceea ce dă impresia unei empatizări
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
2001) a dedicat un interesant grupaj cărții lui Bellow, sub genericul „Saul Bellow a-t-il trahi son ami?”. 16. Ioana Copil-Popovici („Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade”, România literară, nr. 37, 20-26 septembrie 2000, p. 22) a caracterizat succint și judicios romanul, rezumându-i intriga, vorbind despre Allan Bloom, semnalând și traducând pasajele privitoare la „Grielescu”, evocând cronica lui Louis Menand pe care am citat-o și eu mai sus. În aceeași revistă, Antoaneta Ralian (nr. 51-52, 27 decembrie 2000 - 9
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
la caz, prin lectură aplicată, diferențele dintre anumite poziții comunitariste și anumite poziții liberale; de exemplu, critica liberalismului dată de Sandel, în cartea sa din 1982, Liberalism and the Limits of Justice (Cambridge University Press, Cambridge), mi se pare o judicioasă replică moderat-liberală la adresa dogmatic-liberalului Rawls, iar perspectiva sa comunitaristă mi se pare mai curând complementară liberalismului (prin noțiunile de obligații și de raționament etic) decât opusă acestuia. Pe de altă parte, e foarte dificil să separi net alte poziții comunitariste
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
exclusiv „explicate” prin patologii individuale: sinuciderea, criminalitatea), socotește că autorul lui Gemeinschaft und Gesellschaft a încercat să depășească - integrându-le - paradigmele unilineare ale schimbării sociale (organic-romantici ca Lewis Henry Morgan și Henry Sumner Maine; materialist-raționaliști ca Marx și Hobbes). Vezi judiciosul său articol despre Tönnies din Routledge Encyclopedia of Philosophy, General Editor Edward Craig, Routledge, Londra, ediția online, 2001. 8. Am remarcat desigur preferința multor autori și traducători români pentru termenul comunitarian. Ca și în cazul altor împrumuturi lexicale, se ajunge
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de sinteză, vezi Alain de Benoist, „Communautariens vs. libéraux”, în cartea sa Critiques. Théoriques, l’Âge d’Homme, Lausanne, 2002, pp. 431-454, notele fiind la pp. 447-454. Alain de Benoist, care a traversat el însuși mai multe curente ideologice, observă judicios ambivalența comunitarismului, care combină norme „premoderne” și tradiții republicane cu aspirații politice ale socialismului clasic (de pildă, tânărul Marx). Mai multe lucrări germane tratează sistematic tema și leagă discuția de problematica, tradiția intelectuală și contextele social-politice europene: Christian Zahlmann(ed.
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Pentru o excelentă introducere în opera lui Schmitt dintr-o perspectivă a filozofiei juridice, vezi Giacomo Marramao, „The Exile of the Nomos: For A Critical Profile of Carl Schmitt”, Cardozo Law Review, vol. 21, 2000, pp. 1567-1587. Pentru o foarte judicioasă evaluare a rătăcirilor și utilizărilor politice ale lui Schmitt, vezi Mark Lilla, The Reckless Mind, New York Review Books, New York, 2000 (ed. rom.: Spiritul nesăbuit. Intelectualii în politică, traducere de Mona Antohi, Polirom, Iași, 2005; introducerea mea la ediția românească este
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
apoi în lumea noastră, pentru a o înțelege mai bine. Un asemenea exercițiu este și textul de față, prilejuit de apariția la Polirom, sub titlul Spiritul nesăbuit. Intelectualii în politică, a versiunii românești date de Mona Antohi frumoasei, inteligentei și judicioasei cărți a lui Mark Lilla, The Reckless Mind. Intellectuals in Politics (New York Review Books, New York, 2001; ediția paperback în 2004). Contribuția mea începe cu o prezentare a autorului și o pregătire intelectual-ideologică a cititorului pentru lectura cărții sale, cu oarecare
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
of Apolitical Culture: The Congress for Cultural Freedom, the CIA, and Post-War American Hegemony (Routledge, New York, 2002) este o bună analiză critică, semnată de un tânăr cercetător care a mai dat și câteva articole foarte informative și, în opinia mea, judicioase. Mai multă vâlvă a făcut cartea senzaționalistă a jurnalistei și cineastei Frances Stonor Saunders, The Cultural Cold War: The CIA and the World of Arts and Letters (The New Press, New York, 1999; versiunea americană abreviată a ediției britanice apărute la
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
The Closing of the American Mind este organizată ca o trilogie. Înainte de a intra în substanța ei, autorul pregătește minuțios terenul. Cuvântul înainte al lui Saul Bellow, presărat cu multe elemente autobiografice și de critică a culturii - între ele, o judicioasă analiză a disprețului europenilor pentru americani și interesanta idee că eliberarea de istorie și cultură ar putea fi un avantaj în condițiile declinului actual al Occidentului -, îl prezintă pe Allan Bloom cu mare simpatie și admirație, ca pentru a-l
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]